Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un atac atribuit unui singur operator a folosit intensiv Claude și GPT‑4.1 pentru a scurta drastic timpii de compromitere ai unor instituții publice, într-o campanie care a vizat nouă agenții guvernamentale din Mexic și s-a soldat cu furtul a „sute de milioane” de înregistrări ale cetățenilor, potrivit TechRadar, care citează un raport al cercetătorilor de la Gambit. Miza pentru organizații este operațională: folosirea inteligenței artificiale generative (modele care pot produce text și cod) comprimă etapele atacului sub ferestrele obișnuite de detecție și răspuns.
Conform Gambit, campania s-a derulat de la finalul lui decembrie 2025 până la mijlocul lui februarie 2026. Cercetătorii afirmă că atacatorul a folosit „Claude Code” și GPT‑4.1 pe tot parcursul, de la planificare la execuție, iar aproximativ 75% din activitatea de „remote command execution” (RCE – execuție de comenzi la distanță pe sisteme compromise) ar fi fost generată și rulată cu ajutorul Claude Code.
Raportul mai indică folosirea unui instrument personalizat în Python, de 17.550 de linii, pentru a trimite date colectate de pe servere prin API-ul OpenAI. Rezultatul ar fi fost generarea a „2.597 de rapoarte de informații structurate” pe baza datelor din 305 servere interne.
În analiza post-incident, Gambit spune că a identificat peste 400 de scripturi de atac personalizate și 20 de exploit-uri (cod care exploatează vulnerabilități) adaptate pentru 20 de CVE-uri (identificatori standard pentru vulnerabilități). AI ar fi fost folosită pentru a decide ce vulnerabilități merită exploatate și pentru a genera codul de exploatare.
Un alt indicator al automatizării: atacatorul ar fi rulat peste 1.000 de solicitări (prompts), care au produs peste 5.300 de comenzi executate de AI, în 34 de sesiuni pe infrastructura reală a victimelor.
Gambit formulează explicit efectul operațional:
„Campania a comprimat cronologiile atacului sub ferestrele standard de detecție și răspuns.”
Și, în aceeași logică, cercetătorii susțin că metoda a permis unui singur operator să proceseze volume de date care, în mod normal, ar fi necesitat o echipă, transformând rapid recunoașterea inițială în ținte mapate și exploit-uri adaptate „în ore, nu în zile”.
Potrivit concluziilor Gambit, această abordare asistată de AI „reprezintă o evoluție semnificativă a capacității ofensive”, dar ar fi putut fi prevenită prin controale de securitate considerate standard, precum:
Contextul mai larg, subliniat de raport, este că utilizarea AI în criminalitatea cibernetică nu este nouă, însă eficiența obținută aici ridică presiunea pe organizații să-și reducă timpii de reacție și să-și întărească disciplina de bază în managementul vulnerabilităților și al accesului.
Recomandate
O vulnerabilitate „zero-day” din echipamente Huawei a scos din funcțiune rețeaua operatorului de stat din Luxemburg timp de circa trei ore , un incident care ridică semne de întrebare despre cât de expuși sunt operatorii care folosesc aceeași infrastructură și despre lipsa de transparență în raportarea breșelor, potrivit WinFuture . În urma investigațiilor de după întreruperea din 2025, operatorul de stat POST (Post Luxembourg) a concluzionat că atacatori au exploatat o problemă de securitate „nedocumentată” din hardware de rețea Huawei, pentru a declanșa căderea rețelelor fixe și a celor mobile 4G și 5G. Ce s-a întâmplat tehnic și de ce a căzut rețeaua Publicația germană relatează, citând informații apărute în The Record, că atacatorii ar fi introdus în rețeaua POST date special pregătite, care au declanșat comportamentul vulnerabil în anumite sisteme de tip router enterprise (echipamente de rutare folosite în infrastructuri mari). Efectul ar fi fost trimiterea unor componente ale infrastructurii într-un „restart-loop” (reporniri repetate), ceea ce a dus la indisponibilitatea unor părți importante din rețeaua mobilă. Șeful de comunicare al Post Luxembourg a confirmat că incidentul a fost cauzat de exploatarea unei „comportări nepublice, nedocumentate” a routerelor și că, la momentul respectiv, nu exista niciun patch (actualizare de securitate) disponibil — ceea ce încadrează cazul ca atac de tip „zero-day” (exploatarea unei vulnerabilități necunoscute public și fără remediere). Implicația pentru operatori: risc sistemic și vizibilitate redusă asupra breșelor Miza, dincolo de incidentul punctual din Luxemburg, este că „numeroși operatori” la nivel global ar putea fi vulnerabili la întreruperi similare dacă folosesc hardware Huawei afectat de aceeași problemă, notează WinFuture. În plus, rămân neclare două aspecte esențiale pentru industrie: Huawei nu ar fi oferit până acum o poziție publică pe acest subiect și nu a publicat detalii despre problema care a stat la baza incidentului; nu este cunoscut dacă vulnerabilitatea a fost între timp remediată. Totuși, conform materialului, nu sunt cunoscute alte cazuri în care aceeași breșă să fi fost exploatată. Context european: raportarea către parteneri vs. obligația furnizorului Autoritățile din Luxemburg și-ar fi informat ulterior partenerii din Europa și din alte țări despre cauzele probabile ale întreruperii totale din iulie 2025, însă, în practică, informarea completă despre problemele din echipamente rămâne la latitudinea furnizorului, subliniază publicația. WinFuture mai arată că Huawei ar furniza în ultimii ani mai rar notificări standardizate la nivel internațional despre vulnerabilități (CVE — identificatori publici folosiți pentru a urmări și gestiona breșele), ceea ce complică evaluarea riscului și reacția coordonată a operatorilor. În Germania, tehnologia Huawei este folosită pe scară largă, inclusiv de Deutsche Telekom și Telefonica/O2, iar unele companii au început să reducă utilizarea echipamentelor Huawei, în special în zone considerate critice ale infrastructurii, pe fondul preocupărilor legate de securitate. [...]
Microsoft avertizează că o campanie țintită folosește resetarea parolei ca să preia conturi , iar riscul operațional pentru companii este că atacatorii pot scoate rapid date din Microsoft 365 și pot ajunge în medii de producție din Azure, potrivit TechRadar . Gruparea numită Storm-2949 abuzează fluxul de „ Self‑Service Password Reset” (SSPR) din ecosistemul Microsoft, susține un raport al Microsoft Defender Security Research Team. În mod normal, când un angajat apasă „Forgot my password”, sistemul trimite o solicitare de autentificare multifactor (MFA) pe un dispozitiv secundar înregistrat; după aprobare, utilizatorul își poate seta o parolă nouă. În atacurile descrise, actorii identifică ținta, obțin numărul de telefon și adresa de e-mail folosită la autentificare, inițiază resetarea parolei și, în paralel, sună victima. Se prezintă drept tehnicieni IT și o conving să aprobe solicitarea MFA, ceea ce le permite să seteze o parolă nouă, să scoată utilizatorul din cont și să exfiltreze date. Microsoft Threat Intelligence caracterizează campania drept „metodică, sofisticată și multistrat”, cu ținte în aplicații Microsoft 365, servicii de găzduire de fișiere și medii de producție găzduite în Azure. „Într-un caz, Storm-2949 a folosit interfața web OneDrive pentru a descărca mii de fișiere într-o singură acțiune către propria infrastructură”, a transmis Microsoft. „Acest tipar de furt de date s-a repetat în toate conturile compromise, probabil deoarece identități diferite aveau acces la foldere și directoare partajate diferite.” Ce recomandă Microsoft pentru a reduce riscul în Azure și Microsoft 365 Recomandările vizează în principal limitarea privilegiilor și creșterea capacității de audit/monitorizare în Azure: limitarea permisiunilor Azure RBAC (control al accesului pe bază de roluri); păstrarea logurilor din Azure Key Vault timp de un an; reducerea accesului la Key Vault și restricționarea accesului public la „vault”-uri; folosirea opțiunilor de protecție a datelor în Azure Storage; monitorizarea operațiunilor de administrare Azure cu risc ridicat. Pentru organizații, mesajul practic este că resetarea parolei și aprobarea MFA pot deveni o „poartă” de intrare dacă procesele de suport IT și controalele de acces nu sunt suficient de stricte, iar logarea și monitorizarea nu permit detectarea rapidă a descărcărilor masive sau a operațiunilor sensibile. (Detalii suplimentare despre incident și indicatori tehnici apar în raportul Microsoft, dar TechRadar nu publică în material o listă completă de astfel de indicatori.) [...]
Cele trei „megabănci” din Japonia primesc acces controlat la un nou model OpenAI pentru apărare cibernetică , într-un aranjament care tratează inteligența artificială de vârf ca infrastructură critică și nu ca produs de larg consum, potrivit The Next Web . Modelul, numit GPT-5.5-Cyber , ar urma să ajungă la MUFG Bank, Sumitomo Mitsui Banking Corporation (SMBC) și Mizuho Bank printr-un program al OpenAI denumit „ Trusted Access for Cyber ”, conceput să ofere cele mai capabile instrumente doar „apărătorilor verificați” (instituții evaluate și validate ca utilizatori legitimi). De ce contează: „pază la intrare” pentru un instrument cu dublă utilizare Logica programului este una de restricționare a accesului: un model suficient de bun pentru a identifica vulnerabilități „la scară” devine periculos dacă ajunge la actori rău-intenționați. În consecință, accesul este raționalizat către organizații care pot fi verificate, într-o încercare de a reduce riscul ca aceleași capabilități să fie folosite pentru atacuri. Publicația notează explicit tensiunea de fond: modelele care pot face atacurile cibernetice mai ieftine și mai ușor de rulat sunt, în același timp, instrumente valoroase pentru apărare — iar aici sunt livrate deliberat către cei care apără. Componenta guvernamentală: nu doar un contract comercial Înțelegerea nu ar fi fost negociată exclusiv la nivel tehnic sau comercial. Ministrul japonez al finanțelor, Satsuki Katayama, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi fost implicați direct în discuțiile care au deschis colaborarea, ceea ce îi dă și caracterul unei înțelegeri „guvern-la-guvern”, nu doar al unui acord de furnizare. În această interpretare, Tokyo ar „achiziționa” capabilități de apărare cibernetică similar cu modul în care ar procura o altă capabilitate strategică. Context: o coaliție public-privată și competiție între laboratoare americane Acordul se înscrie într-un demers mai amplu: la mijlocul lunii mai, Japonia a creat un grup de lucru public-privat privind riscurile cibernetice legate de inteligența artificială, care reunește marile bănci, Banca Japoniei și entități locale ale unor laboratoare de AI de top. Acest grup vizează riscurile unei noi clase de sisteme orientate spre găsirea vulnerabilităților, iar printre cele mai discutate este „Claude Mythos” al Anthropic, la care instituții japoneze ar urma, separat, să aibă acces (menționat de The Next Web într-un material distinct: Claude Mythos ). În acest tablou, acordul cu OpenAI este prezentat ca al doilea laborator „de frontieră” care intră în aceeași coaliție defensivă. Riscul operațional: o securitate „în două viteze” în sectorul financiar Deși accesul controlat reduce riscul de abuz, The Next Web atrage atenția asupra unui efect secundar posibil: concentrarea celor mai puternice instrumente defensive în câteva instituții mari poate lăsa restul sistemului financiar — bănci mai mici și startup-uri fintech — într-un dezavantaj tot mai mare. Rezultatul ar putea fi un peisaj de securitate „pe două niveluri”, în care megabăncile sunt mult mai bine protejate, iar ceilalți rămân relativ mai expuși, tocmai din cauza unui program proiectat să țină instrumentele puternice departe de utilizatori nepotriviți. Ce urmează Pe termen scurt, efectul este direct: trei dintre cele mai mari bănci din lume ar urma să folosească un model de AI de vârf pentru a-și întări propriile apărări, printr-un canal de acces verificat, cu implicare guvernamentală în facilitarea acordului. Întrebarea rămasă deschisă, potrivit analizei, este dacă acest tip de distribuție face întregul sistem mai sigur sau doar „părțile” lui cele mai puternice. [...]
Microsoft a retras discret o postare în care susținea că Windows 11 nu are nevoie de antivirus terț , după ce mesajul a stârnit controverse, potrivit IT之家 . Articolul, publicat în aprilie pe site-ul „Windows Learning Center”, nu mai este accesibil, iar vechiul URL redirecționează către pagina principală a platformei; compania nu a oferit, până acum, o explicație publică pentru eliminare. Postarea avea titlul „Cel mai bun antivirus din 2026: protecția încorporată în Windows de care ai nevoie” și argumenta că funcțiile incluse în Windows 11, în special Microsoft Defender , ar fi suficiente pentru „marea majoritate” a utilizatorilor, sugerând că instalarea unei soluții terțe nu este necesară în scenarii obișnuite. Ce spunea Microsoft că acoperă protecția integrată În materialul retras, Microsoft descria un set de componente de securitate incluse în Windows 11, între care: Microsoft Defender Antivirus; Microsoft Defender SmartScreen (filtrare pentru site-uri și descărcări suspecte); Smart App Control (control suplimentar asupra aplicațiilor); mecanisme native de protecție împotriva ransomware (atacuri de tip „criptare pentru răscumpărare”). Mesajul central era că, dacă utilizatorii păstrează protecțiile implicite activate, își actualizează regulat sistemul și sunt prudenți la descărcarea de software, Defender și SmartScreen pot acoperi o parte importantă din riscurile uzuale: fișiere malițioase, site-uri de tip phishing și instalatoare nesigure. Cronologia dispariției și lipsa unei explicații oficiale Conform aceleiași surse, organizația de testare AV-Comparatives a urmărit existența postării și indică faptul că textul a fost publicat inițial la 9 aprilie 2026 și era încă accesibil cel puțin la 11 mai. În schimb, arhivele Internet Archive arată că, până la 24 mai, articolul dispăruse de pe site. Microsoft nu a comunicat public motivul retragerii, deși eliminarea a venit după reacții critice din partea utilizatorilor. De ce contează pentru utilizatori și companii Din perspectivă operațională, mesajul inițial al Microsoft putea influența decizia de a păstra sau nu un antivirus terț pe stații de lucru, mai ales în rândul utilizatorilor obișnuiți. În același timp, compania recunoștea în text că nevoia de soluții suplimentare depinde de scenariul de utilizare și de funcții extra, menționând explicit situații precum: administrarea unitară a mai multor dispozitive într-un mediu de companie; utilizarea unui dispozitiv partajat în familie; servicii suplimentare precum monitorizarea identității sau control parental. Microsoft avertiza, totodată, că instalarea mai multor instrumente de securitate poate crește activitatea în fundal și complexitatea sistemului, cu potențial impact asupra performanței, recomandând alegerea „în funcție de nevoile reale”. [...]
Datele de localizare colectate pentru publicitatea online pot deveni o vulnerabilitate operațională pentru armata SUA , după ce Comandamentul Central american a indicat că adversari ar fi folosit astfel de informații comerciale pentru a viza sau supraveghea personal din teatre de operațiuni, fără a oferi exemple concrete, potrivit Biziday . Într-un răspuns datat 14 aprilie și pus la dispoziția Reuters de senatorul democrat Ron Wyden , Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) spune că are informații despre „multiple amenințări” legate de exploatarea datelor comerciale de localizare de către adversari, în scopul vizării sau supravegherii militarilor americani. CENTCOM nu detaliază cazuri, dar aria sa de responsabilitate include și regiunea Golfului Persic. De ce contează: din „date pentru reclame” în risc de securitate națională Un grup bipartizan de senatori, inclusiv Wyden, a transmis Pentagonului o scrisoare în care avertizează că datele comerciale de localizare pot fi folosite pentru a identifica locurile unde se adună trupele și tiparele lor de viață. În opinia senatorilor, aceste informații pot fi exploatate pentru atacuri cu rachete, drone și bombe, dar și pentru activități de contrainformații. Parlamentarii susțin că, având în vedere ceea ce oficialii militari ar cunoaște deja despre exploatarea acestor date, Departamentul Apărării ar fi trebuit să acționeze mai devreme și cer măsuri suplimentare de securitate. Ce măsuri propun senatorii pentru reducerea expunerii În scrisoare sunt enumerate mai multe propuneri, orientate spre limitarea colectării și partajării datelor de pe dispozitive: dezactivarea ID-ului unic al dispozitivelor folosit în scop comercial; oprirea automată a partajării locației; folosirea altor browsere decât Google Chrome, pe motiv că ar colecta mai puține date. Reacția Google și lipsa unui punct de vedere al Pentagonului Senatorii critică browsere precum Chrome, despre care afirmă că „sunt construite pentru a colecta și distribui date despre utilizatori”, iar păstrarea lor pe dispozitive guvernamentale ar oferi adversarilor „o armă” împotriva trupelor. Google a transmis, într-un punct de vedere citat de Reuters, că browserul Chrome are „un nivel de securitate de vârf” raportat la standardele industriei și că susține de mult timp măsuri mai ferme împotriva brokerilor de date. Wyden a mai afirmat că sectorul tehnologiei de publicitate ar trebui tratat ca o amenințare la adresa securității naționale. Pentagonul nu a oferit un punct de vedere pentru Reuters, iar senatorii spun că nu au obținut informații suplimentare de la oficialii militari. Context: cum ajung datele de localizare să fie revândute Reuters explică faptul că datele de localizare sunt folosite pe scară largă în publicitatea digitală, o componentă importantă a veniturilor marilor companii de tehnologie. De regulă, datele sunt colectate de dispozitive conectate la internet, aplicații și furnizori de servicii, apoi sunt vândute către „brokeri” (intermediari care agregă și revând date), uneori prin lanțuri complexe de intermediere. Agenția amintește și exemple anterioare de utilizare a unor astfel de date: Wall Street Journal a relatat în 2021 că, în 2016, un contractor a folosit date de localizare disponibile comercial pentru a urmări trupe de operațiuni speciale, iar în 2024 Wired și două agenții germane au analizat miliarde de coordonate de la un broker pentru a detalia mișcări în jurul unor baze și centre de informații americane din Germania. [...]
Cazul unui inginer Google acuzat că a folosit date interne pentru pariuri pe Polymarket ridică miza de reglementare pentru piețele de predicție , printr-o aplicare „în stil bursier” a conceptului de tranzacționare pe informații privilegiate asupra unor contracte de tip derivat, potrivit The Next Web . Procurorii federali din Southern District of New York (SDNY) l-au pus sub acuzare pe Michele Spagnuolo , un inginer Google de securitate a informațiilor, în vârstă de 36 de ani, stabilit în Elveția. Acesta ar fi folosit un instrument intern Google pentru a accesa date nepublice despre tendințele de căutare și ar fi pariat 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane lei) pe Polymarket, obținând un profit de 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,4 milioane lei) din contractele „Google Year-in-Search” pentru 2025. De ce contează: „insider trading” aplicat pe o piață reglementată ca derivat Miza principală a dosarului este cadrul legal folosit de autorități. Polymarket operează cu „contracte de eveniment” (pariuri pe rezultate), care sunt reglementate de Commodity Futures Trading Commission (CFTC) ca derivate, nu de Securities and Exchange Commission (SEC) ca valori mobiliare. În mod tradițional, răspunderea pentru tranzacționare pe informații privilegiate a fost mai ușor de încadrat în regimul piețelor de capital. În acest caz, procurorii ar fi ocolit această limitare folosind legea privind frauda pe mărfuri (commodities fraud), care vizează manipularea și conduita frauduloasă pe orice piață aflată sub supravegherea CFTC. Publicația notează că dosarul SDNY, susținut de o investigație FBI, este cea mai concretă aplicare publică de până acum a unei logici de tip „insider trading” la tranzacții pe o piață de predicție. Cum ar fi funcționat schema, potrivit acuzării Polymarket a rulat la finalul lui 2025 o piață privind cine va conduce clasamentul Google „Year-in-Search”, recapitularea anuală a celor mai căutați termeni și persoane. Procurorii susțin că Spagnuolo ar fi: accesat date interne, nepublice, despre trendurile de căutare; plasat 25 de pariuri printr-un cont numit „AlphaRaccoon”; mizat aproape 1 milion de dolari (aprox. 4,5 milioane lei) că Bianca Censori nu va termina pe primul loc și peste 600.000 de dolari (aprox. 2,7 milioane lei) că Papa Leo XIV nu va termina pe primul loc; luat o poziție „semnificativă” pe artistul D4vd să termine pe primul loc, la o probabilitate aproape de zero, conform prețului din piață. D4vd a câștigat după ce Google a anunțat rezultatele pe 4 decembrie 2025, iar contul „AlphaRaccoon” ar fi încasat profitul. Ulterior, Spagnuolo ar fi eliminat numele „AlphaRaccoon” de pe cont și ar fi mutat câștigurile din portofelul cripto asociat. Capete de acuzare și anchete paralele Spagnuolo este acuzat de fraudă pe mărfuri, fraudă prin mijloace electronice (wire fraud) și spălare de bani. În paralel, CFTC a deschis un caz civil. Este al doilea dosar penal federal legat de tranzacționarea pe Polymarket și primul în care informația folosită ar proveni din interiorul unei mari platforme din Silicon Valley, potrivit articolului. Presiune în creștere asupra piețelor de predicție Dosarul apare într-un context de intensificare a presiunii de reglementare asupra Polymarket și a platformei Kalshi. Publicația menționează că: Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA (House Oversight), condusă de James Comer, a deschis o investigație privind folosirea de informații nepublice de către clienți ai Polymarket și Kalshi; Spania a blocat ambele platforme invocând motive legate de licența de jocuri de noroc; India a blocat formal Polymarket pe 21 mai. Într-un caz anterior, un militar american a fost acuzat că a folosit informații interne pentru a paria pe rezultate politice din Venezuela, obținând aproximativ 400.000 de dolari (aprox. 1,8 milioane lei). Ce urmează Spagnuolo a fost arestat în Elveția și, potrivit informațiilor citate, cooperează cu procesul de extrădare. Google nu a comentat dacă intenționează să inițieze o acțiune civilă împotriva fostului angajat. Pentru Polymarket, întrebarea comercială deschisă este dacă argumentul că „dinamica de preț” rezistă unui număr mic de participanți informați va rămâne credibil în fața unei urmăriri penale de acest tip. Articolul notează că piața „Year-in-Search” ar fi fost suficient de mică încât o poziție de 2,7 milioane de dolari să fie vizibilă în registrul de ordine, iar echipa de supraveghere a platformei nu a explicat public de ce nu ar fi semnalat-o înainte de rezultatele din decembrie 2025. [...]
