Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Honor își testează roboții umanoizi în condiții reale , trimițând două modele – „Lightning” și „Energetic Boy” – să participe la Beijing Yizhuang Marathon, un pariu operațional pe autonomie și rezistență, nu doar o demonstrație de laborator, potrivit Gizmochina . Cei doi roboți, prezentați de directorul global de marketing al companiei, ar urma să ia startul pe 19 aprilie, într-o cursă care pune presiune pe capacitatea lor de a se orienta, de a reacționa la mediu și de a rula pe distanțe lungi fără intervenție umană constantă. De ce contează: maratonul ca „test de stres” pentru AI întrupată Honor susține că „Lightning” combină munca sa recentă din zona de producție inteligentă cu „AI întrupată” (inteligență artificială integrată într-un corp fizic, capabil să acționeze în lumea reală). Concret, compania indică: algoritmi de control al mișcării, proiectați pentru deplasare la viteză mare; sisteme de percepție și luare a deciziilor în timp real, care ar permite robotului să reacționeze la împrejurimi fără input uman permanent. Publicația notează că tocmai aceste capabilități vor fi puse la încercare în cursă, într-un traseu variat, departe de condițiile controlate ale unui laborator. Traseu de 21 km și reguli care favorizează autonomia Cursa are 21,0975 km și este organizată de Guvernul Municipal din Beijing și China Media Group. Traseul pornește de la Tongming Lake și se încheie la Nanhaizi Park, combinând drumuri urbane, circuite de curse și porțiuni de parc. Înaintea evenimentului, peste 70 de echipe – inclusiv patru din afara Chinei – au participat la un test nocturn la scară completă, organizat de Beijing Economic-Technological Development Area. Repetiția a inclus elemente precum navigația și răspunsul la situații de urgență, pentru a evalua cât de dificil este ca roboții umanoizi să funcționeze fiabil pe distanțe lungi. Formatul competiției permite atât operare autonomă, cât și control de la distanță, însă regulile descurajează varianta din urmă prin penalizări de timp și restricții privind intervenția umană. Echipele care finalizează complet autonom ar putea fi luate în calcul pentru o intrare în Guinness World Records , mai arată sursa. [...]
Huawei ar putea începe în curând exportul global de cipuri pentru inteligență artificială , ceea ce ar deschide un nou front de competiție pe piața hardware pentru AI, potrivit Huawei Central , care citează declarațiile unui consilier american pe politici și tehnologie. Afirmația îi aparține lui David Sacks , consilier al președintelui SUA pentru tehnologie și politici în domeniul inteligenței artificiale, care a spus într-un interviu că China „reduce constant” diferența tehnologică față de SUA. În acest context, el a indicat Huawei drept una dintre companiile chineze care au recuperat rapid teren în zona de proiectare și „ambalare” (packaging – etapa de integrare și interconectare a componentelor) pentru semiconductori AI. Potrivit lui Sacks, China nu ar mai fi la cinci ani în urma SUA în domeniul proiectării și ambalării cipurilor pentru AI, ci la „1,5–2 ani”. Pe acest fundal, el a estimat că Huawei ar putea începe „în curând” să livreze cipuri AI la nivel global, ceea ce ar intensifica competiția între producătorii de cipuri. „Deși Huawei este constrânsă în producția de GPU, recuperează foarte repede și este foarte probabil să devină un furnizor de hardware indispensabil pe piața globală în viitor. Ar putea începe în curând exportul de cipuri AI, declanșând o competiție acerbă pentru dominația stivei tehnologice globale.” Materialul mai notează că multe sarcini de lucru AI nu au nevoie de componente „de ultimă generație”, ceea ce ar putea avantaja o strategie axată pe îmbunătățirea soluțiilor existente. În plus, „unii oameni din industrie” citați de publicație susțin că, dacă Huawei poate produce cipuri AI performante la costuri competitive, ar putea rivaliza cu Nvidia și AMD. Deocamdată, este vorba despre o predicție, nu despre un calendar sau un anunț oficial de export: articolul nu oferă detalii despre piețe-țintă, volume, clienți sau aprobări de reglementare, iar rămâne de văzut în ce măsură estimarea se va materializa. [...]
vivo X300 Ultra ar putea ajunge în Europa pe 24 aprilie, iar strategia de vânzare indică un debut „premium” : magazinul online vivo din Spania afișează această dată ca moment al lansării pe piața locală, iar GSMArena notează că este probabil să fie vorba de lansarea globală, deși informația nu este încă confirmată oficial pentru toate piețele. Telefonul a fost lansat în China la final de martie și a intrat la vânzare la începutul acestei luni. Spre deosebire de modelele anterioare din serie, vivo a promis că X300 Ultra nu va rămâne exclusiv pe piața chineză, ci va fi comercializat și internațional. Ce transmite oferta din Spania despre poziționarea comercială Magazinul online vivo din Spania promovează deja dispozitivul și permite înregistrarea interesului până pe 23 aprilie, cu un „pachet cadou” evaluat la 600 euro, oferit la comandă. Pachetul include: stabilizatorul video vivo SmallRig Pro, evaluat la 499 euro; o husă, evaluată la 99 euro. Separat, pentru achiziția prin magazinul oficial, cumpărătorii ar urma să primească și o reducere de 10% din prețul telefonului, însă prețul nu a fost anunțat. Ce rămâne neclar Data de 24 aprilie este confirmată în material doar pentru piața spaniolă, iar presupunerea că aceasta ar fi și data lansării globale este prezentată ca probabilă, nu ca certitudine. În plus, GSMArena amintește că, potrivit unui zvon anterior, modelul „nu va fi deloc ieftin” în Europa, fără a indica un preț concret. [...]
Amazon a depășit 15 miliarde de dolari anual din servicii de inteligență artificială , o bornă care arată cât de repede se monetizează IA în cloud și cât de mult începe să cântărească în veniturile AWS, potrivit Mobile World Live . CEO-ul Amazon, Andy Jassy , a publicat pentru prima dată cifre concrete despre acest segment într-o scrisoare către acționari, indicând că veniturile anualizate din serviciile de IA ale companiei au trecut de 15.000 milioane dolari (aprox. 69 mld. lei). Conform rezultatelor din primul trimestru, veniturile din IA ar reprezenta circa 10% din cei 142.000 milioane dolari (aprox. 653 mld. lei) ai facturării anuale AWS. De ce contează: IA devine deja o linie de business materială în AWS Jassy a pus cifra în perspectivă printr-o comparație istorică: la trei ani după lansarea comercială a cloudului Amazon, compania avea o rată anuală a veniturilor de 58 milioane dolari (aprox. 267 mil. lei). În acest context, veniturile anualizate din IA sunt „aproape de 260 de ori” mai mari decât cele ale unităților cloud în acel moment și „cresc rapid”, potrivit aceleiași surse. Investiții: 200 miliarde dolari capex în 2026, cu pondere mare pentru IA Șeful Amazon a apărat strategia de investiții în IA, susținând că poziționează compania pentru profituri și flux de numerar liber mai mari în viitor. Planul de cheltuieli al grupului include investiții de capital (capex) estimate la 200.000 milioane dolari în acest an (aprox. 920 mld. lei), o parte semnificativă fiind direcționată către inteligență artificială și infrastructura aferentă. „Nu vom investi aproximativ 200.000 milioane de dolari în cheltuieli de capital în 2026 bazându-ne pe o presimțire.” Jassy a mai spus că o parte mare din investițiile viitoare ale AWS au deja angajamente din partea clienților și că se așteaptă să devină profitabile în 2027 și 2028. Chipuri proprii: peste 20 miliarde dolari anualizat și posibilă vânzare către terți Amazon a evidențiat și evoluția businessului de cipuri dezvoltate intern (inclusiv Graviton, Trainium și Nitro ), care și-ar fi dublat rata veniturilor anualizate din trimestrul IV 2025 și ar fi depășit 20.000 milioane dolari (aprox. 92 mld. lei), cu creștere „de trei cifre” de la an la an. În paralel, articolul notează că Amazon, Google și Meta Platforms își dezvoltă propriile cipuri pentru a reduce dependența de Nvidia. Jassy a afirmat că businessul de cipuri „este în plină expansiune” și schimbă economia AWS, adăugând că ar putea deveni „mult mai mare decât cred majoritatea” și că există suficientă cerere încât, pe viitor, Amazon ar putea vinde „rack-uri complete” către terți. [...]
Dreame mizează pe personalizare de lux la AURORA LUX, cu preț variabil în funcție de materiale , după ce CEO-ul Yu Hao a publicat fotografii reale cu telefonul. Potrivit ITHome , modelul prezentat este AURORA LUX din gama „high luxury”, iar prețul final ar urma să fie stabilit în funcție de opțiunile alese de utilizator (greutatea aurului, tipul de diamant și materialele din piele). În material este amintit și contextul din AWE 2026, unde compania a indicat că telefonul va avea mai multe variante de design pentru spate, cu poziționarea camerei păstrată identic între opțiuni. Ce înseamnă „preț după materiale” pentru produs Dreame descrie AURORA LUX ca pe un telefon „high luxury”, iar logica de preț se bazează pe componente și finisaje specifice segmentului de lux. Concret, costul ar depinde de: greutatea aurului folosit; materialul/„tipul” diamantelor; tipul și cantitatea de piele utilizată. Publicația nu oferă un interval de preț și nici o dată de lansare pentru AURORA LUX în informațiile citate. Specificații și parteneriatul de dezvoltare Conform prezentării agregate din informațiile oficiale, AURORA LUX este realizat în colaborare cu Nubia și are următoarele elemente tehnice: ecran „full” fără decupaj („fără gaură”), cu rezoluție 2688 × 1216; platformă mobilă Snapdragon 8 „Gen 5” (varianta „Extreme/Ultimate” menționată în sursă); sistem „Nebula AIOS”, bazat pe Android 16. Context: AURORA NEX, varianta „tehnologică”, ar urma să vină mai repede Separat, Dreame a mai prezentat anterior seria AURORA NEX, descrisă ca „tehnologică”, cu un design ce include un modul de obiectiv extern, modular. Pentru această linie, ITHome menționează o estimare de lansare „în a doua jumătate a acestui an”, fără alte detalii de calendar. [...]
O scurgere indică un salt de autonomie și hardware pentru seria Huawei Nova 16 , cu baterii vehiculate de până la 7.000 mAh și trecerea la procesoare Kirin din seria 9, potrivit Huawei Central . Dacă informațiile se confirmă, schimbarea ar repoziționa gama Nova mai sus în zona de performanță și utilizare intensă, într-un segment unde autonomia și fotografia sunt criterii de cumpărare decisive. Informațiile sunt atribuite tipsterului SmartPikachu, care a reluat pe canale de leak specificații-cheie pentru viitoarea serie. Publicația notează că nu sunt cunoscute toate detaliile și că unele elemente rămân incerte. Ce se schimbă la baterie: până la 7.000 mAh pentru variantele de vârf Cea mai importantă noutate din scurgere este legată de capacitatea bateriei. Seria Nova 16 ar putea veni cu un acumulator de 7.000 mAh pe variantele „high-end”, în timp ce modelul de bază („vanilla”) ar rămâne la o baterie de peste 6.000 mAh . Materialul nu precizează viteze de încărcare sau dacă aceste valori se aplică tuturor piețelor. Cipuri: upgrade la Kirin 9, dar cu diferențiere pe modele Pe partea de procesor, seria Nova 16 ar urma să treacă la un Kirin din seria 9 față de generația anterioară. Ca reper, Huawei Nova 15 standard folosește Kirin 8020 5G, iar versiunile de top rulează pe Kirin 9010S, potrivit aceleiași surse. Pentru Nova 16, scurgerea indică o posibilă împărțire: Huawei Nova 16 Pro Max (vehiculat) : ar putea primi Kirin 9020 ; modelul de bază : ar putea adopta un procesor Kirin din seria 8 . Publicația subliniază că „lucrurile sunt incerte” în acest punct, deci configurațiile finale pot diferi. Cameră și alte detalii: senzori multispectrali și schimbări de design Leak-ul mai menționează că telefoanele Nova 16 ar păstra doi senzori multispectrali , unul pe față și unul pe spate, cu posibilitatea ca Huawei să îi îmbunătățească pentru imagini „mai clare” și cu culori mai bogate. La capitolul funcții, sunt enumerate și: senzor de amprentă pe lateral , cu securitate îmbunătățită la deblocare; ramă mediană metalică , pentru un profil mai subțire; încărcare wireless îmbunătățită . În plus, tipsterul susține că designul panoului spate va fi „destul de interesant”, în contextul în care Nova 15 a primit deja o schimbare majoră de aspect anul trecut, fără ca scurgerea să detalieze concret noul design. Ce urmează Huawei Central indică faptul că seria Nova 16 ar putea ajunge „probabil în prima jumătate a acestui an”, însă, în absența unei confirmări oficiale, calendarul și specificațiile rămân la nivel de informații neoficiale. [...]
Huawei ar putea urca semnificativ prețurile pentru pliabilul Pura X Max și ar introduce scumpiri moderate la seria Pura 90 , potrivit unei scurgeri de informații citate de Huawei Central , cu doar câteva zile înainte de lansarea așteptată „săptămâna viitoare”. Informația relevantă pentru piață este amplitudinea posibilă a scumpirii la Pura X Max: sursa menționează o notă a contului SuperDimensional, conform căreia pliabilul ar putea ajunge într-un interval de 10.000–13.000 yuani , ceea ce l-ar putea apropia ca poziționare de costul unui Mate X7 . În paralel, pentru Pura 90 ar fi vorba de „schimbări subtile” de preț. Pura X Max: prețuri „scurse” pe configurații și comparația cu generația anterioară Conform scurgerii, Pura X Max ar urma să fie listat astfel: 12 GB + 256 GB: 10.888 yuani 12 GB + 512 GB: 11.388 yuani 16 GB + 512 GB (Collector’s Edition): 11.888 yuani 16 GB + 1 TB (Collector’s Edition): 12.888 yuani Ca reper, publicația compară cu Pura X: 7.499 yuani preț de pornire, iar Collector’s Edition ar începe de la 8.999 yuani . Motivele scumpirii nu sunt clare: sursa notează că nu se știe dacă este vorba despre costuri mai mari ale memoriei sau despre îmbunătățiri recente aduse dispozitivului. Seria Pura 90: creșteri mai mici, dar un prag mai ridicat pentru modelele de vârf Pentru Pura 90, aceeași scurgere indică următoarele niveluri: Pura 90 (Standard) 12 GB + 256 GB: 4.188 yuani 12 GB + 512 GB: 4.688 yuani 12 GB + 1 TB: 5.688 yuani Pura 90 Pro 12 GB + 256 GB: 5.988 yuani 12 GB + 512 GB: 6.488 yuani 16 GB + 512 GB: 6.988 yuani 16 GB + 1 TB: 7.988 yuani Pura 90 Pro Max 12 GB + 256 GB: 6.988 yuani 12 GB + 512 GB: 7.488 yuani 16 GB + 512 GB: 7.988 yuani 16 GB + 1 TB: 8.988 yuani Publicația subliniază că rămâne de văzut în ce măsură aceste prețuri neoficiale se vor potrivi cu cele anunțate oficial la lansare. [...]
BNR a automatizat validarea tranzacțiilor raportate de bănci, reducând drastic timpii de verificare , după ce a introdus roboți software care pot procesa „zeci de tranzacții pe zi”, față de situații în care analiza manuală a unei singure tranzacții putea dura până la trei zile, potrivit unui interviu acordat Economedia de Gabriel Grigorescu, expert în cadrul Serviciului de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare din banca centrală. Proiectul a apărut din nevoia de a gestiona volume tot mai mari de date transmise către BNR și de a automatiza procesele de verificare. Soluția a fost dezvoltată cu tehnologia UiPath și, potrivit oficialului BNR, a fost construită „de la un capăt la altul” în trei luni, fiind pusă în producție la 01.01.2020. Ce se schimbă operațional pentru bănci și pentru BNR În noul flux, instituțiile de credit primesc răspuns pentru fiecare tranzacție, inclusiv dacă este greșită și, în acest caz, nu este acceptată. Din perspectiva BNR, automatizarea a redus semnificativ timpul de răspuns către bănci și a mutat o parte din efortul echipei de la verificări repetitive către supravegherea sistemului și utilizarea mai avansată a datelor. Grigorescu descrie și o schimbare de metodă: în loc să se bazeze doar pe mecanisme statistice sau econometrice și pe eșantioane, roboții permit căutarea automată a erorilor rare în volume foarte mari de tranzacții, inclusiv situații de tipul „dintr-un milion de tranzacții o singură tranzacție nu este corectă”. De la validare la analiză: anomalii, abuzuri și fraude Potrivit interviului, roboții software nu se limitează la validare, ci pot susține analize mai profunde pentru identificarea anomaliilor și a tiparelor greu de observat de un operator uman în condiții de volum mare și sarcini repetitive. Oficialul BNR spune că această capacitate a deschis „o nouă oportunitate” pentru analiza datelor. În același context, el menționează că roboții pot procesa datele atunci când sunt integrați într-un „ecosistem tehnologic”, iar BNR are, potrivit declarațiilor sale, un depozit de date (data warehouse) și soluții de analiză de tip business intelligence (instrumente software care agregă și analizează date pentru raportare și decizie). Acest ansamblu ar permite identificarea unor „comportamente anormale din piață”, abuzuri de piață, tranzacții frauduloase și elemente de conduită ale participanților. Cooperare europeană și limita majoră: calitatea datelor Soluția dezvoltată la nivel local este folosită și în cooperare cu alte autorități europene pentru a sprijini identificarea problemelor de calitate a datelor. Grigorescu precizează că BNR nu „exportă efectiv software-ul” către alte bănci centrale, dar susține că, prin cooperare, banca centrală ajută alte state membre să identifice probleme de calitate a datelor în propriile sisteme. Oficialul BNR indică drept factor critic calitatea datelor, pe care o descrie ca problemă recurentă la nivel european, și spune că instituția este interesată de componenta de supraveghere a pieței de capital și de tehnologia de inteligență artificială, cu accent pe două direcții: identificarea fraudelor și analiza comportamentului participanților la piață. De ce contează Dincolo de componenta tehnologică, schimbarea are un impact operațional direct: scurtează ciclul de validare și răspuns către bănci și crește capacitatea de control pe volume mari de date, într-un domeniu în care erorile rare pot conta disproporționat. În același timp, interviul sugerează că automatizarea împinge BNR spre un model de supraveghere mai granular, dependent însă de un element care rămâne vulnerabil: calitatea datelor raportate. [...]
Blue Origin susține că a dezvoltat un reactor compact care poate produce oxigen respirabil direct din praful lunar , o evoluție care ar putea reduce semnificativ dependența viitoarelor baze de pe Lună de transporturile costisitoare de pe Pământ, potrivit WinFuture . Compania americană a prezentat un reactor funcțional, „Air Pioneer”, care eliberează oxigen din regolit (praful și rocile fine de la suprafața Lunii) folosind curent electric. Regolitul conține aproape 50% oxigen, însă acesta este legat chimic de metale precum fierul și titanul, ceea ce îl face inutilizabil fără un proces de separare. Miza este una operațională și de cost: oxigenul este necesar atât ca aer pentru astronauți, cât și ca ingredient pentru combustibil. Transportul unor cantități mari de oxigen de pe Pământ este considerat prea scump și riscant, iar producția locală este văzută drept o tehnologie-cheie pentru misiuni de durată. De ce contează: trecerea de la laborator la un sistem „pregătibil” pentru Lună Până acum, metodele de obținere a oxigenului din regolit fuseseră testate doar în condiții de laborator și erau considerate prea complexe pentru utilizare în spațiu. În schimb, „Air Pioneer” este descris ca fiind compact și proiectat astfel încât, în perspectivă, să poată fi pregătit pentru operare pe Lună. Conform companiei, ar putea însemna „prima respirație pentru o bază lunară sustenabilă”. Cum funcționează procesul și ce se mai obține pe lângă oxigen Tehnologia se bazează pe electroliză la temperaturi foarte ridicate: praful lunar este încălzit la aproximativ 1.600°C, apoi prin masa topită este trecut curent electric. În acest proces, ionii de oxigen se separă de ionii de metal și siliciu; oxigenul se ridică sub formă de bule de gaz și poate fi colectat, iar metalele se depun și pot fi valorificate ulterior. Pe lângă oxigen, procedura ar permite obținerea unor materii prime precum: fier, aluminiu, siliciu, care ar putea fi folosite la infrastructură sau componente electronice. În logica unei baze lunare, acest lucru ar reduce livrările de pe Pământ și ar coborî costurile de operare pe termen lung. Rolul NASA Proiectul a fost sprijinit de NASA, inclusiv prin finanțare și prin punerea la dispoziție a unor probe de praf lunar din misiuni anterioare. Tehnologia este prezentată ca parte a unui program mai amplu de utilizare a resurselor „la fața locului” (adică direct pe Lună, fără transport de pe Pământ). [...]
Microsoft ar urma să concentreze pe 16 aprilie mai multe anunțuri-cheie pentru Xbox , într-o conferință de jocuri programată în aceeași zi în care sunt așteptate și mișcări de la Sony și Ubisoft, potrivit IT Home . Informația, atribuită sursei NateTheHate , indică și o posibilă apariție a unui nou titlu din universul „Metro”. Conform publicației, evenimentul Xbox ar putea include prezentarea unui nou joc „Metro”, menționat ca „Metro 2039”. În acest moment, industria nu are detalii confirmate despre poveste sau mecanici, iar informațiile disponibile se limitează la un „concept” (material de proiect abandonat) care ar fi circulat anterior. Ce se știe (și ce nu) despre „Metro 2039” Materialul de proiect menționat ar indica: protagonistul ar fi Hunter; jocul ar fi gândit ca „open world” (lume deschisă, cu explorare liberă); ar include un sistem complet de crafting (producție de obiecte/echipamente). IT Home precizează însă că acestea provin dintr-un „draft”/concept nefinalizat, nu dintr-o prezentare oficială a jocului, iar detaliile despre produsul final rămân neclare. Context: 16 aprilie, o zi aglomerată pentru industria jocurilor În același material se arată că, anterior, au existat informații potrivit cărora Ubisoft ar urma să anunțe pe 16 aprilie un remake pentru „Assassin’s Creed IV: Black Flag”, iar Sony ar urma să organizeze în aceeași zi un eveniment State of Play . Potrivit lui NateTheHate, citat de IT Home, Ubisoft ar fi mai probabil să comunice separat printr-un comunicat de presă despre lansarea jocului, fără o legătură directă cu evenimentele Microsoft sau Sony. [...]
Huawei își pregătește lansarea Pura X Max pe 20 aprilie, mizând pe un format pliabil „compact la pliere, mare la deschidere” , după ce CTO-ul diviziei Consumer Business Group, Li Xiaolong, a spus că este „cel mai bun” telefon pliabil pe care l-a folosit, potrivit Huawei Central . Mesajul indică direcția comercială a produsului: un dispozitiv care încearcă să unească portabilitatea cu un ecran mare, pentru utilizare mixtă – muncă și divertisment. Li Xiaolong afirmă că folosește Pura X Max de trei luni și descrie modelul ca un echilibru între design și capabilități tehnice. În evaluarea sa, telefonul ar fi mai mic în starea pliată și ar oferi o suprafață de afișare mai mare când este deschis, cu o experiență de vizionare „imersivă”. „#HuaweiPuraXMax# I’ve been using it for 3 months, and it’s the best double fold I’ve ever used. The folded state is smaller in size, and the available display area for the expanded state is larger.” Ce promite Huawei pe zona de utilizare și productivitate Publicația notează că Huawei poziționează Pura X Max ca soluție pentru utilizatorii care vor un ecran mai mare, dar ușor de purtat în buzunar, cu beneficii de eficiență pentru „mobile office + entertainment” (muncă de pe mobil și consum media). Din informațiile disponibile, accentul cade pe forma „clamshell” (tip scoică), cu tranziția de la telefon compact la un dispozitiv cu ecran mare la deschidere. Cameră „îmbunătățită” și pașii următori până la lansare Huawei ar fi „se pare” (formulare din sursă) îmbunătățit sistemul de camere al noului pliabil, cu așteptări de performanță mai bună în lumină scăzută și redare a culorilor mai bună. Articolul nu oferă detalii tehnice sau comparații măsurabile. Pura X Max „va deveni oficial” pe 20 aprilie, iar până atunci compania ar urma să publice noi informații despre funcții și elemente de diferențiere. Totodată, sursa menționează că modelul va putea fi rezervat în avans prin magazinul VMall. [...]
Kepler Communications încearcă să transforme „calculul în orbită” din concept în serviciu comercial , mizând pe un cluster deja operațional și pe clienți plătitori, într-un moment în care marile „centre de date spațiale” sunt văzute de experți ca fiind încă la ani distanță, potrivit TechCrunch . Clusterul, descris ca fiind cel mai mare aflat în prezent pe orbită, a fost lansat în ianuarie de compania canadiană Kepler Communications și include aproximativ 40 de procesoare Nvidia Orin pentru „edge computing” (procesare la marginea rețelei, aproape de locul unde se generează datele), distribuite pe 10 sateliți operaționali, interconectați prin legături laser. Kepler spune că are 18 clienți, iar cel mai nou este Sophia Space , un startup care va testa software-ul propriului „computer orbital” folosind constelația Kepler. De ce contează: primele cazuri de utilizare sunt despre procesare locală, nu „mega-centre de date” În timp ce ideea unor centre de date mari în spațiu a fost asociată cu viziuni atribuite unor jucători precum SpaceX sau Blue Origin, experții citați de publicație se așteaptă ca astfel de proiecte la scară mare să apară abia în anii 2030. Până atunci, „afacerea” imediată a calculului orbital ar urma să fie procesarea datelor colectate direct în orbită, pentru a crește capabilitățile senzorilor spațiali folosiți de companii private și agenții guvernamentale. În această logică, Kepler susține că nu se poziționează ca „firmă de centre de date”, ci ca infrastructură pentru aplicații în spațiu: un strat care poate furniza servicii de rețea pentru alți sateliți sau chiar pentru drone și aeronave. Parteneriatul cu Sophia Space: un test „de bază” pe Pământ, dar o premieră pe orbită În parteneriatul anunțat, Sophia Space va încărca sistemul său de operare proprietar pe unul dintre sateliții Kepler și va încerca să îl lanseze și să îl configureze pe șase GPU-uri (procesoare grafice folosite frecvent la sarcini de inteligență artificială) de pe două nave spațiale. TechCrunch notează că este prima dată când o astfel de operațiune — banală într-un centru de date terestru — ar fi încercată în orbită. Pentru Sophia, demonstrația ar urma să reducă riscurile înaintea primei lansări planificate a propriului satelit, în a doua parte a lui 2027. Implicații comerciale: rețea + procesare pentru sateliți terți și clienți guvernamentali Kepler folosește parteneriatul și ca dovadă a utilității rețelei sale. În prezent, compania transportă și procesează date încărcate de la sol sau colectate de „încărcături găzduite” pe propriile nave, dar se așteaptă ca, pe măsură ce piața se maturizează, să conecteze sateliți ai unor terți pentru a furniza servicii de rețea și procesare. CEO-ul Kepler, Mina Mitry, spune că unele companii își planifică deja activele viitoare în jurul acestui model, invocând avantajul de a „descărca” procesarea pentru senzori mai mari consumatori de energie, precum radarul cu apertură sintetică. Publicația menționează și interesul militar american pentru astfel de capabilități, în contextul dezvoltării unui sistem de apărare antirachetă bazat pe sateliți care detectează și urmăresc amenințări; Kepler ar fi demonstrat deja o legătură laser spațiu-aer într-un demo pentru guvernul SUA. Mitry argumentează că, cel puțin în această etapă, valoarea vine mai degrabă din „inferință” (rularea modelelor pentru a produce rezultate) decât din „antrenare” (training), ceea ce favorizează GPU-uri distribuite, utilizate continuu, în locul unor procesoare foarte puternice folosite sporadic. Spre final, TechCrunch notează și un potențial factor extern: CEO-ul Sophia, Rob DeMillo, invocă o interdicție adoptată recent în Wisconsin privind construcția de centre de date și spune că inițiative similare sunt discutate și în Congresul SUA — evoluții care, dacă ar limita capacitatea de pe Pământ, ar putea face alternativele din spațiu mai atractive. [...]