Știri
Știri din categoria Agricultură

Deputatul PSD Marius Budăi atrage atenția că Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur ar putea duce la pierderea a circa 120.000 de locuri de muncă în UE, conform studiilor de impact invocate de acesta, și cere ca partidele din coaliția de guvernare să adopte o poziție comună pentru a susține amendarea documentului în Parlamentul European. Avertismentul vine în contextul în care România a votat, potrivit Adevărul, în favoarea acordului, decizie criticată ferm de social-democrați.
Budăi, fost ministru al Muncii, susține că acordul UE–Mercosur favorizează importurile de produse agricole din America Latină în detrimentul fermierilor europeni și români. El insistă că România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a forței de muncă în agricultură, iar noile prevederi comerciale ar vulnerabiliza acest sector. Totodată, a cerut explicații publice din partea premierului Ilie Bolojan, dorind să afle dacă acesta a aprobat poziția USR, formațiune căreia Budăi îi reproșează inconsecvență și lipsă de transparență.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PSD a criticat vehement faptul că europarlamentarii coaliției de guvernare nu ar fi acționat coordonat și a cerut adoptarea unei conduite unitare la nivelul PE:
„Vom stabili o conduită comună pentru europarlamentarii partidelor din coaliţie pentru amendarea Acordului Mercosur în Parlamentul European? Sau vom merge pe cărări separate, punând sub semnul însăşi sensul acestei coaliţii?”
Budăi a negat informațiile potrivit cărora europarlamentarii PSD ar fi votat pentru acord, menționând că social-democrații au susținut amendarea documentului pentru protejarea fermierilor români. În plus, a atras atenția asupra unei posibile creșteri a costurilor de producție în agricultură, odată cu introducerea noii taxe pe carbon pentru produsele din afara UE, inclusiv fertilizanți, din 1 ianuarie 2026, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor autohtoni.
Puncte esențiale din intervenția lui Budăi:
Reacția lui Budăi vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, care a confirmat votul favorabil al României, în urma unor negocieri suplimentare privind măsuri de protecție pentru producători. Totodată, PSD a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru faptul că a mandatat votul fără consultarea și acordul politic al partenerilor de coaliție.
Recomandate

Guvernul pregătește măsuri pentru a proteja piața cărnii de porc , în contextul intrării în vigoare, de la 1 mai, a acordului MERCOSUR, pe care vicepremierul Tanczos Barna îl descrie drept o „amenințare reală”, dar fără efecte de tip „falimente imediate”, potrivit Mediafax . Tanczos Barna afirmă că acordul vizează mai multe sectoare economice și că agricultura „nu a fost în centrul negocierilor”, motiv pentru care scenariul unor falimente rapide în rândul fermierilor români nu ar fi realist, deși presiunea concurențială rămâne. Prioritatea anunțată: un „lanț scurt” pentru carnea de porc românească Executivul indică piața cărnii drept problema urgentă. Vicepremierul spune că a discutat deja cu producătorii și că urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail, cu obiectivul de a crea un „lanț scurt de valorificare”. Miza, conform declarațiilor sale, este ca „carnea de porc proaspătă românească” să ajungă direct la consumator, ceea ce ar reduce dependența de intermediere și ar putea susține vânzările interne într-un context de competiție mai dură. Ce instituții sunt implicate și ce tip de intervenții sunt avute în vedere La discuții au fost chemate ANSVSA și ANPC. Potrivit vicepremierului, sunt căutate reglementări care să sprijine „concurența loială”, în condițiile în care în sector au fost făcute investiții „importante” din fonduri europene și din bugetul național, iar capacitatea de producție a crescut. Următorul pas, în logica prezentată, este apariția unor mecanisme care să sprijine efectiv vânzarea, nu doar producția. [...]

Compania Longin a revenit pe creștere în 2025, iar controlul a trecut integral la Dragoș Drăghicescu , într-o mișcare de succesiune care vine după un an de recul și readuce în prim-plan miza continuității operaționale într-unul dintre cele mai mari businessuri agricole din Olt, potrivit Ziarul Financiar . Compania Longin, care exploatează circa 8.000 de hectare în județul Olt, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 352 milioane lei, în creștere cu 66% față de 210 milioane lei în 2024, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Evoluția marchează o revenire după scăderea din anul anterior, însă nivelul rămâne sub pragul de aproape 400 milioane lei atins în 2023. Succesiune într-un business agricol de mari dimensiuni Schimbarea de control este una completă: firma este „controlată acum în totalitate” de Dragoș Nicolae Drăghicescu, fiul lui Longin Mircea Drăghicescu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Olt, notează ZF. Familia Drăghicescu face agricultură din 1993, are sediul în localitatea Șerbănești și operează suprafața de circa 8.000 de hectare în județ, potrivit celor mai recente date menționate. Profilul noului proprietar și contextul local Dragoș Nicolae Drăghicescu este inginer agronom și s-a alăturat „de mulți ani” activității din fermă. În paralel, a urmat și o carieră politică în PSD, ocupând funcții precum consilier județean în Olt și director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt ; de asemenea, a fost propus membru în Comisia pentru Agricultură, conform informațiilor din articol. Din datele prezentate nu reiese dacă transferul de control a fost însoțit de schimbări de strategie, investiții sau modificări în structura operațională a companiei. [...]

Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026 , ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo . Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) , publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse. Ce s-a decis deja: plafoanele pentru ANT Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în: sectorul vegetal; sectorul zootehnic. ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole. De ce contează pentru fermieri și crescători Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie. În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități. [...]

Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]

Războiul din Iran riscă să împingă piața globală a orezului spre scumpiri în a doua parte a anului , după ce blocajele la combustibil și îngrășăminte îi determină pe fermieri să reducă suprafețele și inputurile, iar un episod El Niño este așteptat să aducă vreme mai caldă și mai uscată în Asia, potrivit Reuters . Orezul este un aliment-cheie pentru securitatea alimentară, iar chiar și perturbări moderate ale ofertei pot ridica prețurile și pot pune presiune pe bugetele gospodăriilor, mai ales în Asia și Africa. În aprilie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estima totuși o creștere a producției cu 2% până la un nivel record în 2025/26, însă evoluțiile din lanțul de aprovizionare și din câmp pot schimba rapid balanța. Costuri mai mari și îngrășăminte mai puține: fermierii reduc inputurile Efectele războiului din Iran se resimt în țări exportatoare importante precum Thailanda și Vietnam, dar și în state dependente de importuri, precum Filipine și Indonezia, spun fermieri și traderi citați de Reuters. Conflictul a redus fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Hormuz , un punct de tranzit critic care leagă Golful de piețele globale. Maximo Torero, economist-șef al FAO, a avertizat că fermierii au început deja să folosească mai puține inputuri din cauza scumpirilor, ceea ce ar urma să ducă la o ofertă globală mai „strânsă” în a doua jumătate a anului și la începutul anului viitor. Blocaje logistice și risc de repetare a șocurilor de preț Pe lângă costurile din fermă, transportul orezului se lovește deja de blocaje în lanțul logistic. Un trader din Singapore, de la un mare comerciant global de orez, a descris situația drept „un coșmar”, invocând: lipsa sacilor din polipropilenă; disponibilitate limitată a camioanelor pentru transportul către porturi; perturbări ale transportului maritim. Reuters amintește că, în 2008, restricțiile la export impuse de furnizori-cheie au dus la mai mult decât dublarea prețurilor, până la circa 1.000 dolari/tonă (aprox. 4.600 lei/tonă), pe fondul tensiunilor sociale în mai multe țări. Mai recent, în 2022–2023, înăsprirea ofertei, amplificată de restricțiile Indiei, a urcat prețurile și a alimentat cumpărări de panică. Filipine și Indonezia: presiune pe producție, importuri incerte În Thailanda, o fermieră din provincia Chai Nat a declarat că scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului i-a împins costurile de producție la circa 6.000 baht/rai (aprox. 850 lei/rai) de la 4.500–5.000 baht anterior, iar prețul îngrășămintelor a urcat la 1.000–1.200 baht/sac, de la 850 baht, ceea ce a determinat-o să reducă la jumătate cantitatea folosită. În Filipine, cel mai mare importator de orez din lume, un reprezentant al Integrated Rural Development Foundation a spus că unii fermieri iau în calcul să nu mai planteze sau să reducă fertilizarea, ceea ce „inevitabil” ar diminua producția. Potrivit acestuia, producția ar putea scădea cu până la 6 milioane de tone față de nivelul tipic de 19–20 milioane de tone, ceea ce ar lăsa țara într-o poziție „precară”, în condițiile în care importurile pot fi afectate de restricții la export. În Indonezia, îngrășămintele nu sunt principala problemă, însă El Niño este așteptat să reducă producția. Biroul de statistică estimează că suprafața recoltată în perioada martie–mai va scădea cu 10,6%, la 3,85 milioane hectare, iar producția de orez nedecorticat va coborî cu 11,12%, la 20,68 milioane de tone. Stocurile mari pot amortiza șocul, dar fereastra se îngustează În pofida riscurilor, piața intră în această perioadă cu stocuri consistente după ani de producții bune. India, cel mai mare exportator, deține un record de 42 milioane de tone, aproximativ o cincime din stocurile globale, potrivit datelor Departamentului american al Agriculturii (USDA), ceea ce ar putea amortiza o scădere a producției mondiale. Totuși, Torero a spus că prețurile ar urma să crească chiar și dacă situația din Hormuz s-ar rezolva imediat. El a avertizat că redeschiderea rapidă a strâmtorii ar evita o problemă majoră de ofertă, dar că, dacă nu se întâmplă în următoarele două-trei săptămâni, „situația va deveni destul de serioasă”. [...]

Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]