Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
DJI este suspectată că folosește mărci alternative pentru a-și păstra produsele pe piața americană, în ciuda restricțiilor comerciale în contextul unei intensificări a tensiunilor comerciale dintre China și SUA. Conform South China Morning Post , pe piață au apărut mai multe dispozitive sub branduri noi, dar cu specificații aproape identice cu cele ale produselor DJI, ceea ce a dus la suspiciuni că gigantul chinez ar încerca să ocolească sancțiunile comerciale americane. Un exemplu recent este Xtra ATTO , o cameră de acțiune portabilă, care urmează să fie lansată în SUA în prima jumătate a anului 2026. Aceasta are un design similar cu modelul DJI Osmo Nano și specificații care se suprapun, potrivit informațiilor obținute de thenewcamera.com. În plus, dispozitive anterioare precum Xtra Sphra Muse și Xtra Edge au fost deja semnalate de publicația americană The Verge ca fiind extrem de asemănătoare cu DJI Osmo Pocket și DJI Osmo Action. Mai mult, teardowns (demontări tehnice) ale acestor dispozitive au arătat că ele folosesc componente interne și cipuri identice cu cele ale DJI . Analiza aplicațiilor asociate cu produsele Xtra a relevat chiar coduri software similare cu cele ale DJI, dar cu denumirea „DJI” eliminată, sugerând o posibilă legătură directă între cele două entități. Interesant este că brandul Xtra susține pe site-ul său oficial că este o start-up independentă, înregistrată în statul american Delaware, fondată de specialiști cu experiență în tehnologia imaginii și electronice de consum. Totuși, similitudinea produselor ridică întrebări legitime cu privire la autenticitatea acestei independențe și la posibilitatea ca DJI să folosească Xtra ca vehicul alternativ pentru a rămâne activă pe piața americană, unde se confruntă cu tarife comerciale sporite și o supraveghere tot mai strictă. Această strategie, dacă va fi confirmată, ar putea reprezenta o metodă de backdoor entry într-o piață din ce în ce mai restrictivă, profitând de faptul că autoritățile de reglementare nu pot urmări ușor toate ramificațiile comerciale și tehnologice ale companiilor internaționale. [...]
CATL a lansat în producția de serie bateria sodiu-ion pentru camioane , o inovație care poate opera la temperaturi de până la -40°C și are o durată de viață de 5 milioane de kilometri, informează PiataAuto.md . Această baterie reprezintă un salt tehnologic semnificativ, având un cost de producție de doar 10% din cel al unei baterii litiu-ion. Avantajele bateriilor sodiu-ion Bateriile sodiu-ion sunt o alternativă promițătoare la cele litiu-ion datorită abundenței și accesibilității sodiului . Spre deosebire de litiu, sodiul este de 1.000 de ori mai abundent și are costuri de extracție și purificare de 20 de ori mai mici. Acest lucru face ca producția acestor baterii să fie mult mai economică, ceea ce poate reduce semnificativ costurile vehiculelor electrice. „Sodiul e de 1.000 ori mai abundent în lume decât litiu, iar costurile de extracţie şi purificare sunt de 20 ori mai mici decât la litiu”, a declarat șeful CATL. Performanța și durabilitatea bateriilor Noua baterie sodiu-ion de la CATL are o densitate energetică de 175 Wh/kg și poate funcționa eficient la temperaturi extrem de scăzute, păstrând 90% din capacitatea sa utilizabilă la -40°C. Aceasta elimină necesitatea preîncălzirii bateriei înainte de încărcare, economisind astfel energie. Bateria este disponibilă în mai multe capacități, inclusiv o versiune de 45 kWh pentru camioane mici, una de 100 kWh cu încărcare rapidă și o versiune de 253 kWh pentru camioane ușoare. Acestea sunt concepute să asigure o autonomie de până la 800 km, fiind mai ușoare și mai ieftine decât bateriile LFP (litiu-fier-fosfat) utilizate în prezent. Impactul asupra industriei și viitorul dezvoltării Lansarea acestei tehnologii de către CATL ar putea transforma piața vehiculelor electrice, în special în segmentele de transport profesional. Costurile reduse și performanțele îmbunătățite ale bateriilor sodiu-ion pot face vehiculele electrice mai accesibile și mai eficiente, mai ales în condiții climatice extreme. Pe viitor, CATL intenționează să dezvolte module dedicate pentru camioane mai mari, dublând sau triplând capacitatea actuală, ceea ce le-ar oferi o autonomie semnificativă, comparabilă cu soluțiile existente, dar la un cost mult mai redus. Această evoluție ar putea stimula adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice în transportul de mărfuri, contribuind la reducerea emisiilor și la creșterea sustenabilității în industrie. [...]
Un mesaj SMS care pretinde că vine de la bancă și cere „actualizarea datelor” circulă ca tentativă de înșelăciune , potrivit Mobilissimo . Autorul relatării spune că a primit mesajul în timp ce era la cumpărături, la scurt timp după ce își schimbase cartea de identitate și se aștepta, în mod legitim, să fie nevoie de actualizări în diverse servicii. „Atenție: datele personale necesită actualizare. Lipsa actualizării poate conduce la restricționarea serviciilor”. Mesajul este descris ca fiind construit pentru a induce panică și a crea un sentiment fals de urgență, prin formulări care sugerează consecințe imediate. În plus, SMS-ul include un link „modificat” care trimite către o pagină clonată (copiată) după site-ul băncii, cu scopul de a colecta datele utilizatorului. Autorul - Mihai Arsene - notează că, deși nu este clar dacă atacatorii aveau informații reale despre el, au nimerit banca pe care o folosește, ceea ce poate crește credibilitatea pentru o persoană neatentă. În mod obișnuit, actualizarea datelor personale ar trebui făcută în aplicația oficială a băncii sau, mai sigur, într-o agenție, nu prin accesarea unui link primit prin SMS. Dacă cineva a apăsat pe un astfel de link, recomandarea din text este verificarea atentă a adresei site-ului (domeniul), pentru a identifica dacă este unul oficial sau o imitație. Autorul spune că a informat Raiffeisen prin e-mail despre tentativa de fraudă și atrage atenția că riscul este mai mare pentru persoanele care încasează salariul, pensia sau alte venituri pe card și pot reacționa impulsiv de teama „restricționării serviciilor”. Contextul sugerează și nevoia de informare în familie, mai ales în rândul celor mai puțin familiarizați cu astfel de metode de phishing (înșelăciune prin mesaje care imită instituții reale). [...]
Un profesor de la Universitatea din Köln a pierdut doi ani de arhivă de lucru în ChatGPT după ce a dezactivat o setare de confidențialitate, iar istoricul conversațiilor i-a fost șters definitiv, potrivit Nature . Incidentul readuce în discuție o limitare practică majoră a instrumentelor de inteligență artificială generativă în mediul academic: ele sunt folosite ca spațiu de lucru și memorie de proiect, fără garanții comparabile cu cele ale infrastructurii IT universitare. Ce s-a întâmplat și de ce a fost ireversibil Marcel Bucher , profesor de științe vegetale, spune că în august 2025 a vrut să testeze dacă ChatGPT mai funcționează fără consimțământ explicit pentru prelucrarea datelor și a dezactivat opțiunea „data consent”. În acel moment, întreaga arhivă digitală – sute de conversații și dosare organizate pe proiecte – a fost ștearsă automat și definitiv, fără un avertisment clar sau o etapă explicită de confirmare, conform relatării Nature. Bucher era abonat ChatGPT Plus (20 de euro pe lună) și folosise platforma intens timp de doi ani pentru activități academice curente: redactare de e-mailuri, cursuri, aplicații pentru granturi, revizuiri de articole, examene și analiza răspunsurilor studenților. După ștergere, a încercat recuperarea prin reinstalare, schimbarea browserelor și contactarea suportului OpenAI, însă a primit în final confirmarea că datele sunt pierdute iremediabil. Limitările AI ca „infrastructură” de lucru în universități Cazul arată o confuzie frecventă în mediul academic: folosirea unui instrument de generare de text drept sistem de arhivare și management al cunoașterii. În practică, conversațiile devin jurnal de proiect, cu context, versiuni și iterații succesive; când acest strat dispare, nu se pierd doar documente, ci și traseul intelectual care le-a produs. Bucher spune că salvase copii parțiale, însă a pierdut „structura intelectuală” a muncii sale – contextul, evoluțiile și variantele. Din perspectiva riscului operațional, problema nu este doar „dependența de AI” ca instrument de redactare, ci dependența de o platformă care nu este proiectată ca depozit academic cu funcții standard de protecție: copii de siguranță, perioadă de grație pentru recuperare, notificări clare înainte de ștergeri ireversibile. În absența acestor mecanisme, utilizarea în cercetare și predare poate introduce vulnerabilități greu de anticipat în fluxurile de lucru. Poziția OpenAI și reacțiile publice OpenAI a declarat pentru Nature că ștergerea a fost în linie cu principiile „privacy by design” (confidențialitate integrată în proiectare), iar conținutul eliminat nu poate fi recuperat prin niciun canal – interfață, API sau suport – pentru a respecta bunele practici legale privind datele utilizatorilor. Compania susține că există o solicitare de confirmare la ștergerea manuală a conversațiilor, însă în cazul dezactivării consimțământului pentru date, Bucher afirmă că acest pas nu a existat în mod explicit. În spațiul public, episodul a fost întâmpinat și cu ironie. Potrivit Gizmodo , au circulat comentarii care sugerează că profesorul s-a bazat excesiv pe AI, inclusiv: „ChatGPT a șters toată munca pe care nu o făcusem” Dincolo de reacții, cazul rămâne relevant pentru universități și cercetători tocmai prin limitarea pe care o expune: instrumentele de AI generativă pot accelera redactarea și organizarea, dar nu oferă implicit robustețea și predictibilitatea cerute de munca academică atunci când sunt folosite ca arhivă centrală. [...]
Microsoft confirmă că poate furniza FBI cheile BitLocker potrivit Windows Central , dacă există un ordin legal valid. În practică, asta înseamnă că autoritățile pot obține cheia de criptare necesară pentru a decripta și accesa datele de pe un PC cu Windows, atunci când cheia a fost salvată în cloud-ul Microsoft. Publicația a relatat despre un caz din Guam , la începutul lui 2025, în care Microsoft ar fi furnizat FBI chei BitLocker pentru a accesa un dispozitiv. Ancheta viza presupuse dovezi legate de administrarea programului de asistență pentru șomaj din perioada Covid și o posibilă schemă de deturnare de fonduri, conform relatării. Din perspectiva confidențialității utilizatorilor Windows, miza este setarea implicită: „Windows PCs by default will backup their encryption keys to the cloud, and Microsoft isn't afraid to share those with the FBI if requested.” Dacă această copie de siguranță ajunge în contul Microsoft fără ca utilizatorul să realizeze, cheia devine un punct unic de acces: cine o obține poate ocoli protecția oferită de criptarea discului și poate citi conținutul stocat local. „Microsoft a confirmat, într-o declarație pentru Forbes , că va oferi FBI acces la cheile de criptare BitLocker atunci când există un ordin legal valid care solicită acest lucru.” Windows Central mai susține că Microsoft primește „în jur de 20” de solicitări pe an de la FBI pentru astfel de chei, însă „majoritatea” nu pot fi onorate deoarece cheia nu a fost încărcată în cloud. Tot aici apare și critica principală pentru confidențialitate: publicația afirmă că cheile care ajung pe serverele Microsoft ar fi disponibile „într-o stare necriptată” în cloud, ceea ce ar permite companiei să le vadă și, la nevoie, să le predea în baza unui ordin legal. Pentru utilizatori, consecința imediată este că protecția BitLocker nu mai depinde doar de parola sau de controlul fizic al dispozitivului, ci și de modul în care este administrată cheia în ecosistemul cloud. Windows Central indică faptul că utilizatorii pot verifica pe site-ul contului Microsoft ce PC-uri au chei BitLocker stocate pe serverele companiei și le pot șterge de acolo, dacă sunt prezente — o măsură relevantă pentru cei care vor să reducă expunerea datelor în cazul unor solicitări legale către furnizor. [...]
Google întâmpină probleme cu dispozitivele smart home, inclusiv becuri și întrerupătoare Potrivit PCMag , Google a recunoscut o problemă în desfășurare care afectează diverse produse smart home, care apar ca fiind offline în aplicația Google Home, indiferent dacă sunt pornite sau oprite. Compania lucrează la o soluție, dar nu există o estimare clară privind durata întreruperii. Conform Android Authority , mai multe postări pe Reddit din ultimele 48 de ore se plâng de faptul că o gamă largă de produse smart home nu funcționează corect în aplicația Google Home, inclusiv întrerupătoare, prize, module de alimentare, becuri și purificatoare de aer. Utilizatorii raportează că dispozitivele răspund la controlul vocal prin Gemini și că aplicațiile native încă au acces la ele, ceea ce indică faptul că problema este specifică aplicației Google Home . Cu toate acestea, unele camere, difuzoare smart și ecrane par să funcționeze fără probleme. Un purtător de cuvânt al Google a declarat pe subreddit-ul Google Home că sunt conștienți de problema care face ca unele dispozitive să apară offline în aplicația Google Home și că lucrează pentru a o rezolva cât mai curând posibil. Impactul asupra utilizatorilor și posibile soluții Conform Downdetector , serviciul Gemini a înregistrat o creștere a problemelor de conectivitate ieri dimineață, în jurul orei 10:00, iar acestea au continuat să crească în această dimineață. Comunitatea a sugerat câteva soluții posibile, cum ar fi conectarea la un VPN, reconectarea la Google Home, eliminarea și re-adăugarea dispozitivelor problematice. Unii utilizatori speculează că tranziția Google de la Google Assistant la Gemini ar putea fi cauza acestor probleme, însă Google nu a confirmat nimic oficial. Alții afirmă că problema a apărut intermitent în ultimele luni. Reacția comunității și perspectivele viitoare Google nu a reușit să câștige simpatia comunității smart home în ultima perioadă. Întreruperea suportului pentru termostatele Nest de generație timpurie a nemulțumit utilizatorii, determinând apariția unui proiect comunitar pentru a reactiva dispozitivele. Situația actuală cu Google Home ar putea amplifica aceste nemulțumiri, iar compania va trebui să gestioneze cu atenție relația cu utilizatorii săi pentru a evita pierderea încrederii acestora. [...]
Samsung lansează Galaxy S26 Ultra pe 11 martie, într-un moment crucial pentru marjele de profit din 2026 , potrivit TheStreet . Acest eveniment este așteptat cu nerăbdare de investitori, retaileri și consumatori, fiind considerat un test important pentru strategia de prețuri și marjele de profit ale companiei. Lansarea Galaxy S26 Ultra și implicațiile financiare Samsung va dezvălui oficial noul său flagship, Galaxy S26 Ultra , la evenimentul Unpacked pe 25 februarie, iar dispozitivul va fi disponibil pentru consumatori începând cu 11 martie. Precomenzile vor fi deschise între 26 februarie și 4 martie, cu o fereastră specială de „pre-vânzare” care se va încheia pe 10 martie în piețele cheie, cum ar fi Coreea de Sud. Prețurile pentru noua serie Galaxy S26 în Statele Unite rămân neschimbate față de anul trecut: Galaxy S26 la 799 dolari, Galaxy S26+ la 999 dolari și Galaxy S26 Ultra la 1.299 dolari. Totuși, Samsung ar putea fi nevoită să ajusteze prețurile în Europa și Asia din cauza creșterii costurilor pentru memorii și semiconductori. Provocările costurilor și impactul asupra marjelor Samsung se confruntă cu presiuni financiare semnificative, în contextul în care cererea pentru cipuri AI și prețurile ridicate ale memoriilor comprimă marjele de profit. Potrivit TrendForce, cererea legată de AI ar putea absorbi peste 60% din oferta avansată de memorie a Samsung în 2026, limitând flexibilitatea costurilor pentru produsele destinate consumatorilor, inclusiv linia Galaxy S. „Dacă Samsung va suporta mai multe cheltuieli pentru a menține prețurile neschimbate, impactul va fi resimțit direct în profitabilitate”, a declarat Han Jong-hee , co-CEO al Samsung. Strategia accesoriilor și ecosistemul Samsung Samsung își extinde strategia de venituri prin accesorii, cum ar fi un nou pachet de baterii wireless cu capacitate de 5.000 mAh, care costă 70 de dolari. Aceste accesorii, cu marje brute între 30% și 50%, oferă o oportunitate de a compensa marjele mai mici ale telefoanelor. Dacă Samsung reușește să convingă unul din cinci cumpărători de Ultra să achiziționeze pachetul de baterii, ar putea crește semnificativ venitul mediu pe utilizator și atenua impactul marjelor stagnante ale telefoanelor. Consecințele pentru investitori Pentru investitori, lansarea Galaxy S26 Ultra va testa mai multe puncte de presiune: Marje vs. Cota de piață: Samsung riscă presiuni pe câștigurile pe termen scurt dacă marja operațională a diviziei mobile scade sub 10% în primul trimestru al anului 2026. Profitabilitatea unității de memorie: Deși afacerea cu memorii a Samsung prosperă datorită AI, transferul ofertei de wafer de la consumatori la AI reduce capitalul necesar pentru divizia mobilă. Monetizarea ecosistemului: Creșterea veniturilor din hardware non-telefon cu peste 10% în acest an ar fi un succes pentru Samsung. Lansarea Galaxy S26 Ultra este mai mult decât o simplă introducere de produs; reprezintă un barometru pentru capacitatea Samsung de a naviga provocările financiare globale și de a-și menține poziția pe piața telefoanelor premium. [...]
NASA vizează lansarea Artemis II cel târziu în aprilie 2026 , potrivit BGR , într-un zbor cu echipaj uman care va duce astronauți în jurul Lunii pentru prima dată de la finalul programului Apollo, în 1972. Agenția intră astfel, în 2026, într-o etapă mai orientată spre execuție, după ani marcați de întârzieri, redesenări și reducerea riscurilor. Artemis II: primul zbor cu echipaj uman spre Lună după 1972 Misiunea Artemis II este descrisă ca un pas major în revenirea oamenilor la Lună. Un echipaj de patru astronauți va zbura la bordul capsulei Orion, cu lansare de la Kennedy Space Center (Florida), iar NASA „țintește” inclusiv o posibilă devansare a calendarului, deși termenul comunicat este „nu mai târziu de aprilie 2026”. Zborul ar urma să dureze 10 zile: Orion va face o buclă în jurul Lunii și se va întoarce pe Pământ, fără aselenizare. Scopul principal este testarea, cu oameni la bord, a sistemelor critice într-un mediu de spațiu profund: suport de viață, navigație, comunicații și alte subsisteme necesare pentru misiuni ulterioare. „Artemis II este mai mult decât o simplă repetiție tehnică. Este un constructor de încredere pentru misiunile Artemis ulterioare planificate să ducă astronauți pe suprafața Lunii, pe suprafața lui Marte și dincolo de acestea.” În logica NASA, Artemis II funcționează ca o validare operațională înaintea etapelor care implică activități pe suprafața Lunii. BGR notează și componenta de implicare publică: agenția a invitat oamenii să se înscrie pentru ca numele lor să „zboare” în jurul Lunii în timpul misiunii, un demers menit să crească conectarea publicului cu explorarea spațială. Tehnologiile care susțin Artemis II: comunicații optice cu laser pe Orion Un element tehnic cu impact direct asupra misiunilor cu echipaj este trecerea de la comunicații radio tradiționale la comunicații optice (cu laser), care folosesc impulsuri de lumină pentru a transmite mult mai multe date per transmisie. NASA a demonstrat deja Deep Space Optical Communication (DSOC) pe sonda Psyche, lansată în octombrie 2023, inclusiv prin recepția de date codate laser la distanțe record, performanțe îmbunătățite pe parcursul lui 2024 și 2025. Pentru Artemis II, NASA va trimite pe Orion sistemul Orion Artemis II Optical Communication System (O2O). În această configurație, echipajul ar urma să poată transmite pe durata misiunii flux video 4K (ultra-înaltă definiție), voce, proceduri, imagini și date științifice, ceea ce poate schimba modul în care sunt operate și documentate misiunile cu echipaj în spațiul profund. 2026, între revenirea la Lună și accelerarea programelor științifice În paralel cu Artemis II, NASA își aliniază pentru 2026 și alte inițiative majore, de la telescoape spațiale la programe de căutare a vieții în afara Pământului. BGR arată că, la începutul lui ianuarie 2026, agenția a anunțat că primește propuneri de la companii pentru tehnologii legate de Habitable Worlds Observatory (HWO), succesorul lui James Webb, proiectat să imagineze planete de tip terestru și să le analizeze atmosferele pentru semnături ale vieții. Tot în zona de știință, Nancy Grace Roman Space Telescope a trecut de la construcție la finalizare, cu integrarea componentelor majore încheiată și cu testele finale în desfășurare. Publicația notează că, deși telescopul este programat să devină operațional în mai 2027, există indicii că lansarea ar putea fi mutată în septembrie 2026, pe fondul progresului rapid al pregătirilor. Principalele schimbări evidențiate pentru 2026 includ: lansarea planificată a Artemis II, primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972; introducerea comunicațiilor optice (cu laser) pentru utilizare operațională, inclusiv pe Orion; accelerarea programului Habitable Worlds Observatory (HWO), cu contracte pe trei ani pentru șapte companii; finalizarea construcției și avansarea testelor pentru telescopul Nancy Grace Roman, cu posibilă lansare în 2026. Pentru NASA, miza imediată rămâne Artemis II : o misiune scurtă ca durată, dar critică pentru validarea sistemelor și pentru credibilitatea calendarului de revenire a oamenilor în proximitatea Lunii, înainte ca agenția să treacă la pașii care implică prezență pe suprafața selenară. [...]
Spotify testează funcția „ Prompted Playlist ” pentru liste generate din descrieri scrise , într-o mișcare care vizează direct modul în care YouTube Music și Apple Music își diferențiază recomandările, potrivit PhoneArena . Noutatea este disponibilă în regim beta pentru abonații Premium și urmărește să simplifice crearea de playlisturi, printr-un mecanism de tip „scrii ce vrei să asculți, iar aplicația construiește lista”. Cum funcționează „Prompted Playlist” și ce aduce nou față de recomandările clasice Spotify spune că pornește de la ideea că tehnologia funcționează cel mai bine când utilizatorul „ține volanul”, iar această funcție este construită tocmai pentru a oferi control mai fin decât recomandările automate obișnuite. Practic, utilizatorul descrie în cuvintele lui starea, contextul sau tipul de muzică dorit, iar aplicația generează un playlist pe baza cererii, combinată cu istoricul de ascultare și tendințele curente. „Spotify spune că ei cred că tehnologia funcționează cel mai bine când oamenii sunt la volan.” Fluxul descris de sursă este simplu: în aplicație, utilizatorul apasă „Create” și selectează „Prompted Playlist”, apoi introduce o descriere (de exemplu, muzică energică pentru pregătirea unei ieșiri sau piese acustice pentru o dimineață liniștită). În plus, playlistul poate fi setat să se reîmprospăteze zilnic sau săptămânal, pentru a nu rămâne „înghețat” în timp. De ce contează în competiția cu YouTube Music și Apple Music Miza este zona de „curare” (selecție și organizare) a muzicii, unde platformele încearcă să reducă efortul utilizatorului fără să piardă personalizarea. Spotify poziționează „Prompted Playlist” ca o soluție între două extreme: fie îți construiești manual listele, consumând timp, fie lași algoritmul să ghicească preferințele, ca în recomandări de tip „Discover Weekly”. YouTube Music testează deja „ Ask Music ”, o funcție care permite utilizatorilor Premium să genereze posturi radio personalizate din solicitări scrise. În paralel, Apple Music se sprijină pe integrări cu „Apple Intelligence” și ChatGPT pentru recomandări „hands-free” (adică fără intervenție manuală), însă Spotify încearcă să se diferențieze prin ideea de „colaborare” activă: utilizatorul setează regulile și limitele, iar algoritmul execută și ajustează. Ce înseamnă pentru utilizatorii din România și ce rămâne neclar În materialul citat, extinderea beta este descrisă pentru SUA și Canada, după un test anterior în Noua Zeelandă (decembrie 2025). Pentru România, sursa nu indică un calendar de lansare, astfel că disponibilitatea locală rămâne, deocamdată, neconfirmată. Chiar și așa, direcția este relevantă pentru piața românească prin prisma concurenței: dacă funcțiile de „playlist pe bază de prompt” devin standard, diferențierea între Spotify, YouTube Music și Apple Music se va muta tot mai mult în calitatea interpretării cererilor (cât de bine înțelege nuanțele), în controlul oferit utilizatorului și în capacitatea de a menține recomandările proaspete fără să devină repetitive. [...]
Un nou malware Android utilizează inteligența artificială pentru a face clic pe reclame ascunse în browser , potrivit BleepingComputer . Acest tip de malware, clasificat ca troian de tip click-fraudă, folosește modele de învățare automată TensorFlow pentru a identifica și interacționa automat cu elementele publicitare. Metode de operare ale malware-ului Malware-ul se bazează pe analiza vizuală bazată pe învățare automată, evitând rutinele clasice de clic JavaScript. Acesta utilizează TensorFlow.js, o bibliotecă open-source dezvoltată de Google, care permite rularea modelelor de inteligență artificială în browsere sau pe servere utilizând Node.js. Cercetătorii de la compania de securitate mobilă Dr.Web au descoperit că această familie de troieni Android este distribuită prin GetApps, magazinul oficial de aplicații pentru dispozitivele Xiaomi. Malware-ul poate funcționa în mod "phantom", folosind un browser WebView ascuns pentru a încărca o pagină țintă și a automatiza acțiunile asupra reclamelor afișate. Distribuția și impactul malware-ului Troianul este distribuit în jocuri disponibile pe catalogul de software GetApps al Xiaomi. Inițial, aplicațiile sunt trimise fără funcționalitate malițioasă, iar componentele dăunătoare sunt adăugate prin actualizări ulterioare. Printre jocurile infectate identificate se numără: Theft Auto Mafia — 61.000 descărcări Cute Pet House — 34.000 descărcări Creation Magic World — 32.000 descărcări Amazing Unicorn Party — 13.000 descărcări Open World Gangsters — 11.000 descărcări Sakura Dream Academy — 4.000 descărcări În plus, troienii sunt distribuiți și prin site-uri APK terțe, cum ar fi Apkmody și Moddroid, și prin canale Telegram. Cercetătorii au descoperit un server Discord cu 24.000 de abonați care promovează o aplicație infectată numită Spotify X. Recomandări pentru utilizatori Deși fraudele de clic și clickjacking-ul nu reprezintă amenințări directe pentru confidențialitatea și datele utilizatorilor, acestea sunt activități cibernetice profitabile. Impactul direct asupra utilizatorilor include descărcarea rapidă a bateriei și creșterea costurilor de date mobile. Utilizatorii Android sunt sfătuiți să evite instalarea aplicațiilor din afara Google Play, mai ales versiunile alternative care promit funcții suplimentare sau acces gratuit la abonamente premium. „Pe baza detectării noastre actuale, nu s-au găsit aplicații care să conțină acest malware pe Google Play. Utilizatorii Android sunt protejați automat împotriva versiunilor cunoscute ale acestui malware de către Google Play Protect, care este activat implicit pe dispozitivele Android cu Google Play Services. Google Play Protect poate avertiza utilizatorii sau bloca aplicațiile cunoscute pentru comportament malițios, chiar și atunci când acestea provin din surse din afara Play.” - Un purtător de cuvânt al Google Această situație subliniază importanța menținerii unei vigilențe ridicate în fața amenințărilor cibernetice și a utilizării unor soluții de securitate eficiente. [...]
Claude Code, asistentul AI dezvoltat de Anthropic, a devenit noul fenomen viral din lumea tehnologiei, după ce Microsoft a început să-l utilizeze intern în paralel cu propriul GitHub Copilot. Potrivit Fortune , instrumentul a fost folosit pentru a construi o aplicație completă, Cowork, în doar o săptămână și jumătate, folosind metoda vibe coding – o abordare în care utilizatorii descriu ce își doresc, iar AI-ul generează automat codul necesar. Modelul Claude Opus 4.5 , care alimentează Claude Code, a impresionat industria prin capacitatea de a dezvolta proiecte software complexe, aproape complet autonom. Impactul a fost resimțit inclusiv la cel mai înalt nivel: la Forumul Economic Mondial de la Davos, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat că „Anthropic a făcut un salt uriaș în codare și raționament” și a recomandat tuturor companiilor de software să adopte tehnologia. Microsoft a dat deja curs acestui sfat : conform The Verge , mii de angajați din diviziile CoreAI și Experiences + Devices (Windows, Office, Teams, Edge) folosesc Claude Code pentru prototipare rapidă, alături de Copilot. Mai mult, chiar și angajați non-tehnici, precum designeri sau manageri de proiect, sunt încurajați să experimenteze cu noul asistent AI. Un moment viral care a amplificat notorietatea Claude Code a venit din partea unei ingineri de la Google, Jaana Dogan, care a dezvăluit că AI-ul a prototipat în doar o oră un sistem de orchestrare distribuită , proiect la care echipa sa lucrase timp de un an. Deși prototipul nu era pregătit pentru producție, demonstrația a confirmat potențialul tehnologic al Claude Code. În doar șase luni de la lansare , Claude Code a generat venituri anuale de un miliard de dolari, fiind adoptat de companii majore precum Netflix, Spotify, Uber, Salesforce, Accenture și Snowflake. În urma succesului, Anthropic a lansat Cowork , o variantă destinată publicului larg, capabilă să gestioneze fișiere și sarcini automatizate. Lansarea a avut loc pe 12 ianuarie. Dezbaterea privind viitorul meseriei de programator s-a intensificat după declarațiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, la Davos: „S-ar putea ca în 6 până la 12 luni, modelul să facă tot ce fac programatorii de la un capăt la altul” . Acesta a adăugat că unii ingineri din propria companie nu mai scriu cod deloc, ci doar îl corectează pe cel generat de AI. Între timp, Anthropic se află în negocieri pentru o nouă rundă de finanțare de 10 miliarde de dolari, care ar ridica evaluarea companiei la 350 de miliarde, susținută de fonduri precum Coatue și GIC, conform CNBC . Întrebarea care planează acum este dacă Claude Code democratizează dezvoltarea software sau dacă marchează începutul sfârșitului pentru meseria tradițională de programator. Categoriile de impact ale Claude Code includ: Dezvoltarea software accelerată cu AI Democratizarea accesului la programare Utilizare extinsă în companii non-tech Provocări etice și economice pentru locurile de muncă Tabel comparativ între Claude Code și GitHub Copilot: Funcționalitate Claude Code GitHub Copilot Limbaj natural în input Da Limitat Capacitate end-to-end Avansată Medie Proiecte complexe autonome Da Parțial Interfață non-tehnică Cowork disponibil Nu Suport pentru prototipare Da, inclusiv non-tech Limitat la dezvoltatori PE SCURT: Claude Code pare să fie într-un moment definitoriu pentru viitorul dezvoltării software. Fie că va rămâne un instrument complementar sau va deveni standardul dominant în industrie, tranziția este deja în curs – și se produce mai repede decât anticipa majoritatea experților. [...]
Traficul de voce pe mobil scade în România , pe măsură ce utilizatorii se mută către aplicații de mesagerie și apeluri video, ANCOM . Datele arată o reducere constantă a timpului petrecut în convorbiri și a numărului de apeluri, în paralel cu creșterea consumului de internet mobil. Vocea și SMS-ul pierd teren: mai puține minute, mai puține apeluri Traficul de voce lunar mediu per cartelă SIM activă a coborât de la 3 ore și 37 de minute în primul semestru din 2023 la 3 ore și 22 de minute în primul semestru din 2025. Scăderea a fost mai vizibilă în ultimele șase luni, când diminuarea a fost de 4%, conform aceleiași analize. Și durata totală de convorbiri per utilizator a scăzut: de la o medie de 4 ore și 27 de minute în 2023 la 4 ore și 3 minute în 2025, adică cu aproximativ 24 de minute mai puțin într-un interval de circa un an și jumătate. În același timp, numărul mediu de apeluri lunare a coborât de la 89 în 2023 la 80 în 2025, iar SMS-urile au devenit mai rare (de la 16 pe lună la 11), pe fondul migrării către servicii online. Indicator (medii) 2023 2025 Trafic de voce lunar mediu per cartelă SIM activă (S1) 3 h 37 min 3 h 22 min Durata totală de convorbiri per utilizator 4 h 27 min 4 h 03 min Număr apeluri lunare 89 80 Număr SMS-uri lunare 16 11 Abonament vs. cartelă și redistribuirea cotelor între operatori Diferențele de comportament rămân clare între utilizatorii cu abonament și cei cu cartele preplătite. Cei cu abonamente lunare sunt cei mai activi la telefon, cu o medie de 4 ore și 9 minute de convorbiri, în timp ce utilizatorii de cartele preplătite ajung la 1 oră și 56 de minute. Pe piața traficului de voce, Orange rămâne lider în 2025, cu 36%, dar în scădere față de 38,3% în 2023. Vodafone se menține aproape de 25%, iar Digi urcă la 32%, fiind descris ca atrăgând cei mai activi utilizatori. Segmentul Telekom continuă să scadă, în contextul tranzacțiilor prin care Digi și Vodafone au preluat activele companiei: Digi a achiziționat licențele și infrastructura Telekom Mobile pentru 40 de milioane de euro, iar Vodafone a cumpărat acțiunile OTE la Telekom Romania Mobile Communications pentru 30 milioane de euro; anterior, România Communications (telefonie fixă) a fost preluată de Orange în 2021. Internetul mobil crește: mai multe date consumate și utilizare mai largă În paralel cu scăderea vocii, consumul de internet mobil crește constant. Media lunară de date consumate de un utilizator a ajuns la 13,9 GB în primul semestru din 2025, față de 12,3 GB în 2024 și 9,7 GB în 2023, potrivit datelor ANCOM citate în articol. Aproape 91% dintre cele 23 de milioane de cartele SIM active au fost folosite și pentru acces la internet mobil , semnalând o mutare a utilizării de la apeluri și SMS către aplicații și servicii online, inclusiv streaming. În acest context, concluzia setului de date este că românii vorbesc mai puțin la telefon, dar rămân conectați, iar operatorii își ajustează oferta și investițiile în funcție de aceste obiceiuri. [...]