Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Microsoft reduce din integrarea Copilot în unele aplicații după reacții negative ale utilizatorilor, pe fondul criticilor venite și din partea Mozilla, care acuză compania că a împins funcții de inteligență artificială „fără consimțământul utilizatorului”, potrivit TechRadar. Miza, dincolo de disputa dintre rivali, este una operațională: cât control real au utilizatorii asupra funcțiilor AI integrate în software-ul de bază și cât de ușor pot fi dezactivate.
Microsoft a fost criticată pentru încercările de a introduce Copilot „în aproape orice aplicație” din Windows, inclusiv în Notepad, Widgets și Snipping Tool, iar această „AI-ificare” a generat reacții repetate. În acest context, compania a decis să reducă („scale back”) funcții de învățare automată (machine learning) într-o selecție de aplicații proprii, semn că presiunea utilizatorilor începe să influențeze direcția de produs.
Într-o postare pe blogul oficial Mozilla, Linda Griffin, vicepreședinte pentru politici globale, susține că retragerea parțială a integrărilor AI este „decizia corectă”, dar o descrie ca pe un episod dintr-un tipar mai amplu în care Microsoft ar fi mers „prea departe fără consimțământul utilizatorului”. Griffin afirmă că extinderea Copilot a fost făcută „fără solicitare și fără consimțământ”, utilizatorii nefiind întrebați dacă își doresc funcții AI în aplicațiile lor.
„Reducerea acestor integrări AI forțate este decizia corectă, dar acesta este doar cel mai recent exemplu în care Microsoft merge prea departe fără consimțământul utilizatorului.”
Griffin atacă și motivația din spatele schimbării de ton a Microsoft, sugerând că atunci când compania spune că vrea să fie mai „intențională” cu Copilot, de fapt ar recunoaște că a ales în mod repetat să își servească interesele de business în detrimentul clienților.
Mozilla leagă integrarea Copilot de ceea ce numește un „tipar de modele de design înșelătoare” (deceptive design patterns) folosite pentru a influența alegerile utilizatorilor. TechRadar notează că Mozilla invocă cercetare comandată de organizație, potrivit căreia Microsoft ar utiliza tactici de design și distribuție care „anulează alegerea utilizatorului”.
Exemplele menționate includ:
Mozilla își contrastează abordarea cu cea a Microsoft, susținând că funcțiile AI din browser pot fi dezactivate printr-un singur „kill switch” (un comutator unic de oprire), introdus după feedback vocal al utilizatorilor. Griffin spune că preferințele utilizatorilor rămân active și după actualizări, astfel încât instrumentele AI „nu se reactivează în tăcere” după un upgrade major.
„Tu ar trebui să decizi dacă AI face parte din experiența ta de navigare. Nu Big Tech. Nu Mozilla. Tu.”
Pentru utilizatori și companii, disputa indică o direcție mai largă: integrarea AI în aplicații uzuale avansează, dar acceptarea depinde tot mai mult de controlul explicit (opt-in/opt-out) și de transparența cu privire la schimbările introduse. TechRadar notează că Microsoft a fost deja forțată să își ajusteze planurile și în alte zone, după plângeri puternice, ceea ce sugerează că reacția utilizatorilor poate tempera ritmul și forma în care AI ajunge în produsele de masă.
Recomandate

Anthropic își împinge Claude direct în fluxul de lucru din Microsoft Word, vizând în primul rând revizuirea contractelor legale , într-o mișcare care poate muta valoare dinspre furnizorii specializați de tehnologie juridică către platformele de inteligență artificială integrate nativ în aplicațiile folosite zilnic de profesioniști, potrivit The Next Web . Anthropic a lansat pe 10 aprilie 2026 o versiune beta publică a „ Claude for Word ”, un add-in tip bară laterală pentru Microsoft Word pe Mac și Windows, disponibil prin Microsoft AppSource. Ideea centrală: utilizatorii nu mai trebuie să iasă din Word sau să copieze textul într-un instrument separat, iar fiecare modificare propusă de Claude apare ca „tracked change” (modificare urmărită) nativă, vizibilă în panoul de revizii, ca și cum ar fi intervenția unui coleg. De ce contează: AI-ul intră în „coloana vertebrală” a revizuirii juridice Anthropic poziționează explicit produsul pentru profesioniști care lucrează intens cu documente, „în special” pentru revizuire juridică, redactare de memorii financiare și editare iterativă. În lista de exemple, revizuirea contractelor legale este prima, cu solicitări sugerate precum: rezumarea termenilor comerciali cheie (părți, durată, lege aplicabilă, elemente „off-market”); semnalarea clauzelor care se abat de la standardele pieței, ordonate după severitate; transformarea clauzei de despăgubire (indemnizație) în una reciprocă și introducerea unui limbaj de rezervă standard; parcurgerea comentariilor din document și tratarea lor ca sarcini, cu modificări urmărite. Instrumentul este conceput să „înțeleagă” structuri complexe de document (numerotări juridice pe mai multe niveluri, termeni definiți, trimiteri interne, ierarhii de titluri) și să editeze clauze punctuale fără să strice formatarea din jur. Integrare în suita Office și acces: doar abonamentele de echipă și enterprise Claude for Word se conectează cu Claude pentru Excel și Claude pentru PowerPoint, astfel încât o singură conversație să poată continua între documente, foi de calcul și prezentări. Accesul este limitat, deocamdată, la: planul Claude Team, la 25 dolari/loc/lună (aprox. 115 lei); planurile Enterprise. În paralel, Anthropic este în discuții pentru o investiție de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) într-un joint venture susținut de private equity, menit să accelereze adopția în companii prin integrarea Claude în fluxurile de lucru ale firmelor din portofoliile fondurilor de investiții. Semnal pentru piață: presiune pe furnizorii de tehnologie juridică Materialul plasează lansarea în contextul intrării accelerate a Anthropic în zona juridică, după un plugin legal pentru platforma „Claude Cowork” lansat pe 2 februarie 2026. Reacția bursieră de atunci a fost abruptă: Thomson Reuters a scăzut cu 16%, RELX cu 14%, iar Wolters Kluwer cu 13% într-o singură sesiune (3 februarie), pe fondul unei pierderi estimate de 285 miliarde de dolari din capitalizarea companiilor din software și tehnologie juridică. În același timp, The Next Web notează că nu toată lumea a considerat vânzarea drept proporțională: publicația Artificial Lawyer a argumentat că arhivele proprietare de jurisprudență ale Thomson Reuters și LexisNexis rămân un avantaj competitiv greu de replicat de un add-in generalist. Mai mult, LexisNexis a integrat ulterior pluginul legal al Anthropic în suita sa Protégé de AI generativ, sugerând o strategie de „absorbție” a tehnologiei, nu doar competiție frontală. Limitări și risc operațional: verificarea rămâne pe umerii avocatului O problemă nerezolvată este răspunderea profesională. Claude for Word nu are acces la o bază de date de cercetare juridică în timp real și nu poate verifica dacă spețele citate există. The Next Web amintește un episod din mai 2025, când un document depus de avocații Anthropic într-un litigiu de copyright din California de Nord a inclus o trimitere „halucinată” (o citare inventată), după ce un avocat a folosit Claude pentru formatarea unei referințe. Judecătorul magistrat american a numit situația: „o problemă foarte serioasă și gravă”. Documentația pentru Claude for Word precizează că toate rezultatele trebuie revizuite de un avocat, însă rămâne de văzut dacă această condiție este suficientă pentru a limita riscul și dacă economiile de timp obținute depășesc costul suplimentar al verificării. [...]

OpenAI susține că Elon Musk încearcă să schimbe din mers miza procesului, cu efect direct asupra calendarului și strategiei de apărare , potrivit ithome.com , care citează Bloomberg. Compania afirmă că Musk ar fi introdus, cu doar câteva săptămâni înainte de termen, o „surpriză legală” menită să ia pârâții pe nepregătite și să perturbe desfășurarea litigiului. Într-un document depus vineri noaptea la instanță, OpenAI spune că noile solicitări ale lui Musk urmăresc nu doar să complice procedura, ci și să „remodeleze” narațiunea publică despre proces. OpenAI califică aceste pretenții de ultim moment drept „necorespunzătoare din punct de vedere juridic” și „lipsite de bază factuală”. Ce cere Musk acum și de ce contează procedural Musk a dat în judecată OpenAI și Microsoft în 2024, acuzând OpenAI că s-a îndepărtat de misiunea inițială de cercetare după ce a atras investiții de ordinul miliardelor de dolari de la Microsoft și a început demersuri de reorganizare către un model cu scop lucrativ. În acțiune, el a cerut ca pârâții să plătească între aproximativ 79 miliarde și 134 miliarde de dolari (aprox. 360–610 miliarde lei) reprezentând „câștiguri ilegale”, conform materialului. Potrivit documentului depus de avocații lui Musk în această săptămână, el mai solicită: ca orice despăgubiri obținute la proces să fie direcționate către brațul caritabil al OpenAI, nu către el personal; ca instanța să anuleze transformarea corporativă a OpenAI; ca instanța să supravegheze viitoarele finanțări și tranzacții ale OpenAI, pentru a se asigura că nu se îndepărtează de misiunea inițială; demiterea lui Sam Altman din funcția de CEO al OpenAI și a unor membri ai consiliului de administrație. Din perspectiva operațională a litigiului, OpenAI susține că această schimbare de direcție ar necesita probe diferite și audierea unor martori diferiți față de cazul „împins” de Musk cu doar trei zile înainte, ceea ce ar putea complica pregătirea apărării într-un interval scurt. Calendar: proces programat pe 27 aprilie Procesul este programat pentru 27 aprilie, notează publicația. În acest context, OpenAI își construiește argumentul că noile cereri vin prea târziu și ar fi formulate tocmai pentru a crea presiune procedurală înainte de termenul de judecată. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, un răspuns al lui Musk la poziția OpenAI și nici detalii despre cum ar urma instanța să se pronunțe asupra acestor solicitări înainte de termenul din 27 aprilie. [...]

Un sondaj citat de TechRadar indică sabotaj intern la implementările AI , pe fondul temerilor legate de pierderea locurilor de muncă și al unei tensiuni tot mai vizibile între management și angajați: 29% dintre salariați ar „sabotaja activ” introducerea instrumentelor de inteligență artificială în companie, procentul urcând la 44% în rândul Generației Z. Ce arată raportul despre adopția AI în companii Datele provin dintr-un raport (PDF) realizat de Writer (firmă de „agenți AI” pentru companii) și Workplace Intelligence. Conform materialului, formele de „sabotaj” menționate includ: refuzul de a folosi instrumente AI impuse de companie; introducerea de informații proprietare ale companiei în sisteme AI publice, ca metodă de a compromite implementarea. TechRadar notează că o parte dintre angajații care se simt amenințați de AI aleg să nu utilizeze aceste instrumente, chiar și atunci când sunt cerute explicit. Riscul operațional: conflictul cu managementul și costul în carieră Raportul indică și o reacție dură din partea conducerii: 77% dintre executivi spun că ar fi mai puțin dispuși să ofere promovări sau roluri de leadership angajaților care evită instrumentele AI. În termeni operaționali, asta sugerează că adopția AI nu mai este doar o decizie tehnologică, ci devine un criteriu de evaluare și selecție internă, cu potențial de a amplifica tensiunile în organizații. Context: avertismente despre joburi și percepția publică În ianuarie 2026, la World Economic Forum, CEO-ul și cofondatorul Palantir, Alex Karp, a spus că AI „va distruge locurile de muncă din umaniste”, dar va avantaja piața pentru persoane cu pregătire vocațională și creativă. În același registru, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a avertizat (potrivit TechRadar) că AI ar putea distruge jumătate dintre joburile „entry level” de tip white-collar. Materialul mai citează: un sondaj NBC News potrivit căruia 46% dintre alegătorii înregistrați din SUA au o opinie negativă despre AI, față de 26% cu opinie pozitivă; un studiu Anthropic (martie) care arată că modelul Claude poate realiza majoritatea sarcinilor asociate unor joburi din informatică, drept, business și finanțe. Într-un interviu pentru Axios , Karp este citat astfel: „Dacă ești genul de persoană care ar fi mers la Yale, clasic cu IQ mare, și ai cunoștințe generaliste, dar nu specifice, ești terminat.” De ce contează pentru companii Dincolo de dezbaterea despre piața muncii, datele din raport indică un risc imediat pentru implementările AI: rezistența internă poate lua forme care afectează direct proiectele (adopție scăzută, utilizare neconformă) și poate crea probleme de guvernanță a datelor, atunci când informații ale companiei ajung în sisteme publice. TechRadar sugerează că mesajul transmis de lideri și executivi este unul de adaptare forțată: angajații care nu folosesc AI pot fi penalizați în evoluția profesională, în timp ce o parte dintre cei mai tineri angajați încearcă să blocheze sau să încetinească schimbarea. [...]

SK Telecom își mută accentul pe inferență și eficiență energetică în centrele AI , printr-o soluție de server care combină procesoare CPU și acceleratoare NPU, dezvoltată împreună cu Arm și startup-ul Rebellions , potrivit The Elec . Miza este reducerea costurilor și creșterea competitivității operaționale în centrele de date pentru inteligență artificială, într-un moment în care industria se mută de la antrenarea modelelor la rularea lor în timp real. SK Telecom spune că a semnat pe 9 aprilie un memorandum de înțelegere cu Arm și Rebellions pentru colaborare pe infrastructură AI. În cadrul acordului, companiile vor dezvolta o soluție de server care integrează „Arm AGI CPU” cu viitorul NPU „RebelCard” al Rebellions, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța la inferență (adică rularea modelelor AI pentru a genera răspunsuri/predicții). Soluția urmează să fie testată în centrele AI ale SK Telecom. De ce contează: inferența rulează continuu, iar energia devine cost Publicația notează că, pe măsură ce serviciile AI sunt livrate în timp real, accentul infrastructurii se mută de la „putere brută” către servicii rapide, eficiente ca preț și cu consum mai mic de energie. Cum sarcinile de inferență rulează continuu, eficiența energetică se traduce direct în costuri operaționale și, implicit, în competitivitate. În acest context, SK Telecom argumentează că, deși plăcile grafice (GPU) pot rula astfel de sarcini, ele pot fi ineficiente energetic pentru inferență, ceea ce alimentează interesul pentru cipuri specializate precum NPU-urile (unități de procesare neuronală), optimizate pentru acest tip de lucru. Cum arată arhitectura: CPU pentru „orchestrare”, NPU pentru calculele AI Soluția propusă pornește de la ideea de „calcul eterogen” (folosirea mai multor tipuri de procesoare în același sistem). În servicii AI reale, pe lângă calculele modelului, trebuie rulate și operațiuni generale precum: intrare/ieșire de date, comunicații de rețea, administrarea memoriei, programarea sarcinilor (workload scheduling). Conform articolului, CPU-urile gestionează aceste operațiuni generale și coordonarea sistemului, în timp ce NPU-urile se ocupă de inferență, pentru a crește eficiența și performanța ansamblului. Ce urmează: testare în centrele SKT și posibilă rulare a propriului model SK Telecom spune că intenționează să implementeze soluția în centrele sale AI pentru a verifica performanța și stabilitatea. Compania ia în calcul și operarea propriului model de tip „foundation model” (model de bază, antrenat pe volume mari de date și adaptabil la mai multe sarcini), A.X K1, pe noua platformă de server. [...]

Honor își testează roboții umanoizi în condiții reale , trimițând două modele – „Lightning” și „Energetic Boy” – să participe la Beijing Yizhuang Marathon, un pariu operațional pe autonomie și rezistență, nu doar o demonstrație de laborator, potrivit Gizmochina . Cei doi roboți, prezentați de directorul global de marketing al companiei, ar urma să ia startul pe 19 aprilie, într-o cursă care pune presiune pe capacitatea lor de a se orienta, de a reacționa la mediu și de a rula pe distanțe lungi fără intervenție umană constantă. De ce contează: maratonul ca „test de stres” pentru AI întrupată Honor susține că „Lightning” combină munca sa recentă din zona de producție inteligentă cu „AI întrupată” (inteligență artificială integrată într-un corp fizic, capabil să acționeze în lumea reală). Concret, compania indică: algoritmi de control al mișcării, proiectați pentru deplasare la viteză mare; sisteme de percepție și luare a deciziilor în timp real, care ar permite robotului să reacționeze la împrejurimi fără input uman permanent. Publicația notează că tocmai aceste capabilități vor fi puse la încercare în cursă, într-un traseu variat, departe de condițiile controlate ale unui laborator. Traseu de 21 km și reguli care favorizează autonomia Cursa are 21,0975 km și este organizată de Guvernul Municipal din Beijing și China Media Group. Traseul pornește de la Tongming Lake și se încheie la Nanhaizi Park, combinând drumuri urbane, circuite de curse și porțiuni de parc. Înaintea evenimentului, peste 70 de echipe – inclusiv patru din afara Chinei – au participat la un test nocturn la scară completă, organizat de Beijing Economic-Technological Development Area. Repetiția a inclus elemente precum navigația și răspunsul la situații de urgență, pentru a evalua cât de dificil este ca roboții umanoizi să funcționeze fiabil pe distanțe lungi. Formatul competiției permite atât operare autonomă, cât și control de la distanță, însă regulile descurajează varianta din urmă prin penalizări de timp și restricții privind intervenția umană. Echipele care finalizează complet autonom ar putea fi luate în calcul pentru o intrare în Guinness World Records , mai arată sursa. [...]

Huawei ar putea începe în curând exportul global de cipuri pentru inteligență artificială , ceea ce ar deschide un nou front de competiție pe piața hardware pentru AI, potrivit Huawei Central , care citează declarațiile unui consilier american pe politici și tehnologie. Afirmația îi aparține lui David Sacks , consilier al președintelui SUA pentru tehnologie și politici în domeniul inteligenței artificiale, care a spus într-un interviu că China „reduce constant” diferența tehnologică față de SUA. În acest context, el a indicat Huawei drept una dintre companiile chineze care au recuperat rapid teren în zona de proiectare și „ambalare” (packaging – etapa de integrare și interconectare a componentelor) pentru semiconductori AI. Potrivit lui Sacks, China nu ar mai fi la cinci ani în urma SUA în domeniul proiectării și ambalării cipurilor pentru AI, ci la „1,5–2 ani”. Pe acest fundal, el a estimat că Huawei ar putea începe „în curând” să livreze cipuri AI la nivel global, ceea ce ar intensifica competiția între producătorii de cipuri. „Deși Huawei este constrânsă în producția de GPU, recuperează foarte repede și este foarte probabil să devină un furnizor de hardware indispensabil pe piața globală în viitor. Ar putea începe în curând exportul de cipuri AI, declanșând o competiție acerbă pentru dominația stivei tehnologice globale.” Materialul mai notează că multe sarcini de lucru AI nu au nevoie de componente „de ultimă generație”, ceea ce ar putea avantaja o strategie axată pe îmbunătățirea soluțiilor existente. În plus, „unii oameni din industrie” citați de publicație susțin că, dacă Huawei poate produce cipuri AI performante la costuri competitive, ar putea rivaliza cu Nvidia și AMD. Deocamdată, este vorba despre o predicție, nu despre un calendar sau un anunț oficial de export: articolul nu oferă detalii despre piețe-țintă, volume, clienți sau aprobări de reglementare, iar rămâne de văzut în ce măsură estimarea se va materializa. [...]