Știri
Știri din categoria Agricultură

Parlamentul European a votat protecții suplimentare pentru agricultură în contextul acordului comercial UE–Mercosur, potrivit Știrile ProTV. Măsurile urmăresc să limiteze efectele liberalizării comerțului cu statele Mercosur asupra fermierilor din Uniunea Europeană, printr-un mecanism care poate duce la suspendarea temporară a unor preferințe tarifare la import.
Regulamentul, convenit informal cu statele membre și adoptat la Strasbourg cu 483 de voturi pentru, 102 împotrivă și 67 de abțineri, stabilește condițiile în care UE ar putea interveni dacă importurile agricole din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay cresc brusc și afectează producătorii europeni. În esență, instrumentul este o „clauză de salvgardare” bilaterală, adică o frână de urgență care permite reintroducerea temporară a unor bariere comerciale atunci când piața este perturbată.
Conform noilor norme, Comisia Europeană ar urma să declanșeze o anchetă privind necesitatea măsurilor de protecție atunci când importurile de produse agricole considerate sensibile cresc, în medie, cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul intern relevant. În categoria produselor sensibile sunt menționate carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul. O anchetă poate fi cerută și de un stat membru sau de entități care reprezintă industria, dacă există o amenințare de prejudiciu grav.
„Garanţiile vor asigura faptul că acordul UE-Mercosur este însoţit de un mecanism de protecţie echilibrat şi credibil pentru sectorul nostru agricol. Acestea consolidează monitorizarea pieţei, introduc criterii clare şi obiective pentru a detecta perturbările şi permit acţiuni mai rapide pentru produsele sensibile atunci când există indicii de prejudiciu. Acestea vor oferi fermierilor stabilitate şi previzibilitate, menţinând în acelaşi timp echilibrul general al acordului”, a declarat eurodeputatul Gabriel Mato (PPE), raportor permanent al PE pentru Mercosur.
Pe lângă pragurile care pot declanșa investigații, regulamentul introduce și o obligație de raportare: cel puțin o dată la șase luni, Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European o evaluare a impactului importurilor de produse sensibile. Din perspectiva fermierilor europeni, miza este ca monitorizarea și reacția instituțională să fie suficient de rapide pentru a limita presiunea asupra prețurilor și a veniturilor, în special în sectoarele expuse concurenței la import.
După adoptarea oficială de către Consiliu, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica după intrarea în vigoare a Acordului comercial interimar UE–Mercosur. Totuși, acordurile UE–Mercosur nu au fost încă ratificate de Parlamentul European, care a cerut avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea lor cu tratatele UE; între timp, Comisia Europeană poate opta pentru aplicarea provizorie a acordului după ce cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea.
Recomandate

Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme , în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV . Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European , desfășurată în această săptămână. În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”. „Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.” De ce contează: risc de presiune suplimentară pe ferme și pe producția europeană Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic. În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne. „Banii nu sunt suficienți” în fața condițiilor impuse Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri. „Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.” [...]

Discrepanța dintre prețul „din fermă” și cel raportat oficial riscă să blocheze sprijinul UE pentru lapte , avertizează eurodeputatul Daniel Buda , care cere explicații și un mecanism mai riguros de raportare a datelor, potrivit Agrointel . Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, susține că în teren o parte dintre fermieri vând „lapte spot” (în afara contractelor) la 70–80 de bani/litru, în timp ce costul estimat de producție ar fi între 1,7 și 2 lei/litru. În aceste condiții, spune el, inclusiv ferme moderne, cu roboți de muls, ajung „în pragul falimentului”, iar cele mai vulnerabile sunt exploatațiile mici și mijlocii, unele fiind nevoite să își închidă activitatea. Miza economică: fără date credibile, intervenția europeană poate întârzia Eurodeputatul afirmă că a cerut comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen , bani din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor români. Răspunsul primit ar fi indicat însă că, potrivit Observatorului Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei/litru și „este în creștere”, ceea ce contrazice situația descrisă de fermieri. În mesajul său, Buda pune problema unei „incapacități” de a transmite către instituțiile europene date relevante din teren, sugerând că această ruptură între realitate și raportări poate face ca măsurile de sprijin să nu fie activate la timp sau să fie calibrate greșit. „Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor! Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere!” Ce cere Daniel Buda: raportare mai clară între autorități și organizațiile profesionale Buda solicită un mecanism mai clar de raportare și colaborare între autorități și organizațiile profesionale, astfel încât datele transmise la nivel european să reflecte mai fidel situația reală din ferme. În argumentația sa, el invocă și un episod anterior, legat de criza cerealelor din Ucraina, când ar fi existat dificultăți similare în a furniza date privind impactul real. În paralel, eurodeputatul indică și alte presiuni asupra pieței, menționând existența unor produse lactate „care au văzut laptele doar pe etichetă” sau realizate din „zăr”, precum și intrări de volume mari din alte state la prețuri foarte mici, dar precizează că acestea sunt subiecte care „vor fi tratate altădată”. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul imediat este legat de clarificarea diferențelor dintre prețurile din ferme și cele din rapoartele folosite la nivel european, în contextul cererii de accesare a rezervei de criză. Publicația nu indică un termen sau un calendar pentru un răspuns instituțional din România, iar articolul se bazează pe declarațiile eurodeputatului. [...]

Cotațiile cerealelor intră în iunie cu semne de revenire, dar prețurile la poarta fermei rămân sub nivelurile din porturi. Potrivit Agrointel , după o scădere accentuată la final de mai, trasă în jos de ieftinirea petrolului, începutul verii aduce o ușoară schimbare de direcție, pe fondul scumpirii țițeiului și al unei deschideri „ușor pe plus” a grâului pe piețele americane. Europa: grâul își caută un prag, porumbul rămâne mai scump La Euronext , contractul futures pe grâu pentru septembrie 2026 (noua recoltă) a coborât cu 2,75 euro/tonă, până la 207,50 euro/tonă, cel mai redus nivel din 8 mai. În același timp, la portul Hamburg, grâul din noua recoltă este indicat la 216 euro/tonă, față de 208 euro/tonă la sfârșitul lunii mai. Pentru noua recoltă 2026, publicația indică următoarele repere orientative în piața europeană: Grâu: 216 euro/tonă Orz furajer: 197,50–199 euro/tonă (față de 196 euro/tonă la finele lui mai) Secară: 180,50–182 euro/tonă (față de 179 euro/tonă la finele lui mai) La porumb, diferența de preț față de grâu se menține: futures august 2026 la Euronext a rămas la 227 euro/tonă, iar noua recoltă (noiembrie 2026) a fost cotată la 211,75 euro/tonă, peste grâu. România: ofertele pentru recolta 2026, sub echivalentul din export În România, prețurile „la poarta fermei” pentru recolta 2026 sunt descrise ca fiind mai scăzute, în condițiile în care marfa acumulează ulterior costuri logistice și de transport până la procesare și export. Ca reper, Agrointel citează cotațiile indicative afișate de Fermele Iliuță (cumpărător din județul Călărași): Orz (recolta 2026): 845 lei/tonă Grâu de panificație (recolta 2026): 935 lei/tonă Grâu furajer (recolta 2026): 895 lei/tonă Rapiță (recolta 2026): 2.590 lei/tonă Colectarea se face prin bazele companiei din Călărași: Drăgalina, Ivănești și Floroaica. La un curs indicat de aproximativ 5,00 lei/euro, prețul grâului de panificație de 935 lei/tonă este echivalent cu circa 187 euro/tonă, sub nivelul menționat pentru portul Hamburg. Presiuni și sprijin din prognoze: UE taie din cereale, Rusia mizează pe exporturi mari Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările de producție pentru 2026: Grâu comun: 126,9 milioane tone Orz: 51,75 milioane tone Porumb: 60,35 milioane tone În schimb, estimările pentru oleaginoase au fost revizuite în sus, la 20,85 milioane tone rapiță și 8,9 milioane tone floarea-soarelui, aspect prezentat ca favorabil pentru fermierii români cu astfel de culturi. Pe partea de ofertă globală, Rusia intenționează să exporte în 2025/2026 circa 60 milioane tone de cereale, dintre care 50 milioane tone grâu, peste estimările anterioare de 43–44 milioane tone, ceea ce menține presiunea pe prețuri la nivel mondial. Rapița: scădere pe contract, posibil sprijin din soia și petrol La rapiță, contractul futures august 2026 la Euronext a scăzut cu 2,50 euro/tonă, până la 524,50 euro/tonă. Totuși, Agrointel notează că o creștere a prețurilor la soia și petrol ar putea susține cotațiile rapiței la început de săptămână. În acest context, publicația amintește estimări USDA privind o cerere mondială robustă de soia și stocuri americane mai strânse decât se așteptau piețele, alături de prognoze de producție ridicate la nivel global și importuri în creștere ale Chinei în 2026/27. De ce contează pentru fermieri și traderi Diferența dintre reperele din porturi/burse și ofertele la poarta fermei rămâne un punct sensibil în negocierile pentru recolta 2026, mai ales într-o piață în care energia (prin petrol) influențează rapid sentimentul și costurile. În paralel, perspectivele de producție din UE și planurile de export ale Rusiei pot continua să țină prețurile sub presiune, chiar dacă pe termen scurt apar semne de revenire pe fondul scumpirii țițeiului. [...]

Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]

Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]

Creșterea explozivă a consumului de carne de pui pune presiune pe zootehnie și pe țintele climatice , în condițiile în care sectorul agricol este deja al doilea cel mai poluant din economia mondială, potrivit datelor prezentate de Mediafax , pe baza unui raport FAO (ONU) citat de The Guardian . Raportul arată că disponibilitatea de carne de pasăre pentru consum a urcat de la mai puțin de 3 kilograme pe cap de locuitor în 1961 la 17 kilograme în 2022, adică de aproape șase ori mai mult. În același interval, oferta totală de carne la nivel mondial a crescut de la 25 la 47 de kilograme pe persoană, ceea ce indică o schimbare structurală a dietei globale și, implicit, a cererii din lanțurile agroalimentare. Cum s-a schimbat „mixul” de carne în 60 de ani Din datele citate reiese că avansul nu este uniform între categoriile principale: carnea de porc: oferta s-a dublat, până la 15 kilograme pe persoană; carnea de vită: relativ stabilă, la aproximativ 9 kilograme; carnea de pasăre: cea mai mare creștere, până la 17 kilograme pe persoană în 2022. De ce contează economic și pentru agricultură: emisiile vin în principal din zootehnie ONU atrage atenția că agricultura este al doilea cel mai poluant sector al economiei mondiale. În următorul deceniu, emisiile generate de acest domeniu ar urma să crească cu 7,6%, iar aproximativ 80% din această majorare ar proveni din sectorul zootehnic, conform articolului. Pe lângă emisiile asociate producției, raportul indică și o problemă de eficiență: 14% din carnea și laptele produse la nivel mondial se pierd pe parcursul lanțului de producție sau sunt risipite după ce ajung în magazine și restaurante. Consum inegal și criticile privind lipsa unei recomandări de reducere Documentul subliniază că accesul la produse de origine animală rămâne inegal între regiuni. Daniela Battaglia, expert ONU în zootehnie, explică: „Distribuția regională și accesul sunt încă foarte inegale. În timp ce țările bogate au în continuare un consum ridicat și stabil, în țările sărace mulți oameni nu își permit să cumpere produse de origine animală”. În același timp, cercetători de la Institutul pentru Mediu din Stockholm critică faptul că raportul „descrie clar problema”, dar evită concluzia că țările bogate ar trebui să reducă consumul de produse de origine animală. Potrivit acestora, documentul a fost conceput pentru a evidenția rolul alimentelor de origine animală în securitatea alimentară și nutriție, însă în statele bogate argumentele de sănătate și mediu ar susține un consum mai mic de carne. Ce urmează: un nou raport FAO despre impactul creșterii animalelor FAO a anunțat că va publica până la sfârșitul anului un raport dedicat impactului creșterii animalelor asupra mediului, de la emisiile de gaze cu efect de seră până la utilizarea resurselor naturale. În paralel, experții ONU în schimbări climatice consideră că reducerea consumului de carne și orientarea către mai multe alimente de origine vegetală este una dintre cele mai eficiente modalități prin care populația poate contribui la limitarea încălzirii globale. [...]