Știri
Știri din categoria Agricultură
Deputatul PSD Marius Budăi atrage atenția că Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur ar putea duce la pierderea a circa 120.000 de locuri de muncă în UE, conform studiilor de impact invocate de acesta, și cere ca partidele din coaliția de guvernare să adopte o poziție comună pentru a susține amendarea documentului în Parlamentul European. Avertismentul vine în contextul în care România a votat, potrivit Adevărul, în favoarea acordului, decizie criticată ferm de social-democrați.
Budăi, fost ministru al Muncii, susține că acordul UE–Mercosur favorizează importurile de produse agricole din America Latină în detrimentul fermierilor europeni și români. El insistă că România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a forței de muncă în agricultură, iar noile prevederi comerciale ar vulnerabiliza acest sector. Totodată, a cerut explicații publice din partea premierului Ilie Bolojan, dorind să afle dacă acesta a aprobat poziția USR, formațiune căreia Budăi îi reproșează inconsecvență și lipsă de transparență.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PSD a criticat vehement faptul că europarlamentarii coaliției de guvernare nu ar fi acționat coordonat și a cerut adoptarea unei conduite unitare la nivelul PE:
„Vom stabili o conduită comună pentru europarlamentarii partidelor din coaliţie pentru amendarea Acordului Mercosur în Parlamentul European? Sau vom merge pe cărări separate, punând sub semnul însăşi sensul acestei coaliţii?”
Budăi a negat informațiile potrivit cărora europarlamentarii PSD ar fi votat pentru acord, menționând că social-democrații au susținut amendarea documentului pentru protejarea fermierilor români. În plus, a atras atenția asupra unei posibile creșteri a costurilor de producție în agricultură, odată cu introducerea noii taxe pe carbon pentru produsele din afara UE, inclusiv fertilizanți, din 1 ianuarie 2026, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor autohtoni.
Puncte esențiale din intervenția lui Budăi:
Reacția lui Budăi vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, care a confirmat votul favorabil al României, în urma unor negocieri suplimentare privind măsuri de protecție pentru producători. Totodată, PSD a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru faptul că a mandatat votul fără consultarea și acordul politic al partenerilor de coaliție.
Recomandate
Fostul ministru Florin Barbu cere schimbarea conducerii guvernului, invocând riscuri pentru agricultură , într-un mesaj cu miză de politică publică privind sprijinul pentru fermieri, potrivit Mediafax . Barbu susține că premierul interimar Ilie Bolojan „trebuie să plece” și că sectorul are nevoie de „sprijin real”, nu de „promisiuni și experimente”. În mesajul publicat pe Facebook, Barbu leagă securitatea alimentară de capacitatea statului de a susține agricultura, afirmând că „fără agricultură, România nu are siguranță”. El spune că românii își doresc „hrană sănătoasă, produsă aici, acasă” și că politica guvernamentală ar trebui să protejeze producția autohtonă și să mențină fermierii în activitate. Presiune pe costuri și importuri, în centrul criticilor Fostul ministru afirmă că obiectivul de a crește ponderea produselor românești pe rafturi nu poate fi atins dacă fermele ajung în dificultate financiară. În formularea sa, producătorii români sunt „sufocați de costuri”, iar statul ar rămâne „neputincios” în timp ce importurile ar înlocui produsele locale. Cerere pentru „Guvern cu puteri depline” și poziționarea PSD Barbu susține că este nevoie „urgentă” de un Executiv „cu puteri depline”, capabil să ia rapid decizii pentru agricultură și industria alimentară. În același mesaj, el afirmă că PSD este pregătit să revină la guvernare și să pună „fermieriul român în centrul politicilor publice”, cu accent pe creșterea producției și a procesării interne. În context, Mediafax notează că declarațiile vin pe fondul unui conflict politic mai vechi între Barbu și Bolojan pe tema măsurilor pentru agricultură. În iunie, Barbu – atunci ministru desemnat – a spus că propunerile sale de sprijin pentru fermieri ar fi fost respinse de Ilie Bolojan, menționând, ca exemple, măsuri legate de acciza la motorină și scheme de finanțare pentru agricultori. [...]
Motorina a urcat în marile rețele din România la 10,37–10,44 lei/litru și se apropie de 10,50 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile din agricultură într-o perioadă de lucrări intense în câmp, potrivit AGRO TV . Scumpirea vine pe fondul unei crize tot mai accentuate pe piața internațională a carburanților, cu probleme de aprovizionare în Europa și noi perturbări ale fluxurilor de petrol. Pentru ferme, miza este imediată: în septembrie, consumul de motorină crește odată cu recoltarea culturilor de primăvară, transportul producției, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă. În acest context, orice nouă creștere la pompă se traduce în costuri mai mari de producție, într-un an în care multe exploatații se confruntă deja cu efectele secetei și cu prețuri mici la cereale. De ce se scumpește: presiuni simultane pe ofertă Materialul indică mai mulți factori care tensionează piața: probleme de aprovizionare în Europa , pe fondul unui deficit de motorină la nivel european invocat de autoritățile din Ungaria ; atacuri asupra rafinăriilor rusești , care ar fi redus capacitatea Rusiei de a produce și exporta carburanți; perturbări din Orientul Mijlociu , după ce Arabia Saudită a oprit temporar conducta petrolieră East-West în urma unui atac cu drone. În cazul conductei East-West, aceasta transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către Marea Roșie, iar Reuters estimează că, dacă întreruperea se prelungește, până la 4% din oferta mondială de petrol ar putea fi pusă în pericol. Efecte și reacții în regiune Situația nu este prezentată ca fiind exclusiv românească. În Ungaria, autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru consumatori , iar fermierii ar urma să beneficieze inclusiv de rambursări ale accizei la motorină , pentru a limita impactul scumpirilor asupra agriculturii. În paralel, AGRO TV notează că în Statele Unite prețurile motorinei au urcat la niveluri record, iar subiectul a ajuns pe agenda politică internațională, semn că presiunea pe acest segment de carburant este mai largă decât piața locală. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
GoSun pariază pe încărcarea solară integrată ca avantaj operațional pentru un tractor electric , într-o piață în care utilajele agricole electrice „nu au găsit încă o cale de a reuși”, potrivit Electrek . Miza este reducerea dependenței de priză și, implicit, a timpilor morți și a costurilor de operare pentru ferme mici și activități de administrare a proprietăților. Tractorul, numit Moonrider 27 All-Electric Solar Tractor, este dezvoltat împreună cu brandul indian Moonrider și folosește un motor electric de 20 kW (aprox. 27 CP), cu tracțiune pe toate cele patru roți. În spate are o priză de putere mecanică (PTO) la 540 rpm, ceea ce îi permite să folosească o gamă largă de atașamente uzuale în fermă – de la cositori și freze, până la burghie pentru gropi de stâlpi. Ce schimbă, practic, încărcarea solară Energia vine dintr-o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 24 kWh, iar compania spune că aceasta asigură „până la cinci ore” de funcționare continuă. Încărcarea se poate face fie la AC 220/240V (încărcare de tip „L2”, adică la tensiune mai mare decât o priză obișnuită), fie printr-un ansamblu opțional de panouri solare de 1,1 kW. În anumite perioade ale anului, GoSun susține că panourile pot adăuga aproximativ 1,5 ore de funcționare într-o zi însorită. Iar dacă utilajul nu este folosit zilnic sau nu este folosit mult în fiecare zi, compania afirmă că ar putea trece „zile, săptămâni sau chiar luni” fără a fi nevoie să fie conectat la priză. Poziționare: costuri mai mici și alternative la diesel pentru ferme mici Patrick Sherwin, fondator și CEO GoSun, își leagă produsul de înlocuirea vehiculelor utilitare diesel folosite în ferme mici și în managementul proprietăților, invocând atât costurile, cât și impactul local (zgomot, aer, sol): „Fermele la scară mică și administrarea proprietăților s-au bazat prea mult timp pe vehicule utilitare diesel zgomotoase și costisitoare. Cu noul nostru tractor complet electric, le oferim fermierilor și administratorilor de teren posibilitatea de a lucra literalmente în soare – reducând costurile operaționale și protejând solul și aerul.” Electrek notează că tocmai compatibilitatea cu atașamentele existente (prin PTO mecanic) poate fi un avantaj de piață, pentru că reduce barierele de adoptare: fermierii pot folosi echipamente pe care „s-ar putea să le aibă deja în hambar”. Ce rămâne de urmărit Materialul nu oferă preț, calendar de livrare sau detalii despre disponibilitatea pe piețe, astfel că impactul comercial depinde de cât de repede poate GoSun să transforme promisiunea „încărcării la soare” într-un produs scalabil. Pentru utilizatori, întrebarea practică este cât de des poate înlocui efectiv încărcarea solară conectarea la rețea, în funcție de sezonalitate și de profilul real de lucru din fermă. [...]
Ferestrele de lucru din după-amiaza de 12 septembrie rămân utilizabile, dar cu risc de întreruperi în est și sud. Potrivit Agronet , Moldova și Muntenia intră sub semnul instabilității, cu avertizări active pentru averse torențiale, ceea ce obligă fermele să-și organizeze recoltarea și transportul astfel încât să poată opri rapid lucrările expuse. În vest și în sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru operațiuni în câmp, în timp ce vântul devine factorul limitativ în Dobrogea și Oltenia. Mesajul practic al buletinului: se poate avansa acolo unde parcela este uscată și accesul e sigur, dar fără „forțarea” lucrărilor sensibile la ploaie sau rafale. Unde se poate lucra mai sigur și unde crește riscul operațional Pentru după-amiaza de lucru, cele mai stabile ferestre pentru transport și lucrări în câmp sunt indicate în: Banat (fără acumulări estimate de precipitații în fereastra vizată; vânt slab; risc agricol scăzut); Crișana (condiții bune, dar cu umezeală locală ce trebuie verificată înainte de tratamente); Dobrogea (uscat și cald, însă cu vânt susținut, ceea ce limitează lucrările sensibile); București–Ilfov (fereastră uscată, vânt slab și probabilitate redusă de ploaie; temperaturi care urcă spre 31°C). În schimb, buletinul indică prudență sporită și planificare „cu frână” în: Moldova și Muntenia , unde sunt menționate avertizări active pentru averse torențiale și instabilitate atmosferică ; recoltarea și transportul sunt recomandate doar cu posibilitatea opririi rapide, iar tratamentele se amână sau se fac doar în intervale scurte, fără semne de ploaie ori vânt; Maramureș , unde probabilitatea de ploaie este ridicată și umiditatea mare reduce siguranța lucrărilor sensibile; tratamentele sunt de amânat; zona montană , unde accesul rămâne condiționat de averse locale și de schimbarea rapidă a condițiilor. Implicații pentru lucrările de toamnă: recoltare, transport, pregătirea terenului Agronet indică faptul că recoltarea (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă) și transportul sunt mai bine susținute în Banat, Crișana, Dobrogea și București–Ilfov , cu verificarea locală a accesului. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile cu fereastră stabilă, dar fără intrare pe sol umed. Pentru vie și livezi , decizia de lucru rămâne condiționată de uscarea vegetației, ploaie apropiată și vânt. La furaje și activități legate de adăpost și accesul animalelor , atenția crește în Maramureș, Moldova și zona montană , unde ploaia poate schimba rapid condițiile locale. Ce merită urmărit până la buletinul de seară Până la următoarea actualizare, fermierii sunt îndrumați să urmărească evoluția averselor și instabilității în Moldova, Muntenia și zona montană , precum și vântul în Oltenia . În zonele cu probabilitate mai mare de ploaie, recomandarea operațională este să nu fie lăsate utilaje sau transporturi pe trasee vulnerabile la umezire, iar în regiunile favorabile (Banat și Crișana) continuarea peste noapte rămâne condiționată de confirmarea locală a accesului și siguranței. [...]
