Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Planurile NASA și SpaceX de a permanentiza prezența umană pe Lună în cel mult 10 ani riscă să fie împinse înaintea datelor și tehnologiilor disponibile , avertizează mai mulți cercetători citați de HotNews . Miza nu este doar una de explorare, ci și una operațională: fără soluții testate pentru praf, radiații și gravitație redusă, o „bază selenară” poate rămâne, în cel mai bun caz, un obiectiv amânat. La 24 martie, administratorul NASA, Jared Isaacman , a prezentat planuri pentru „o prezență umană susținută” pe Lună și amenajarea unei baze permanente, cu posibil start al construcției încă din 2027. Anunțul a venit la circa o lună după ce Elon Musk, CEO SpaceX, a spus că pune pe pauză, temporar, planurile de colonizare a lui Marte pentru a se concentra pe un „oraș selenar care să se autodezvolte” în următorii 10 ani. Obstacole operaționale: praf agresiv și radiații greu de ecranat Unul dintre riscurile majore ține de praful selenar, descris ca fiind electrizat și „ascuțit ca briciul”. Fără vânt și apă lichidă, particulele nu se rotunjesc în timp, rămânând foarte abrazive. Cercetătoarea Caitlin Ahrens (Universitatea din Maryland și Centrul Goddard al NASA), citată de Live Science, spune că simplul mers ridică praf, iar experiența roverelor din era Apollo arată că acesta poate levita și se poate lipi de echipamente. Consecințele sunt concrete pentru funcționarea unei baze: poate bloca orificii de ventilație ale spațiilor de locuit; poate degrada costumele spațiale; poate acoperi panourile solare, ducând la supraîncălzire și deteriorare. În paralel, expunerea la radiații este constantă, în lipsa atmosferei și a scutului magnetic terestru. Dr. Emmanuel Urquieta (medicină aerospațială, Universitatea din Florida Centrală) spune că radiația cosmică este omniprezentă în spațiu și „incredibil de dificil” de contracarat. Riscul de cancer este menționat ca posibil, dar efectele ar deveni cuantificabile abia după șederi mai lungi, ceea ce înseamnă că primele echipaje ar funcționa, inevitabil, și ca „subiecți de testare”, potrivit aceluiași cercetător. Construcția habitatelor: opțiuni pe hârtie, incertitudini în teren Pentru protecție, sunt luate în calcul mai multe variante: cupole metalice sau de sticlă, habitate subterane și locuințe realizate din sol selenar imprimat 3D. Totuși, Ahrens avertizează că planificarea este prematură în lipsa unor răspunsuri tehnice de bază; exemplul dat este cel al habitatelor subterane, considerate potențial cele mai sigure contra radiațiilor, dar pentru care cercetătorii „încă nu au nicio idee” cum ar putea săpa efectiv pe Lună. Gravitația redusă: efecte medicale încă insuficient înțelese Gravitația Lunii, de aproximativ o șesime din cea a Pământului, poate afecta oasele și mușchii, care ar necesita exerciții semnificative pentru a preveni atrofierea. Urquieta notează însă că nu ar fi practic să fie transportate pe Lună echipamente grele, precum benzile de alergare folosite pe Stația Spațială Internațională. Mai mult, redistribuția fluidelor în organism ar putea avea efecte severe: pierderi de sânge pe măsură ce corpul se reechilibrează, umflarea părții din spate a ochilor și tromboză a venei jugulare (cheaguri de sânge potențial fatale). Potrivit lui Urquieta, nu este clar dacă gravitația parțială selenară produce riscuri similare cu gravitația zero, iar răspunsul depinde de șederi mai lungi. Gheața selenară, resursa-cheie, rămâne neconfirmată prin probe O parte din justificarea unei prezențe permanente se leagă de gheața selenară, care ar putea furniza apă, combustibil pentru rachete și metale rare, în funcție de adâncime și compoziție. Problema, subliniată de Ahrens, este că oamenii de știință nu au prelevat încă o mostră din această gheață, iar cunoștințele despre compoziția ei chimică sunt „foarte limitate”. În acest context, Giuseppe Reibaldi, președintele Moon Village Association, avertizează asupra riscului de a construi așteptări economice înainte de confirmarea resurselor: „Trebuie să fim foarte atenți să nu vindem ceva ce nu avem.” Reibaldi spune că ceea ce se va găsi în gheața selenară ar putea face diferența între un scenariu de tip „goană după aur” (așezări care apar ca răspuns la oportunități miniere) și un model apropiat de Antarctica, cu prezență umană limitată, în principal pentru cercetare. Ce urmează: Artemis aduce date, dar calendarul rămâne disputat Cercetătorii indică nevoia de mai multe date, care ar urma să fie obținute prin misiuni precum programul Artemis al NASA , ce vizează readucerea oamenilor pe Lună încă din 2028. În același timp, Ahrens anticipează un calendar mai lent decât cel avansat de Musk și Isaacman, tocmai din cauza necunoscutelor tehnice și medicale care, deocamdată, nu au răspunsuri verificabile în condiții reale. [...]
Google extinde la nivel global funcția „ Surse preferate ” din Search, ceea ce poate schimba distribuția traficului către publicații și site-uri printr-un control mai mare al utilizatorilor asupra surselor care apar mai des în „ Top Stories ”, potrivit 9to5Google . Instrumentul „Preferred Sources”, lansat în a doua jumătate a lui 2025, le permite utilizatorilor să aleagă publicațiile și site-urile pe care vor să le vadă mai frecvent în rezultatele de știri din Google Search, în special în zona de „Top Stories”. Ideea nu este eliminarea altor surse, ci creșterea vizibilității celor pe care utilizatorul le „marchează” ca preferate, astfel încât să nu depindă exclusiv de selecția algoritmului. Ce se schimbă acum: disponibilitate în toate limbile acceptate Inițial, funcția a fost limitată la anumite regiuni și limbi, apoi s-a extins global spre finalul lui 2025 pentru limba engleză. De acum, Google o face disponibilă „la nivel global, în toate limbile acceptate”, conform aceleiași surse. Setările pot fi accesate la adresa google.com/preferences/source , unde utilizatorii își pot gestiona lista de surse preferate. De ce contează pentru site-uri și publicații: efect direct asupra clicurilor Google susține că utilizatorii sunt „de două ori mai predispuși” să dea clic către un site după ce l-au marcat ca „Sursă preferată”. Compania mai spune că instrumentul a fost folosit deja pentru „peste 200.000 de site-uri unice”, de la bloguri locale de nișă până la redacții internaționale. În practică, extinderea globală poate însemna o redistribuire a atenției și a traficului în zona de știri din Search: publicațiile care reușesc să fie selectate explicit de utilizatori ar putea câștiga vizibilitate recurentă, în timp ce competiția pentru „Top Stories” nu mai depinde doar de semnalele algoritmice. [...]
OnePlus crește prețul tabletei de vârf în India și lasă neclară extinderea globală , într-un moment în care strategia internațională a companiei este „în evaluare”, potrivit 9to5Google . OnePlus Pad 4 a apărut deja în magazinul online din India, însă planurile de lansare în alte piețe rămân vagi. Tableta este listată pe site-ul OnePlus din India, unde compania o poziționează ca upgrade pentru gama sa high-end. Principalul salt este trecerea la Snapdragon 8 Elite Gen 5, descris drept cel mai rapid cip Qualcomm. Preț mai mare și configurații ajustate În India, OnePlus Pad 4 costă 59.999 rupii, în creștere de la 49.999 rupii pentru OnePlus Pad 3. Publicația notează și o schimbare de strategie la nivel de memorie: OnePlus renunță la varianta cu 16 GB RAM și coboară configurația de bază de la 12 GB la 8 GB. Opțiunile de configurare menționate sunt: 8 GB RAM și 256 GB stocare; 12 GB RAM și 512 GB stocare. Upgrade-uri hardware, în ciuda unei „tăieri” la RAM Dincolo de procesor, OnePlus Pad 4 primește o baterie mai mare, de 13.380 mAh, față de 12.140 mAh la generația anterioară. Ecranul de 13,2 inci are rame ușor mai înguste și este „puțin mai luminos”, conform sursei. Rămân disponibile accesoriile din ecosistem: suport pentru OnePlus Stylo; husă-tastatură care se conectează prin pini. Deși bateria crește, tableta este indicată ca fiind marginal mai subțire: 5,94 mm, față de 5,97 mm la OnePlus Pad 3. Modelul vine în culorile „Dune Glow” și „Sage Mist”. Lansare globală incertă, pe fondul reorganizării OnePlus 9to5Google subliniază că, deocamdată, OnePlus Pad 4 este listată doar în India, fără informații despre o lansare globală. În SUA, OnePlus Pad 3 se vinde la 700 de dolari (aprox. 3.200 lei), însă nu există un anunț dacă noul model va ajunge pe piața americană. Contextul contează: compania a redus personal și a spus oficial că își „evaluează” viitorul în Europa, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de larg va fi distribuit noul produs. Pentru consumatori și parteneri de retail, mesajul implicit este că OnePlus își poate restrânge prezența în anumite piețe, chiar dacă își continuă ciclul de lansări în Asia. [...]
Recrutarea lui Charles Lieber de către un institut finanțat de statul chinez arată cum China poate accelera dezvoltarea unor tehnologii cu potențial militar folosind infrastructură și bugete greu de egalat în SUA , potrivit HotNews , care citează o investigație Reuters. Charles Lieber, 67 de ani, este un nume de referință în domeniul interfețelor creier–calculator (tehnologii care conectează activitatea neuronală la sisteme electronice). Acestea au aplicații medicale – de la potențial în tratarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) la recuperarea mobilității la pacienți paralizați – dar sunt urmărite și pentru utilizări militare. Departamentul american al apărării a avertizat că cercetători ai Armatei Populare de Eliberare au analizat astfel de interfețe ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale. Un laborator reconstruit în Shenzhen, cu acces la infrastructură indisponibilă la Harvard La trei ani după condamnarea sa în SUA, Lieber coordonează în prezent i-BRAIN (Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii), finanțat de statul chinez, parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART), arată Reuters. Potrivit aceleiași surse, laboratorul are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate – resurse care nu îi erau disponibile la Harvard. Într-o conferință a guvernului din Shenzhen, în decembrie, Lieber a descris mutarea în China și obiectivul său profesional: „Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial.” Reuters notează că i-BRAIN a publicat pe 1 mai 2025 o postare potrivit căreia SMART l-a numit pe Lieber cercetător, iar în aceeași zi institutul a anunțat și numirea lui ca director fondator, informație care nu a fost relatată la momentul respectiv. De ce contează: combinația dintre tehnologie duală și „fuziunea civilo-militară” Analiști citați de Reuters consideră că refacerea laboratorului lui Lieber în China, după o condamnare federală în SUA, indică faptul că mecanismele americane de protecție pentru tehnologiile cu potențial militar nu țin pasul cu eforturile Beijingului de a le obține. Îngrijorarea este amplificată de strategia Chinei de „fuziune civilo-militară”, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata. Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a spus pentru Reuters: „China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare.” Resursele din Shenzhen: litografie ASML și cercetare pe primate Potrivit Reuters, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de ASML, companie olandeză care produce echipamente folosite la fabricarea cipurilor avansate. ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi. Tot în Shenzhen, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, descrisă ca o facilitate cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN. Reuters precizează că mulți cercetători consideră studiile pe primate o etapă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive și că nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat astfel de cercetări la Harvard, care și-a închis centrul de cercetare pe primate în 2015. John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și creatorul sistemului BrainGate, a explicat pentru Reuters că studiile pe primate sunt „absolut esențiale”, dar întâmpină obstacole de reglementare și finanțare în SUA, ceea ce face oferta de sprijin din China „extrem de atractivă”. Context juridic: condamnare în SUA și revenire rapidă în China Lieber a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false către anchetatori federali privind legături cu un program chinez de recrutare a talentelor, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză. A executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) și obligat să plătească 33.600 de dolari (aprox. 155.000 lei) despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA. Reuters mai arată că, în 2024, în timp ce era încă sub supraveghere judiciară, Lieber a primit aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China, inclusiv una pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței. Un ecosistem finanțat cu miliarde și recrutare de cercetători SMART are pentru 2026 un buget finanțat integral de guvernul din Shenzhen, în creștere cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari (aprox. 705 milioane lei), potrivit Reuters, care notează că documentele bugetare nu indică ce parte revine i-BRAIN. În același hub, funcționează și Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din partea guvernului din Shenzhen. Reuters menționează și un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,75 miliarde lei). În plus, Reuters relatează că Jung Min Lee, coautor al unor lucrări de nanofabricație cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare. Ce urmează Materialul Reuters, preluat de HotNews, sugerează că miza nu este doar cariera unui cercetător, ci capacitatea Chinei de a concentra rapid finanțare, infrastructură și talent în jurul unor tehnologii „dual-use” (cu utilizări civile și militare). În lipsa unor detalii publice despre proiectele concrete ale i-BRAIN și despre eventuale aplicații militare, rămâne de urmărit dacă și cum vor reacționa autoritățile americane și europene la transferul de expertiză și la accesul la echipamente avansate în astfel de ecosisteme finanțate de stat. [...]
Samsung ar putea renunța la camera telefoto 3x pe Galaxy S27 Ultra , o schimbare care ar simplifica sistemul de zoom și ar muta accentul pe îmbunătățirea camerei 5x, potrivit Android Authority , care citează informații atribuite tipsterului Ice Universe. Informația rămâne, deocamdată, un zvon neverificat. Ice Universe susține că există o „probabilitate de 100%” ca Samsung să elimine complet obiectivul telefoto 3x de pe Galaxy S27 Ultra. În material se amintește că această cameră a fost criticată în timp pentru senzorul relativ mic și utilitatea „inconsistentă”, ceea ce ar explica de ce o astfel de decizie ar putea fi mai ușor de acceptat de utilizatori decât în trecut. Ce s-ar schimba, concret, la camere Pe lângă dispariția teleobiectivului 3x, zvonul indică o revizie mai amplă a ansamblului foto, cu mai multe posibile upgrade-uri: un senzor ultrawide (ultra-larg) de generație nouă, care ar putea debuta mai întâi pe Samsung Galaxy Z Fold 8 și apoi să ajungă pe modelul Ultra; o cameră principală îmbunătățită; o cameră frontală „revizuită”; suport pentru diafragmă variabilă (posibilitate estimată de tipster la „80%”), adică un mecanism care ar permite camerei principale să se adapteze mai bine la condiții diferite de lumină; o diafragmă mai deschisă pentru teleobiectivul 5x (tot cu o probabilitate ridicată, potrivit aceleiași surse), ceea ce ar putea ajuta la fotografii mai bune în lumină slabă. De ce contează: zoom mai simplu, dar dependent de calitatea 5x Reacțiile inițiale de pe X, citate în articol, sugerează că eliminarea camerei 3x ar putea să nu genereze un val major de nemulțumiri. O parte dintre utilizatori descriu 3x drept „copilul din mijloc” al sistemului foto, iar alții consideră că scoaterea ei ar fi „demult necesară”. Miza practică ar fi ca Samsung să compenseze lipsa treptei 3x printr-un teleobiectiv 5x mai performant și printr-o experiență de zoom mai „coezivă”. Cu alte cuvinte, dacă 3x dispare, presiunea crește pe calitatea și consistența zoom-ului 5x (și pe tranzițiile dintre nivelurile de zoom). Ce știm sigur și ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca scurgeri timpurii, iar Android Authority subliniază că, deși Ice Universe este un tipster cunoscut, astfel de detalii pot evolua sau se pot schimba complet până la lansare, care ar fi „aproape la un an distanță”. În acest stadiu, direcția indicată este a unui upgrade puternic orientat spre cameră, însă amploarea reală a schimbărilor rămâne neconfirmată. [...]
Netflix își mută descoperirea de conținut pe format vertical în aplicația de iPhone , odată cu lansarea unui redesign centrat pe un flux video numit „ Clips ”, potrivit 9to5Mac . Schimbarea contează operațional: aplicația pune mai mult accent pe recomandări rapide, în stil „feed”, și pe acces mai direct la funcțiile-cheie. „Clips”, schimbarea principală: un flux video vertical pentru recomandări Netflix descrie „Clips” drept un „colaj” personalizat de momente care te ajută să decizi mai repede ce să urmărești sau să joci, fără „derulare fără sfârșit”. În aplicație, acest flux devine elementul central al redesignului. Din „Clips”, utilizatorii pot face trei acțiuni principale, conform comunicatului Netflix: Adăugare în „My List” : filmele și serialele pot fi salvate direct din flux. Distribuire : recomandările pot fi trimise prin mesaj sau pe rețele sociale din interfața fluxului. Explorare : navigare prin selecții personalizate pentru a alege mai rapid ce să pornească. Netflix mai spune că acesta este doar începutul pentru formatul vertical: ulterior, „Clips” ar urma să includă și podcasturi, programe live și colecții pe genuri (de exemplu, romantice) sau pe interese specifice. Navigație refăcută: mai multe opțiuni sus, tab-uri noi jos Redesignul schimbă și structura de navigație: bara de navigație din partea de sus este extinsă pentru a include „mai multe opțiuni ca niciodată”; bara de tab-uri de jos este revizuită , iar Netflix renunță la „New & Hot” și adaugă tab-uri dedicate pentru „Search” și „Clips” . Unde se lansează și când ajunge global Noua versiune a aplicației pentru iPhone începe să fie disponibilă „de astăzi” în mai multe țări de lansare, inclusiv SUA, Marea Britanie, Australia, Canada, India, Malaysia, Pakistan, Filipine și Africa de Sud . Pentru restul piețelor, Netflix indică o extindere „în lunile următoare”, fără un calendar mai precis. [...]
Google extinde global funcția Preferred Sources, oferind utilizatorilor control direct asupra surselor de știri afișate , potrivit Google , care anunță disponibilitatea acestei opțiuni în toate limbile suportate. Funcția permite selectarea publicațiilor preferate ce vor apărea mai frecvent în secțiunea „Top Stories” din motorul de căutare, într-o încercare de a personaliza mai profund consumul de informație. Noua extindere vine după o fază inițială de testare în piețe precum SUA și India, unde Google susține că utilizatorii au adoptat rapid funcția. Datele companiei arată că cititorii sunt de două ori mai predispuși să acceseze un site după ce l-au setat ca sursă preferată, iar până acum au fost selectate peste 200.000 de site-uri distincte, de la publicații locale până la instituții media internaționale. Funcția este simplu de utilizat și integrată direct în interfața Search . Cum funcționează: utilizatorii caută un subiect de actualitate accesează pictograma dedicată din „Top Stories” selectează sursele preferate rezultatele sunt actualizate pentru a evidenția acele publicații Pe lângă apariția mai frecventă în „Top Stories”, conținutul ales poate fi grupat și într-o secțiune separată, intitulată „From your sources”, fără a elimina însă diversitatea informațiilor din alte surse. Pentru editori și platforme media, această schimbare deschide o nouă competiție pentru fidelizarea audienței, în condițiile în care vizibilitatea în Google devine tot mai dependentă de preferințele explicite ale utilizatorilor. Reprezentanți ai industriei, precum John Wiley de la Dow Jones, consideră că această personalizare poate crește implicarea cititorilor și consolida relația cu sursele de încredere. În ansamblu, inițiativa Google marchează o mutare către un model de consum media mai controlat de utilizator, dar ridică și întrebări despre echilibrul dintre personalizare și diversitatea informațională, într-un ecosistem digital deja fragmentat. La final, dacă vrei să vezi mai des articolele noastre în Google, poți să ne adaugi rapid ca sursă preferată accesând acest link: Adaugă Xchg ca sursă preferată și să ne urmărești pentru actualizări constante. [...]
O companie americană vizează „de-extincția” antilopei albastre , o specie dispărută după ce a fost vânată până la extincție în jurul anului 1800, într-un demers care readuce în prim-plan implicațiile operaționale și etice ale proiectelor private de readucere la viață a unor animale dispărute, potrivit Agerpres . Antilopa albastră este descrisă ca având o blană albastră-argintie și coarne „impresionante” și ar fi trăit pe pășunile din regiunea Cape Town , în sud-vestul Africii de Sud, până la dispariția sa. Informația despre planul companiei americane este prezentată ca parte a unor eforturi de „de-extincție” – termen folosit pentru inițiative care urmăresc readucerea unor specii dispărute – iar materialul Agerpres menționează că relatarea este atribuită Reuters . Ce se știe și ce rămâne neclar Din textul disponibil public reiese doar intenția companiei de a readuce la viață antilopa albastră și contextul istoric al dispariției speciei. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu sunt disponibile detalii despre: tehnologia sau pașii operaționali propuși pentru „de-extincție”; calendar, buget sau parteneriate; eventuale aprobări sau constrângeri de reglementare; locul și condițiile în care ar urma să fie crescută sau reintrodusă specia. [...]
O nouă cameră gimbal Insta360, dezvoltată împreună cu Leica , ar urma să intre direct în competiție cu DJI Osmo Pocket 4 , potrivit IT Home , care citează imagini și informații publicate de thenewcamera despre seria „Insta360 Luna”, inclusiv suport pentru filmare 8K. Seria Luna a fost deja „previzualizată” la NAB Show 2026 și este prezentată ca un rival major pentru gama DJI Osmo Pocket 4. Informațiile provin dintr-o postare thenewcamera din 29 aprilie, care include fotografii reale ale prototipului și detalii de meniu afișate pe ecran. Ce indică specificațiile despre poziționare Din datele menționate, Luna pare orientată spre utilizatori care vor calitate video ridicată într-un format compact, cu accent pe controlul culorii și pe gamă dinamică: senzor de 1 inch; obiectiv cu deschidere f/1.8; suport pentru culoare 10-bit iLog și gamă dinamică de 14 trepte; înregistrare la 8K, plus opțiuni 4K și 2.7K (conform meniului camerei). Design modular și ecran pentru utilizare „din mână” Fotografiile descrise de publicație arată un corp cu „design modular prin răsucire”, iar capul gimbalului ar putea fi detașabil și rotativ. Prototipul ar include și un ecran tactil OLED de 2 inch, rotativ, estimat la 1.000 niți (o valoare care ar ajuta la vizibilitate în lumină puternică, dacă se confirmă în produsul final). Două versiuni și o fereastră de lansare În linia de produse ar exista două modele: Luna Pro (o singură cameră), poziționat ca rival direct pentru DJI Pocket 4; Luna Ultra (două camere, modul wide și tele), cu 3x zoom optic și 6x zoom „fără pierderi” . Seria ar urma să fie lansată „probabil” în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor citate. Detaliile rămân neconfirmate oficial de producător, fiind bazate pe scurgeri de informații și pe un prototip fotografiat. [...]
OnePlus Ace 6 Supreme primește un angajament extins de actualizări: trei versiuni majore de Android și patru ani de patch-uri de securitate , o promisiune care contează direct pentru durata de viață a telefonului și pentru costul total de utilizare, într-o piață în care suportul software a devenit criteriu de achiziție. Informațiile apar în IT Home , care citează o postare a lui Li Jie, președintele OnePlus pentru China. Telefonul OnePlus Ace 6 Supreme a fost lansat oficial pe 28 aprilie și vine din fabrică cu noua generație ColorOS 16 . Potrivit lui Li Jie, modelul va beneficia în continuare de trei actualizări majore de sistem și patru ani de actualizări de securitate . Ce înseamnă, concret, suportul software anunțat Angajamentul comunicat pentru Ace 6 Supreme se traduce în: 3 actualizări majore de sistem (trei „salturi” de versiune pentru platforma software); 4 ani de actualizări de securitate (patch-uri care corectează vulnerabilități și mențin compatibilitatea cu cerințele aplicațiilor). În practică, acest tip de politică poate influența atât decizia de cumpărare, cât și valoarea de revânzare, mai ales pentru utilizatorii care păstrează telefonul mai mult timp. Context: lansarea și platforma hardware Conform aceleiași surse, OnePlus Ace 6 Supreme a fost prezentat pe 28 aprilie, fiind echipat cu procesorul MediaTek Dimensity 9500 și având posibilitatea de a fi folosit cu un accesoriu dedicat numit „Gun God game controller” (un controler de jocuri). Prețul de pornire anunțat este de 3.499 yuani. Ce a comunicat OPPO despre ColorOS 16 IT Home amintește că OPPO a prezentat pe 16 aprilie o serie de funcții evidențiate pentru ColorOS 16, între care: un „lock screen island” (zonă de notificări pe ecranul de blocare) cu animații la nivel de sistem; funcții OPPO AI precum „one-click flash memory” (salvare rapidă), traducere de meniu și recomandări/alerte; opțiuni de multitasking precum „panoramic free window” (ferestre redimensionabile); funcții pentru stilou cu AI și colaborare cu ecranul unui computer (extindere ecran, partajare tastatură și mouse). Publicația nu detaliază în acest material calendarul exact al actualizărilor pentru Ace 6 Supreme, dincolo de promisiunea de „trei versiuni majore + patru ani de securitate”. [...]
Planul NASA–SpaceX de baze lunare în 10 ani este pus sub semnul întrebării de riscuri și lipsa datelor , iar asta poate împinge calendarul și costurile către un orizont mai lung decât cel anunțat, potrivit Antena 3 . NASA și SpaceX și-au setat obiectivul de a menține oameni pe Lună pe termen lung, în cel mult 10 ani, prin construirea unor baze selenare habitabile. O serie de experți citați de Live Science (via Agerpres) avertizează însă că ținta este „prea ambițioasă”, din cauza pericolelor cunoscute și a celor încă insuficient înțelese pentru șederi îndelungate la suprafața Lunii. Pe 24 martie, șeful NASA, Jared Isaacman , a prezentat planuri pentru „o prezență umană susținută” pe Lună și o bază permanentă, iar construcția ar putea începe încă din 2027, conform lui. Anunțul a venit la circa o lună după ce Elon Musk, CEO SpaceX, a spus că renunță „pentru moment” la planurile de colonizare a planetei Marte, pentru a se concentra pe ideea unui „oraș selenar” care „să se autodezvolte” în următorii 10 ani. Riscurile operaționale: praf, radiații și gravitație redusă Mediul selenar este descris ca extrem de dur, iar una dintre problemele centrale este praful lunar: fără vânt și apă lichidă, particulele rămân „foarte, foarte ascuțite”, comparabile ca dimensiune cu fragmente mici de polen, potrivit cercetătoarei Caitlin Ahrens (Universitatea din Maryland și Centrul Goddard al NASA). Praful se electrizează ușor, este ridicat de mers și de roverele de la sol și se lipește de echipamente. În scenariul unor habitate locuite, el poate: bloca orificii de ventilație; afecta costumele spațiale; acoperi panourile solare, cu risc de supraîncălzire și deteriorare. Un alt risc major este expunerea la radiații cosmice, în absența atmosferei și a scutului magnetic terestru. Dr. Emmanuel Urquieta (Universitatea din Florida Centrală) spune că radiația cosmică este „practic omniprezentă oriunde mergi în spațiu” și că protecția este „incredibil de dificilă”. Cancerul este menționat ca risc potențial, dar efectele ar deveni certe abia după perioade mai lungi de ședere. Gravitația lunară, de aproximativ o șesime din cea a Pământului, ridică la rândul ei probleme: pierdere de masă musculară și osoasă fără exerciții consistente, dar și posibile efecte asupra distribuției fluidelor în organism, inclusiv riscuri precum umflarea părții din spate a ochilor și tromboza venei jugulare. Potrivit lui Urquieta, nu este încă sigur în ce măsură gravitația parțială lunară reproduce riscurile din gravitația zero. „Nu cred că suntem chiar pregătiți”: lipsa datelor și a soluțiilor de construcție Ahrens avertizează că programul nu este „deloc simplu” și că lipsesc răspunsuri la întrebări de bază: unde vor locui astronauții și cu ce resurse. Ea pune sub semnul întrebării și pregătirea pentru construcții de protecție (cupole metalice sau din sticlă, habitate subterane, locuințe din sol selenar imprimat 3D), inclusiv pentru varianta subterană, considerată mai sigură împotriva radiațiilor. „Nu cred că suntem chiar pregătiți”, a declarat pentru Live Science Caitlin Ahrens. „Un deceniu poate părea departe pentru unii oameni. Pentru un om de știință este o clipă”. În acest context, Ahrens anticipează un calendar mai lent decât cel avansat de Musk și Isaacman, în condițiile în care cercetătorii speră să strângă date prin misiuni precum programul Artemis , care vizează readucerea oamenilor pe suprafața Lunii încă din 2028. Miza economică: gheața selenară, încă neconfirmată prin mostre Un punct critic pentru fezabilitate este gheața selenară, văzută ca resursă pentru apă, combustibil pentru rachete și metale rare, în funcție de adâncime și compoziție. Totuși, potrivit materialului, oamenii de știință nu au prelevat încă o mostră din gheața lunară, iar cunoștințele despre compoziția chimică reală sunt „foarte limitate”. „Știm că este rece și știm cam unde este”, a spus Ahrens. Giuseppe Reibaldi, președintele Moon Village Association (organizație non-profit pentru colaborare internațională în activități selenare), avertizează că promisiunile trebuie calibrate la ceea ce poate fi demonstrat, altfel riscul este „să vindem ceva ce nu avem”. El compară posibilele rezultate cu două modele: fie apar așezări stimulate de oportunități miniere (analog „goanei după aur”), fie un model de tip Antarctica, cu prezență limitată și orientată strict spre cercetare. În lipsa unor date solide despre resurse și a unor soluții testate pentru protecție și locuire, ținta de „baze pe Lună în 10 ani” rămâne, potrivit experților citați, un pariu cu grad ridicat de incertitudine. [...]
Motorola extinde gama Moto G cu un model axat pe autonomie și stocare extensibilă , Moto G47 , care vine cu baterie de 5.200 mAh, încărcare rapidă pe fir de 20W și posibilitatea de a adăuga până la 1TB prin microSD — o combinație relevantă pentru segmentul de buget, unde costul pe GB și rezistența la utilizare zilnică cântăresc mai mult decât vârful de performanță, potrivit iThome . Telefonul urmează să ajungă „în următoarele săptămâni” în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, Asia-Pacific și alte piețe, însă prețul nu a fost anunțat. Moto G47 folosește procesorul MediaTek Dimensity 6300 și are 8GB memorie LPDDR4X. Stocarea internă urcă până la 256GB (UFS 2.2), iar extinderea prin card microSD este menționată până la 1TB, ceea ce îl poziționează ca opțiune pentru utilizatori care păstrează local multe fotografii, clipuri sau fișiere, fără a depinde de abonamente de stocare în cloud. Autonomie și încărcare: 5.200 mAh, plus încărcare inversă pe fir Pe partea de energie, Motorola a inclus o baterie de 5.200 mAh, cu: încărcare pe fir de 20W; încărcare inversă pe fir de 6W (pentru alimentarea altor dispozitive compatibile). Ecran LCD la 120Hz și cameră principală de 108 MP Telefonul are un ecran LCD de 6,67 inci, Full HD+, cu rată de reîmprospătare de 120Hz și sticlă de protecție Corning Gorilla Glass 7i. Camera frontală este de 8 MP, într-un decupaj central. Pe spate, modulul foto include: cameră principală de 108 MP, cu „zoom fără pierderi” 3x; cameră macro de 2 MP; un senzor de lumină 2-în-1, care integrează și detecție de pâlpâire (flicker). Android 16 din fabrică, dar fără promisiuni de actualizări Moto G47 vine cu Android 16 preinstalat și interfața Hello UX. Motorola nu a comunicat deocamdată câte actualizări majore de Android va primi modelul și nici perioada de întreținere cu actualizări de securitate, un detaliu care poate conta în achizițiile pe termen mai lung. Conectivitate și rezistență: NFC, eSIM, IP64 și certificări Lista de dotări include senzor de amprentă pe lateral, difuzoare stereo cu Dolby Atmos, mufă de 3,5 mm, NFC și suport eSIM. La capitolul rezistență, telefonul are rating IP64 (praf și stropire cu apă), funcție de utilizare cu mâinile ude și certificare MIL-STD-810H. Moto G47 va fi disponibil în trei culori (Pantone): negru, albastru și roz. În același anunț, Motorola a prezentat și alte modele (Moto G37, Moto G37 Power, Moto G87) și trei pliabile din seria Razr 70, conform informațiilor din material. [...]