Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SK Telecom își mută accentul pe inferență și eficiență energetică în centrele AI, printr-o soluție de server care combină procesoare CPU și acceleratoare NPU, dezvoltată împreună cu Arm și startup-ul Rebellions, potrivit The Elec. Miza este reducerea costurilor și creșterea competitivității operaționale în centrele de date pentru inteligență artificială, într-un moment în care industria se mută de la antrenarea modelelor la rularea lor în timp real.
SK Telecom spune că a semnat pe 9 aprilie un memorandum de înțelegere cu Arm și Rebellions pentru colaborare pe infrastructură AI. În cadrul acordului, companiile vor dezvolta o soluție de server care integrează „Arm AGI CPU” cu viitorul NPU „RebelCard” al Rebellions, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța la inferență (adică rularea modelelor AI pentru a genera răspunsuri/predicții). Soluția urmează să fie testată în centrele AI ale SK Telecom.
Publicația notează că, pe măsură ce serviciile AI sunt livrate în timp real, accentul infrastructurii se mută de la „putere brută” către servicii rapide, eficiente ca preț și cu consum mai mic de energie. Cum sarcinile de inferență rulează continuu, eficiența energetică se traduce direct în costuri operaționale și, implicit, în competitivitate.
În acest context, SK Telecom argumentează că, deși plăcile grafice (GPU) pot rula astfel de sarcini, ele pot fi ineficiente energetic pentru inferență, ceea ce alimentează interesul pentru cipuri specializate precum NPU-urile (unități de procesare neuronală), optimizate pentru acest tip de lucru.
Soluția propusă pornește de la ideea de „calcul eterogen” (folosirea mai multor tipuri de procesoare în același sistem). În servicii AI reale, pe lângă calculele modelului, trebuie rulate și operațiuni generale precum:
Conform articolului, CPU-urile gestionează aceste operațiuni generale și coordonarea sistemului, în timp ce NPU-urile se ocupă de inferență, pentru a crește eficiența și performanța ansamblului.
SK Telecom spune că intenționează să implementeze soluția în centrele sale AI pentru a verifica performanța și stabilitatea. Compania ia în calcul și operarea propriului model de tip „foundation model” (model de bază, antrenat pe volume mari de date și adaptabil la mai multe sarcini), A.X K1, pe noua platformă de server.
Recomandate
Un sondaj citat de TechRadar indică sabotaj intern la implementările AI , pe fondul temerilor legate de pierderea locurilor de muncă și al unei tensiuni tot mai vizibile între management și angajați: 29% dintre salariați ar „sabotaja activ” introducerea instrumentelor de inteligență artificială în companie, procentul urcând la 44% în rândul Generației Z. Ce arată raportul despre adopția AI în companii Datele provin dintr-un raport (PDF) realizat de Writer (firmă de „agenți AI” pentru companii) și Workplace Intelligence. Conform materialului, formele de „sabotaj” menționate includ: refuzul de a folosi instrumente AI impuse de companie; introducerea de informații proprietare ale companiei în sisteme AI publice, ca metodă de a compromite implementarea. TechRadar notează că o parte dintre angajații care se simt amenințați de AI aleg să nu utilizeze aceste instrumente, chiar și atunci când sunt cerute explicit. Riscul operațional: conflictul cu managementul și costul în carieră Raportul indică și o reacție dură din partea conducerii: 77% dintre executivi spun că ar fi mai puțin dispuși să ofere promovări sau roluri de leadership angajaților care evită instrumentele AI. În termeni operaționali, asta sugerează că adopția AI nu mai este doar o decizie tehnologică, ci devine un criteriu de evaluare și selecție internă, cu potențial de a amplifica tensiunile în organizații. Context: avertismente despre joburi și percepția publică În ianuarie 2026, la World Economic Forum, CEO-ul și cofondatorul Palantir, Alex Karp, a spus că AI „va distruge locurile de muncă din umaniste”, dar va avantaja piața pentru persoane cu pregătire vocațională și creativă. În același registru, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a avertizat (potrivit TechRadar) că AI ar putea distruge jumătate dintre joburile „entry level” de tip white-collar. Materialul mai citează: un sondaj NBC News potrivit căruia 46% dintre alegătorii înregistrați din SUA au o opinie negativă despre AI, față de 26% cu opinie pozitivă; un studiu Anthropic (martie) care arată că modelul Claude poate realiza majoritatea sarcinilor asociate unor joburi din informatică, drept, business și finanțe. Într-un interviu pentru Axios , Karp este citat astfel: „Dacă ești genul de persoană care ar fi mers la Yale, clasic cu IQ mare, și ai cunoștințe generaliste, dar nu specifice, ești terminat.” De ce contează pentru companii Dincolo de dezbaterea despre piața muncii, datele din raport indică un risc imediat pentru implementările AI: rezistența internă poate lua forme care afectează direct proiectele (adopție scăzută, utilizare neconformă) și poate crea probleme de guvernanță a datelor, atunci când informații ale companiei ajung în sisteme publice. TechRadar sugerează că mesajul transmis de lideri și executivi este unul de adaptare forțată: angajații care nu folosesc AI pot fi penalizați în evoluția profesională, în timp ce o parte dintre cei mai tineri angajați încearcă să blocheze sau să încetinească schimbarea. [...]
Microsoft reduce din integrarea Copilot în unele aplicații după reacții negative ale utilizatorilor , pe fondul criticilor venite și din partea Mozilla, care acuză compania că a împins funcții de inteligență artificială „fără consimțământul utilizatorului”, potrivit TechRadar . Miza, dincolo de disputa dintre rivali, este una operațională: cât control real au utilizatorii asupra funcțiilor AI integrate în software-ul de bază și cât de ușor pot fi dezactivate. Microsoft a fost criticată pentru încercările de a introduce Copilot „în aproape orice aplicație” din Windows, inclusiv în Notepad, Widgets și Snipping Tool, iar această „AI-ificare” a generat reacții repetate. În acest context, compania a decis să reducă („scale back”) funcții de învățare automată (machine learning) într-o selecție de aplicații proprii, semn că presiunea utilizatorilor începe să influențeze direcția de produs. Mozilla: integrarea forțată a AI, „fără solicitare și fără consimțământ” Într-o postare pe blogul oficial Mozilla , Linda Griffin, vicepreședinte pentru politici globale, susține că retragerea parțială a integrărilor AI este „decizia corectă”, dar o descrie ca pe un episod dintr-un tipar mai amplu în care Microsoft ar fi mers „prea departe fără consimțământul utilizatorului”. Griffin afirmă că extinderea Copilot a fost făcută „fără solicitare și fără consimțământ”, utilizatorii nefiind întrebați dacă își doresc funcții AI în aplicațiile lor. „Reducerea acestor integrări AI forțate este decizia corectă, dar acesta este doar cel mai recent exemplu în care Microsoft merge prea departe fără consimțământul utilizatorului.” Griffin atacă și motivația din spatele schimbării de ton a Microsoft, sugerând că atunci când compania spune că vrea să fie mai „intențională” cu Copilot, de fapt ar recunoaște că a ales în mod repetat să își servească interesele de business în detrimentul clienților. Acuzații de „modele de design înșelătoare” și control asupra alegerilor utilizatorilor Mozilla leagă integrarea Copilot de ceea ce numește un „tipar de modele de design înșelătoare” (deceptive design patterns) folosite pentru a influența alegerile utilizatorilor. TechRadar notează că Mozilla invocă cercetare comandată de organizație, potrivit căreia Microsoft ar utiliza tactici de design și distribuție care „anulează alegerea utilizatorului”. Exemplele menționate includ: bara de căutare din Windows care deschide Edge, nu browserul ales de utilizator; lipsa unui sistem de migrare a dispozitivului în sistemul de operare Microsoft; un traseu „convolut” pentru schimbarea browserului implicit. Alternativa Mozilla: un „întrerupător” unic pentru dezactivarea AI și setări persistente Mozilla își contrastează abordarea cu cea a Microsoft, susținând că funcțiile AI din browser pot fi dezactivate printr-un singur „kill switch” (un comutator unic de oprire), introdus după feedback vocal al utilizatorilor. Griffin spune că preferințele utilizatorilor rămân active și după actualizări, astfel încât instrumentele AI „nu se reactivează în tăcere” după un upgrade major. „Tu ar trebui să decizi dacă AI face parte din experiența ta de navigare. Nu Big Tech. Nu Mozilla. Tu.” Pentru utilizatori și companii, disputa indică o direcție mai largă: integrarea AI în aplicații uzuale avansează, dar acceptarea depinde tot mai mult de controlul explicit (opt-in/opt-out) și de transparența cu privire la schimbările introduse. TechRadar notează că Microsoft a fost deja forțată să își ajusteze planurile și în alte zone, după plângeri puternice, ceea ce sugerează că reacția utilizatorilor poate tempera ritmul și forma în care AI ajunge în produsele de masă. [...]
Honor își testează roboții umanoizi în condiții reale , trimițând două modele – „Lightning” și „Energetic Boy” – să participe la Beijing Yizhuang Marathon, un pariu operațional pe autonomie și rezistență, nu doar o demonstrație de laborator, potrivit Gizmochina . Cei doi roboți, prezentați de directorul global de marketing al companiei, ar urma să ia startul pe 19 aprilie, într-o cursă care pune presiune pe capacitatea lor de a se orienta, de a reacționa la mediu și de a rula pe distanțe lungi fără intervenție umană constantă. De ce contează: maratonul ca „test de stres” pentru AI întrupată Honor susține că „Lightning” combină munca sa recentă din zona de producție inteligentă cu „AI întrupată” (inteligență artificială integrată într-un corp fizic, capabil să acționeze în lumea reală). Concret, compania indică: algoritmi de control al mișcării, proiectați pentru deplasare la viteză mare; sisteme de percepție și luare a deciziilor în timp real, care ar permite robotului să reacționeze la împrejurimi fără input uman permanent. Publicația notează că tocmai aceste capabilități vor fi puse la încercare în cursă, într-un traseu variat, departe de condițiile controlate ale unui laborator. Traseu de 21 km și reguli care favorizează autonomia Cursa are 21,0975 km și este organizată de Guvernul Municipal din Beijing și China Media Group. Traseul pornește de la Tongming Lake și se încheie la Nanhaizi Park, combinând drumuri urbane, circuite de curse și porțiuni de parc. Înaintea evenimentului, peste 70 de echipe – inclusiv patru din afara Chinei – au participat la un test nocturn la scară completă, organizat de Beijing Economic-Technological Development Area. Repetiția a inclus elemente precum navigația și răspunsul la situații de urgență, pentru a evalua cât de dificil este ca roboții umanoizi să funcționeze fiabil pe distanțe lungi. Formatul competiției permite atât operare autonomă, cât și control de la distanță, însă regulile descurajează varianta din urmă prin penalizări de timp și restricții privind intervenția umană. Echipele care finalizează complet autonom ar putea fi luate în calcul pentru o intrare în Guinness World Records , mai arată sursa. [...]
Huawei ar putea începe în curând exportul global de cipuri pentru inteligență artificială , ceea ce ar deschide un nou front de competiție pe piața hardware pentru AI, potrivit Huawei Central , care citează declarațiile unui consilier american pe politici și tehnologie. Afirmația îi aparține lui David Sacks , consilier al președintelui SUA pentru tehnologie și politici în domeniul inteligenței artificiale, care a spus într-un interviu că China „reduce constant” diferența tehnologică față de SUA. În acest context, el a indicat Huawei drept una dintre companiile chineze care au recuperat rapid teren în zona de proiectare și „ambalare” (packaging – etapa de integrare și interconectare a componentelor) pentru semiconductori AI. Potrivit lui Sacks, China nu ar mai fi la cinci ani în urma SUA în domeniul proiectării și ambalării cipurilor pentru AI, ci la „1,5–2 ani”. Pe acest fundal, el a estimat că Huawei ar putea începe „în curând” să livreze cipuri AI la nivel global, ceea ce ar intensifica competiția între producătorii de cipuri. „Deși Huawei este constrânsă în producția de GPU, recuperează foarte repede și este foarte probabil să devină un furnizor de hardware indispensabil pe piața globală în viitor. Ar putea începe în curând exportul de cipuri AI, declanșând o competiție acerbă pentru dominația stivei tehnologice globale.” Materialul mai notează că multe sarcini de lucru AI nu au nevoie de componente „de ultimă generație”, ceea ce ar putea avantaja o strategie axată pe îmbunătățirea soluțiilor existente. În plus, „unii oameni din industrie” citați de publicație susțin că, dacă Huawei poate produce cipuri AI performante la costuri competitive, ar putea rivaliza cu Nvidia și AMD. Deocamdată, este vorba despre o predicție, nu despre un calendar sau un anunț oficial de export: articolul nu oferă detalii despre piețe-țintă, volume, clienți sau aprobări de reglementare, iar rămâne de văzut în ce măsură estimarea se va materializa. [...]
Amazon a depășit 15 miliarde de dolari anual din servicii de inteligență artificială , o bornă care arată cât de repede se monetizează IA în cloud și cât de mult începe să cântărească în veniturile AWS, potrivit Mobile World Live . CEO-ul Amazon, Andy Jassy , a publicat pentru prima dată cifre concrete despre acest segment într-o scrisoare către acționari, indicând că veniturile anualizate din serviciile de IA ale companiei au trecut de 15.000 milioane dolari (aprox. 69 mld. lei). Conform rezultatelor din primul trimestru, veniturile din IA ar reprezenta circa 10% din cei 142.000 milioane dolari (aprox. 653 mld. lei) ai facturării anuale AWS. De ce contează: IA devine deja o linie de business materială în AWS Jassy a pus cifra în perspectivă printr-o comparație istorică: la trei ani după lansarea comercială a cloudului Amazon, compania avea o rată anuală a veniturilor de 58 milioane dolari (aprox. 267 mil. lei). În acest context, veniturile anualizate din IA sunt „aproape de 260 de ori” mai mari decât cele ale unităților cloud în acel moment și „cresc rapid”, potrivit aceleiași surse. Investiții: 200 miliarde dolari capex în 2026, cu pondere mare pentru IA Șeful Amazon a apărat strategia de investiții în IA, susținând că poziționează compania pentru profituri și flux de numerar liber mai mari în viitor. Planul de cheltuieli al grupului include investiții de capital (capex) estimate la 200.000 milioane dolari în acest an (aprox. 920 mld. lei), o parte semnificativă fiind direcționată către inteligență artificială și infrastructura aferentă. „Nu vom investi aproximativ 200.000 milioane de dolari în cheltuieli de capital în 2026 bazându-ne pe o presimțire.” Jassy a mai spus că o parte mare din investițiile viitoare ale AWS au deja angajamente din partea clienților și că se așteaptă să devină profitabile în 2027 și 2028. Chipuri proprii: peste 20 miliarde dolari anualizat și posibilă vânzare către terți Amazon a evidențiat și evoluția businessului de cipuri dezvoltate intern (inclusiv Graviton, Trainium și Nitro ), care și-ar fi dublat rata veniturilor anualizate din trimestrul IV 2025 și ar fi depășit 20.000 milioane dolari (aprox. 92 mld. lei), cu creștere „de trei cifre” de la an la an. În paralel, articolul notează că Amazon, Google și Meta Platforms își dezvoltă propriile cipuri pentru a reduce dependența de Nvidia. Jassy a afirmat că businessul de cipuri „este în plină expansiune” și schimbă economia AWS, adăugând că ar putea deveni „mult mai mare decât cred majoritatea” și că există suficientă cerere încât, pe viitor, Amazon ar putea vinde „rack-uri complete” către terți. [...]
BNR a automatizat validarea tranzacțiilor raportate de bănci, reducând drastic timpii de verificare , după ce a introdus roboți software care pot procesa „zeci de tranzacții pe zi”, față de situații în care analiza manuală a unei singure tranzacții putea dura până la trei zile, potrivit unui interviu acordat Economedia de Gabriel Grigorescu, expert în cadrul Serviciului de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare din banca centrală. Proiectul a apărut din nevoia de a gestiona volume tot mai mari de date transmise către BNR și de a automatiza procesele de verificare. Soluția a fost dezvoltată cu tehnologia UiPath și, potrivit oficialului BNR, a fost construită „de la un capăt la altul” în trei luni, fiind pusă în producție la 01.01.2020. Ce se schimbă operațional pentru bănci și pentru BNR În noul flux, instituțiile de credit primesc răspuns pentru fiecare tranzacție, inclusiv dacă este greșită și, în acest caz, nu este acceptată. Din perspectiva BNR, automatizarea a redus semnificativ timpul de răspuns către bănci și a mutat o parte din efortul echipei de la verificări repetitive către supravegherea sistemului și utilizarea mai avansată a datelor. Grigorescu descrie și o schimbare de metodă: în loc să se bazeze doar pe mecanisme statistice sau econometrice și pe eșantioane, roboții permit căutarea automată a erorilor rare în volume foarte mari de tranzacții, inclusiv situații de tipul „dintr-un milion de tranzacții o singură tranzacție nu este corectă”. De la validare la analiză: anomalii, abuzuri și fraude Potrivit interviului, roboții software nu se limitează la validare, ci pot susține analize mai profunde pentru identificarea anomaliilor și a tiparelor greu de observat de un operator uman în condiții de volum mare și sarcini repetitive. Oficialul BNR spune că această capacitate a deschis „o nouă oportunitate” pentru analiza datelor. În același context, el menționează că roboții pot procesa datele atunci când sunt integrați într-un „ecosistem tehnologic”, iar BNR are, potrivit declarațiilor sale, un depozit de date (data warehouse) și soluții de analiză de tip business intelligence (instrumente software care agregă și analizează date pentru raportare și decizie). Acest ansamblu ar permite identificarea unor „comportamente anormale din piață”, abuzuri de piață, tranzacții frauduloase și elemente de conduită ale participanților. Cooperare europeană și limita majoră: calitatea datelor Soluția dezvoltată la nivel local este folosită și în cooperare cu alte autorități europene pentru a sprijini identificarea problemelor de calitate a datelor. Grigorescu precizează că BNR nu „exportă efectiv software-ul” către alte bănci centrale, dar susține că, prin cooperare, banca centrală ajută alte state membre să identifice probleme de calitate a datelor în propriile sisteme. Oficialul BNR indică drept factor critic calitatea datelor, pe care o descrie ca problemă recurentă la nivel european, și spune că instituția este interesată de componenta de supraveghere a pieței de capital și de tehnologia de inteligență artificială, cu accent pe două direcții: identificarea fraudelor și analiza comportamentului participanților la piață. De ce contează Dincolo de componenta tehnologică, schimbarea are un impact operațional direct: scurtează ciclul de validare și răspuns către bănci și crește capacitatea de control pe volume mari de date, într-un domeniu în care erorile rare pot conta disproporționat. În același timp, interviul sugerează că automatizarea împinge BNR spre un model de supraveghere mai granular, dependent însă de un element care rămâne vulnerabil: calitatea datelor raportate. [...]
