Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Piața muncii nu pare să se contracte pe fondul AI, dar se reconfigurează pe competențe, arată un sondaj citat de Economedia: 8 din 10 angajatori spun că, în următorii doi ani, vor recruta aproximativ același număr de oameni, însă o parte importantă anticipează că vor căuta candidați cu abilități diferite față de cele cerute acum.
Adopția AI în companii rămâne, în mare, la nivel de utilizare „ad-hoc”: 47,4% dintre angajatorii participanți la sondajul eJobs România declară că folosesc soluții bazate pe inteligență artificială sporadic, mai degrabă la inițiativa angajaților decât ca politică internă. Doar 5,2% spun că AI este integrată strategic în majoritatea departamentelor, iar 15,5% au câteva procese clar definite care implică AI.
În organizațiile unde există implementări, percepția asupra efectelor este mixtă: angajatorii au observat atât entuziasm și curiozitate, cât și reticență sau indiferență. Potrivit Ralucăi Dumitra, Head of Marketing la eJobs, măsurătorile indică faptul că volumul de muncă nu s-a schimbat, dar calitatea muncii este mai bună.
Datele din sondaj indică efecte diferite asupra volumului de muncă:
În paralel, peste jumătate dintre respondenți declară că au o încredere moderată în acuratețea rezultatelor oferite de AI și că acestea necesită verificare amănunțită (fact-checking). 11,4% au încredere scăzută și folosesc AI mai ales pentru generare de idei, în timp ce 33% spun că au un nivel ridicat de încredere și fac doar revizuiri rapide.
În privința impactului asupra nevoii de personal, 8 din 10 angajatori se așteaptă să angajeze același număr de oameni ca până acum. Jumătate dintre aceștia adaugă însă că vor fi necesare competențe noi. 16% cred că vor angaja mai puțin, deoarece AI va prelua din sarcini, iar 1,2% anticipează o creștere a nevoii de personal pentru gestionarea tehnologiei.
În prezent, „alfabetizarea AI” (capacitatea de a folosi instrumente AI și de a formula cerințe eficiente către ele) este mai degrabă un avantaj decât un filtru: 39% dintre angajatori spun că nu o evaluează încă la interviu, iar pentru 17,1% reprezintă un avantaj competitiv major.
Principalele obstacole menționate de angajatori țin de securitatea și confidențialitatea datelor. Apar și bariere legate de competențele digitale ale angajaților, inclusiv dificultatea de a formula prompturi. În plus, 17,2% indică drept problemă costurile ridicate ale licențelor și implementării, iar 12,6% menționează rezistența culturală a echipei la schimbare.
Pe partea de beneficii observate după integrarea AI:
Sondajul eJobs a fost realizat în martie, pe un eșantion de 196 de companii din 19 domenii, reprezentate de manageri HR, specialiști HR, manageri de departament și antreprenori.
Recomandate

Explozia de „removere” pentru watermark-uri AI creează un nou risc de supply chain , pentru că multe dintre aceste instrumente sunt integrate direct în fluxuri automate (agenți) și procesează documente, deși eficiența lor reală nu poate fi verificată în lipsa unui detector public, arată BleepingComputer . Piața a apărut la câteva zile după ce Anthropic a activat marcaje invizibile (watermark-uri) în tot ce scrie Claude. În paralel, au apărut proiecte pe GitHub, site-uri nou înregistrate și cel puțin un serviciu comercial de „evitare” a detecției, care promit eliminarea acestor marcaje. Ce se vinde, de fapt, ca „watermark remover” Printre cele mai vizibile proiecte este „watermarks-remover”, un instrument sub licență MIT al dezvoltatorului Guillaume Meyer (fondator Memo), care a pornit ca funcție pentru Claude și acum pretinde acoperire mai largă (inclusiv Gemini și alte scheme de marcare). În jurul lui au apărut și alte depozite, precum „claude-watermark-cleaner”, „remove-ai-watermarks” și „noai-watermark”, plus o serie de site-uri lansate recent (de tip claudewatermark.com, gptcleanup.com etc.). În zona comercială, BleepingComputer menționează StealthGPT (care vinde servicii de evitare a detecției) și Human Writes, care promovează inclusiv ocolirea unor sisteme precum Turnitin și GPTZero și afirmă că ar elimina watermark-ul Claude, deși include și un mesaj de conformare cu politicile de integritate academică. StealthGPT notează, totuși, pe propriile pagini că „niciun instrument nu garantează 100%” și că detectoarele se actualizează. De ce majoritatea promisiunilor nu pot fi verificate Problema centrală, potrivit publicației, este că nu există în acest moment o metodă publică de verificare : Anthropic nu a publicat încă detalii despre cum funcționează watermark-ul și nici nu a lansat un detector care să arate dacă un text „curățat” mai poartă marcajul. În plus, articolul separă trei tipuri de „curățare”, dintre care doar unele sunt verificabile: Eliminarea caracterelor ascunse din text (de exemplu caractere „zero-width”, controale bidirecționale, tag-uri Unicode, spații „lookalike”) – lucru măsurabil și verificabil. Ștergerea metadatelor (C2PA, EXIF, XMP) din fișiere (PNG, JPEG, SVG, PDF, DOCX, ODT, HTML, Markdown) – posibilă, dar cu impact limitat, deoarece metadatele se pierd oricum la re-salvare, conversie de format sau captură de ecran. Eliminarea watermark-ului propriu-zis – partea dificilă, pentru că marcajul nu „stă” în caractere ascunse, ci în alegerile de cuvinte făcute de model; singura metodă cunoscută ar fi rescrierea substanțială cu un alt model. BleepingComputer notează că Meyer a spus public că instrumentul său elimină, deocamdată, doar metadate, iar eliminarea marcajului efectiv „ar putea veni mai târziu”, dar nu este disponibilă acum. În schimb, unele site-uri comerciale promit ieșire „curată” și „nedetectabilă”, iar scorurile afișate ar fi raportate la detectoare obișnuite de conținut AI, nu la watermark-ul Anthropic (pentru care nu există detector public). Articolul citează și un test independent: Pasquale Pillitteri a clonat proiecte și a analizat codul, concluzionând că un „text cleaner” popular a lăsat neatinsă o tehnică frecventă de „payload” ascuns, care a putut fi decodată ulterior, deși instrumentul pretindea că a curățat textul. Contextul de reglementare: de ce a introdus Anthropic marcarea Anthropic a publicat o pagină de suport în care explică faptul că, pentru modelele lansate la sau după 2 august 2026, textul include un watermark imperceptibil „țesut” în formulare, iar anumite tipuri de fișiere primesc metadate C2PA semnate. Marcarea este aplicată la nivel de model și apare în API, claude.ai și alte produse, inclusiv prin integrări în AWS, Google Cloud și Microsoft Foundry. Declanșatorul este Articolul 50 din EU AI Act (reguli de transparență), aplicabil din 2 august, cu sancțiuni care pot ajunge la 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei) sau 3% din cifra de afaceri globală, conform materialului. Anthropic mai precizează că un watermark detectat indică faptul că un conținut a fost „procesat” de Claude, nu neapărat scris integral de acesta (de exemplu, corectură gramaticală, traducere, rezumat). Tot compania enumeră situații în care marcajul poate dispărea, inclusiv editare consistentă, parafrazare și traducere, și spune că va susține detecția de către terți și va publica documentație tehnică ulterior. Miza pentru companii: un nou vector de risc în lanțul de aprovizionare software Unghiul care ar trebui să intereseze direct organizațiile este cel operațional: instrumentele sunt conectate rapid în „agent pipelines” (fluxuri automatizate în care un agent software preia și procesează conținut), iar utilizatorii ajung să își treacă documentele prin cod neverificat. BleepingComputer avertizează explicit că nu a auditat și nu a testat niciunul dintre instrumentele menționate și recomandă prudență, ca în cazul oricărui cod nevalidat de pe internet. Publicația subliniază că, deși proiectele actuale sunt în mare parte deschise și pot fi citite, următorul val ar putea fi mai opac, într-o piață în care există cerere vizibilă (inclusiv un proiect cu peste 4.500 de „stele” pe GitHub) și, în același timp, nu există o modalitate publică de a verifica promisiunile . [...]

OpenAI mută competiția spre „latență” : potrivit The Next Web , compania a prezentat „Ultrafast”, un nou nivel (tier) al API-ului care rulează modelul GPT-5.6 Sol de până la 14 ori mai rapid, ajungând la circa 750 de tokeni generați pe secundă, pe hardware furnizat de Cerebras . Miza este operațională: pentru aplicațiile în timp real, viteza începe să conteze la fel de mult ca „inteligența” modelului. Ultrafast nu este un model nou, ci o modalitate diferită de a servi un model existent. OpenAI a deschis pe 13 august o previzualizare limitată pentru un grup restrâns de clienți și spune că va extinde accesul pe măsură ce are capacitate disponibilă. De ce contează: agenții AI și aplicațiile „în timp real” nu mai pot aștepta Publicația notează că, până acum, utilizatorii care aveau nevoie de răspunsuri cu adevărat rapide erau nevoiți să coboare la modele mai mici și mai puțin capabile, acceptând un compromis între viteză și performanță. Ultrafast își propune să elimine această alegere: „raționament” la nivel de vârf și răspuns aproape instant în același pachet. Impactul este cel mai vizibil în software-ul „agentic” (aplicații în care AI execută pași succesivi, ca un „agent”): un agent care „gândește” zeci de secunde la fiecare pas rămâne o demonstrație, în timp ce unul care răspunde la ritmul unei conversații începe să semene cu un produs utilizabil. OpenAI țintește explicit activități sensibile la timp, inclusiv: răspuns la incidente și depanare (debugging); cercetare financiară și detecția fraudei; suport clienți în timp real și voce; comerț electronic. De ce Cerebras: cipuri „cât o farfurie” și mai puțin trafic intern Viteza ar veni din arhitectura Cerebras: procesoare de dimensiunea unei farfurii, tăiate dintr-un singur wafer de siliciu, astfel încât un model poate rula pe un singur cip, în loc să fie împărțit pe rack-uri de GPU-uri Nvidia care trebuie să transfere constant date între ele. Reducerea acestui „trafic intern” ar diminua întârzierea dintre prompt și răspuns. În logica Cerebras, designul ar fi mai potrivit pentru inferență (rularea modelului pentru a produce răspunsuri) decât cipurile generaliste optimizate în primul rând pentru antrenare. Efecte în piață: validare pentru Cerebras și un pas al OpenAI departe de Nvidia Pentru Cerebras, parteneriatul este o validare importantă într-un moment favorabil, după listarea la bursă, dar și pe fondul dificultății de a convinge piața că ambiția „wafer-scale” se traduce în profit sustenabil, potrivit aceleiași surse. Pentru OpenAI, folosirea Cerebras este și un pas discret de reducere a dependenței totale de Nvidia, în linie cu eforturile companiei de a lucra la propriul siliciu personalizat. Ce urmează: previzualizare limitată, preț nepublicat OpenAI nu a publicat prețurile pentru Ultrafast. The Next Web notează că rularea celui mai puternic model la o viteză de 14 ori mai mare pe hardware specializat este puțin probabil să fie ieftină, astfel că Ultrafast ar putea rămâne o opțiune premium pentru cazuri în care latența este critică, nu un mod implicit. Deocamdată, accesul este limitat la câțiva clienți, în timp ce OpenAI caută capacitate. Mesajul strategic, însă, este limpede: în următoarea etapă a competiției în AI, performanța brută nu mai este suficientă dacă modelul rămâne lent. [...]

Google accelerează ciclul de actualizare al modelelor „Flash”, iar pentru dezvoltatori asta înseamnă schimbări rapide de performanță și de preț : potrivit Ars Technica , compania lansează Gemini 3.7 Flash ca înlocuitor pentru 3.6 Flash, la doar trei săptămâni după versiunea anterioară, mizând pe optimizări „de bază”, feedback de la dezvoltatori și un „preț introductiv” mai mic pentru a contracara modelele concurente mai ieftine. Gemini 3.7 Flash este prezentat ca modelul „de lucru” (workhorse) din portofoliu, cu îmbunătățiri în special la programare și la capabilități „agentice” (adică sarcini în care modelul execută pași multipli, în mod semi-autonom, pentru a atinge un obiectiv). Google nu lansează însă mult-așteptatul Gemini 3.5 Pro, pe care îl poziționează drept vârf de gamă. Ce se schimbă în performanță, conform benchmarkurilor citate Tulsee Doshi, Senior Director la Google, susține că noul model este „vizibil” mai bun la programare decât 3.6 Flash, iar Ars Technica notează câteva creșteri punctuale în testele publice: FrontierCode 1.1 Main : de la 34,4% la 43,6% DeepSWE v1.1 : de la 49% la 65,3% WebDev Arena : de la 1.538 la 1.588 Pentru utilizări orientate spre „a ști lucruri” și procesare de conținut, publicația menționează și: GDP.pdf (procesarea documentelor complexe): de la 22% la 34% AutomationBench (fluxuri de lucru uzuale în business): de la 17% la 30,4% De ce contează: ritmul de lansare și presiunea pe costuri Dincolo de creșterile din benchmarkuri, întrebarea ridicată este dacă diferențele sunt suficient de mari pentru a justifica o nouă versiune la doar trei săptămâni. Ars Technica sugerează că mișcarea poate ține și de nevoia Google de a menține percepția unui progres constant în AI, mai ales într-un context în care ritmul pare să fi încetinit în 2026. În paralel, Google încearcă să răspundă competiției pe preț , printr-un „preț introductiv” mai mic pentru 3.7 Flash (articolul nu oferă valori concrete). Context: întârzierea Gemini 3.5 Pro Publicația amintește că, la conferința I/O din mai, Google a promis lansarea modelului „flagship” Gemini 3.5 Pro în iunie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În acest tablou, 3.7 Flash pare să acopere nevoia de noutate și îmbunătățiri incrementale, în timp ce produsul de vârf rămâne nelivrat la termen. [...]

OpenAI testează un nivel de serviciu care poate accelera GPT-5.6 Sol de până la 14 ori , o schimbare cu impact direct asupra costurilor operaționale și a modului în care companiile pot folosi modele avansate în aplicații unde latența (timpul de răspuns) este critică, potrivit 9to5Mac . Noul nivel, numit „Ultrafast”, ar rula GPT-5.6 Sol „de până la 14 ori mai repede” decât procesarea standard, iar OpenAI indică o viteză de generare de până la 750 de tokeni de ieșire pe secundă (tokenii sunt unități de text folosite de modele pentru a „măsura” inputul și outputul). Ce se schimbă operațional: viteză mare, disponibilitate limitată „ Ultrafast mode ” pornește inițial prin OpenAI API și este alimentat de Cerebras, conform detaliilor publicate de companie pe pagina dedicată Ultrafast mode . Accentul este pe reducerea latenței, ceea ce poate face fezabile fluxuri de lucru care până acum erau încetinite de timpii de răspuns ai modelului, chiar dacă „inteligența” modelului era suficientă. Accesul rămâne, însă, limitat la un grup select de clienți, în timp ce OpenAI evaluează cum se traduce creșterea de viteză în produse reale și cum își poate extinde capacitatea. Unde mizează OpenAI: sarcini „live” și utilizări cu presiune pe timp OpenAI vede acest mod ca suport pentru activități „live” sau aproape de producție, inclusiv: voce; suport clienți; comerț; agenți pentru dezvoltatori; cercetare financiară; răspuns la incidente de securitate. Compania spune că propriii dezvoltatori l-au folosit pentru analizarea de loguri și urme tehnice în timpul incidentelor și pentru a comprima cicluri de cercetare care anterior rulau peste noapte în mai multe iterații în timpul zilei de lucru. Context: GPT-5.6 Sol și familia de modele OpenAI a introdus GPT-5.6 Sol în iunie, alături de Terra (orientat pe echilibru) și Luna (orientat pe viteză), iar familia a devenit disponibilă pe scară mai largă în iulie, inclusiv prin ChatGPT, Codex și API, potrivit materialelor anterioare ale publicației: iunie și iulie . Ce urmează pentru companii Companiile interesate pot intra pe lista de așteptare pentru Ultrafast prin formularul OpenAI de înscriere , unde trebuie să furnizeze detalii despre tipul de sarcină, cerințele de latență, utilizarea estimată și alte informații. În acest stadiu, OpenAI nu indică în materialul citat un calendar de extindere generală sau condiții comerciale detaliate pentru noul nivel. [...]

Marile firme de administrare a averilor își reduc agresiv comisioanele ca să „prindă” din timp viitorii milionari din AI , într-o competiție alimentată de așteptările ca OpenAI și Anthropic să se listeze la bursă în cel mult un an, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Miza este captarea timpurie a angajaților plătiți masiv în acțiuni, înainte ca aceștia să aibă lichidități și înainte ca valoarea participațiilor să devină evidentă după listare. În Silicon Valley, administratorii de avere își ajustează rapid oferta: scad comisioanele, renunță la pragurile minime de active și își extind echipele, mai ales în zona San Francisco, unde competiția pentru clienți și consultanți s-a intensificat. De ce contează: listările așteptate pot muta rapid active către „wealth management” Logica este simplă: dacă OpenAI și Anthropic ajung pe bursă, angajații care dețin acțiuni sau opțiuni ar putea deveni, peste noapte, clienți cu averi semnificative. În plus, consultanții afiliați băncilor de investiții care intermediază listările au un avantaj de acces și timing, ceea ce poate declanșa o „cursă” pentru portofolii încă din faza pre-IPO (înainte de listare). Un exemplu de precedent menționat este Morgan Stanley: divizia sa de administrare a averilor a atras în trimestrul trecut peste 74 de miliarde de dolari (aprox. 336,7 miliarde lei) în active noi după listarea SpaceX. Cum arată „oferta” pentru angajații companiilor de AI Dincolo de marketing, competiția se duce în preț și în structura serviciilor: comisioane de administrare sub 0,5% , negociate colectiv (cazul Choreo, într-o înțelegere cu peste 100 de angajați actuali și foști ai SpaceX), față de aproximativ 1% cât este uzual în industrie, potrivit articolului; reduceri de comision când numărul de clienți din aceeași companie ajunge la o „masă critică” (Mariner Wealth Advisors); separarea comisionului pentru planificare fiscală și compensare în acțiuni înainte de listare, în locul taxării unui procent din acțiuni încă netranzacționabile, urmată ulterior de trecerea la modelul standard, în funcție de activele administrate (explicațiile lui Steve Moyer, Mariner); eliminarea pragurilor minime de active pentru a atrage clienți care încă nu au lichidități; înțelegeri directe cu angajatorii : Citi este menționată ca exemplu, după un parteneriat anunțat luna trecută cu Palantir. Dimensiunea potențială a „valului” OpenAI Articolul notează că OpenAI a distribuit angajaților aproape 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei) în acțiuni în 2024 și 2025 , potrivit rapoartelor financiare ale companiei. Dacă s-ar lista „acum”, OpenAI ar ocupa locul șapte între companiile listate din SUA după valoarea totală a compensațiilor în acțiuni oferite angajaților, deși are aproximativ 8.000 de angajați , conform aceleiași surse. Efect operațional: recrutare accelerată și servicii de tip „family office” Concurența pentru viitorii clienți schimbă și planurile de angajare ale firmelor de wealth management, mai ales în zona San Francisco, unde, potrivit articolului, „toată lumea, de la Citi în jos”, recrutează agresiv. Jessica Caruso, partener executiv la Mercer Advisors , explică abordarea pe termen lung pentru clienții care sunt încă în perioade de blocaj (lock-up) sau nu au lichidități: „Dacă se află într-o perioadă de blocaj al acţiunilor sau, în cazul Anthropic ori OpenAI, nu au încă bani lichizi, noi ne uităm mai departe, în timp. Ar trebui să-i evaluăm în funcţie de unde vor ajunge, nu de unde se află acum.” În paralel, „noii bogați” din AI cer servicii asociate de regulă cu family office (structuri private care gestionează averi foarte mari), precum consultanță în filantropie și finanțare pentru noi afaceri. Mercer spune că a oferit deja unor angajați din AI acces la un astfel de „serviciu de tip family office” înainte ca aceștia să se califice, în mod obișnuit, pentru el. Ce urmează depinde de calendarul listărilor OpenAI și Anthropic: dacă fereastra de „maxim un an” se confirmă, presiunea pe comisioane și pe recrutare în wealth management ar putea crește, pe măsură ce firmele încearcă să securizeze relația cu clienții înainte ca averea lor să devină lichidă și transferabilă. [...]

Diferența dintre „frontier firms” și restul companiilor la utilizarea AI s-a triplat din ianuarie până în iunie , pe măsură ce tot mai multe organizații trec de la asistenți care răspund la întrebări la agenți care execută efectiv sarcini, potrivit unei analize OpenAI . În iunie, companiile din „avangardă” (top 10% lunar după intensitatea utilizării) au generat de 8,3 ori mai mulți „tokeni” (unități de text procesat, folosite aici ca indicator al profunzimii utilizării) per utilizator activ decât firmele tipice, față de un raport de 2,6 ori în ianuarie. De ce se adâncește „frontier gap”: trecerea de la asistență la execuție OpenAI descrie o schimbare de fond în utilizarea AI în companii: de la întrebări punctuale către fluxuri de lucru în care agenții folosesc instrumente, creează fișiere și produc livrabile pentru revizie umană. În acest context, volumul de output crește natural, pentru că sarcinile sunt mai lungi și au mai mulți pași. Un indicator al acestei tranziții este ponderea Codex în utilizarea enterprise: în iunie, Codex a generat 64% din totalul tokenilor rezultați din Codex și ChatGPT în rândul clienților enterprise ai OpenAI, ceea ce sugerează o orientare către muncă delegată, nu doar asistată. Capabilitățile avansate fac diferența operațională Analiza leagă diferența dintre „frontier firms” și companiile tipice de adopția mai frecventă a capabilităților care conectează agenții la contextul companiei, la instrumente și la fluxuri repetabile. Un exemplu sunt „Plugins” (pachete de funcții care pot include „skills” – instrucțiuni reutilizabile – și „apps” care conectează AI la date și sisteme interne, precum CRM). Datele citate indică un decalaj consistent: 21% dintre utilizatorii activi săptămânal din companiile „frontier” folosesc Plugins, față de 9% în firmele tipice; 19% folosesc „skills”, față de 3% în firmele tipice; în interiorul OpenAI, utilizarea săptămânală a Plugins ajunge la 95% dintre utilizatorii activi (un reper al potențialului de adopție, nu neapărat o țintă generalizabilă). Extinderea agenților dincolo de IT: creșteri accelerate în funcții non-tehnice Deși ingineria software a fost un punct timpuriu de adopție, OpenAI notează că utilizarea Codex crește rapid în alte zone de „knowledge work” (muncă bazată pe cunoaștere). Din februarie, numărul utilizatorilor enterprise activi săptămânal pe Codex a crescut: de 108 ori în juridic, de 41 ori în vânzări, de 41 ori în recrutare, de 26 ori în marketing, comparativ cu o creștere de 5 ori în inginerie. Ca exemplu operațional, OpenAI menționează Virgin Atlantic, unde echipele de inginerie folosesc Codex pentru a refactoriza cod vechi în 30 de minute în loc de două săptămâni, iar echipele de produs folosesc ChatGPT Work pentru cercetare competitivă realizată în ore, nu în săptămâni. Implicație de management: adopția nu e egală în organizație Contrar unor sondaje care indică o utilizare mai mare la nivel de leadership, OpenAI spune că date administrative din milioane de conversații arată o utilizare mai intensă la angajații aflați la început de carieră. La șase luni după adopție, aceștia trimiteau cu 13 mesaje pe săptămână mai mult decât executivii. Pentru management, concluzia propusă este pragmatică: identificarea angajaților cu obiceiuri solide de lucru cu AI și transformarea fluxurilor lor individuale în practici partajate poate accelera adopția la scară. Ce urmează: „agenda” pentru reducerea decalajului OpenAI indică trei direcții pentru companiile care vor să treacă de la acces la utilizare profundă: conectarea agenților la context și instrumente, stabilirea de permisiuni și guvernanță (inclusiv revizie umană) și standardizarea fluxurilor eficiente în organizație. În paralel, publicația trimite la două materiale complementare: Enterprise Signals și studiul „How Organizations Use AI: Evidence from ChatGPT” (PDF) disponibil aici . [...]