Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Vodafone își extinde oferta de internet în roaming prin eSIM în peste 90 de țări , mizând pe activare complet digitală și pachete de date cu prețuri de la 5 euro (aprox. 25 lei), potrivit Mobilissimo . Miza operațională este simplificarea accesului la date mobile în afara țării, fără cartelă locală și fără contract, într-un moment în care tot mai multe aplicații financiare și operatori vin cu alternative similare. Cum funcționează eSIM Roaming în Vodafone EASY Serviciul este gândit pentru utilizatorii care au nevoie de trafic de date doar pe durata unei deplasări. Din aplicație, aceștia aleg: țara de destinație; volumul de internet; perioada de valabilitate a pachetului. Activarea se face exclusiv digital, pe baza tehnologiei eSIM (cartelă virtuală instalată în telefon), fără achiziția unei cartele locale. Platforma Vodafone EASY este administrată integral din aplicația dedicată, iar utilizatorii pot obține un număr nou, se pot porta din alte rețele sau pot migra de la Cartela Vodafone, fără perioadă contractuală. Prețuri și promoție: de la 5 euro, cu o ofertă până la 2 august 2026 Conform informațiilor din articol, tarifele pentru pachetele de internet în roaming pornesc de la 5 euro (aprox. 25 lei), în funcție de opțiunea aleasă și destinație. Mai există și o promoție valabilă până la 2 august 2026 : cei care activează un număr nou, se portează sau migrează de la Cartela Vodafone pot primi o reducere pentru oferta Boost. Cu codul promo „ XOXOEASY ”, primul pachet poate fi activat la 1,95 euro (aprox. 10 lei), față de prețul standard de 4,5 euro (aprox. 23 lei). De ce contează: presiune pe costuri și pe „fricțiunea” din roaming Din perspectivă practică, un astfel de serviciu reduce pașii necesari pentru a avea internet în străinătate și poate limita riscul costurilor suplimentare asociate roamingului clasic, dacă se depășește traficul inclus. În același timp, Mobilissimo notează că există și alternative competitive în piață, inclusiv YOXO, cu pachete de date „de la 2,5 euro”. În articol se mai menționează că Vodafone EASY oferă acces la 5G, cu viteze de până la 500 Mbps la descărcare și 50 Mbps la încărcare, în zonele cu acoperire compatibilă. [...]
Apple și Huawei își cresc livrările într-o piață globală de smartphone-uri în scădere , un semnal că cererea se concentrează tot mai mult în jurul câtorva branduri cu ecosisteme și canale de distribuție puternice, potrivit Android Headlines . În esență, materialul indică o divergență: în timp ce „restul pieței” se contractă, Apple și Huawei reușesc să avanseze. Pentru industrie, asta înseamnă presiune suplimentară pe producătorii care depind de volume mari și de competiția pe preț, într-un context în care cererea totală nu mai susține creșterea generalizată. De ce contează pentru piață O piață în scădere tinde să accelereze consolidarea: jucătorii care pot menține ritmul (prin loialitate de brand, portofoliu, servicii asociate sau poziționare) câștigă cotă relativă, chiar și fără o expansiune a cererii totale. În oglindă, companiile care nu au aceeași forță de atracție riscă să intre într-o spirală de discounturi și marje mai mici, pentru a apăra volumele. Ce urmează Dacă tendința descrisă se menține, competiția se va muta și mai mult pe diferențiere (ecosistem, servicii, integrare hardware–software) și pe controlul canalelor de vânzare, nu doar pe specificații. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice sau o defalcare pe regiuni, astfel că amploarea exactă a creșterii și a scăderii rămâne neprecizată în acest rezumat. [...]
Cercetătorii chinezi au demonstrat distribuția de chei cuantice pe 540 km de fibră, cu emițător „pe cip”. Potrivit IT之家 , echipa condusă de Pan Jianwei (Laboratorul Național din Hefei și Universitatea de Știință și Tehnologie din China), împreună cu parteneri din mai multe universități, a realizat o rețea de comunicații cuantice „chipizată” bazată pe protocolul TF‑QKD (distribuție de chei cuantice cu „dublu câmp”), cu rezultate publicate online pe 19 iunie 2026 în Nature Photonics . Miza practică a rezultatului este reducerea complexității și creșterea scalabilității pentru rețele cuantice pe fibră: TF‑QKD este o abordare care poate extinde distanța de transmitere față de QKD (distribuția de chei cuantice) tradițională, dar este dificil de implementat în rețea deoarece cere interferență la nivel de foton între două lasere independente aflate la distanță, iar abaterile mici de frecvență și fluctuațiile din fibră pot degrada calitatea interferenței. Ce au făcut diferit: emițător hibrid integrat pe cip Pentru a răspunde acestor constrângeri, echipa a dezvoltat un emițător integrat hibrid pentru TF‑QKD, compus din două părți: un cip laser cu „auto‑injecție” blocată (self‑injection locking) bazat pe micro‑rezonator din nitrură de siliciu (Si3N4), cu ieșire de lățime de linie îngustă de 100 Hz; un cip fotonic integrat din niobat de litiu în film subțire (TFLN), care integrează mai multe modulatoare de intensitate, modulatoare de fază și atenuatoare optice variabile. Conform datelor din articol, modulatoarele TFLN au atins o lățime de bandă de modulație de 25 GHz, o tensiune „half‑wave” (Vπ) de 2,6 V și un raport de extincție de 34 dB, parametri care ar satisface cerințele stricte ale TF‑QKD privind coerența sursei și modularea stărilor cuantice. Arhitectura de rețea și rezultatele pe distanțe mari Pe partea de rețea, cercetătorii au propus o structură de tip „leaf‑spine” (frunză‑coloană vertebrală), cu trei niveluri: utilizatori, „leaf” și „spine”. Utilizatorii se conectează prin emițător, iar comutatoarele optice și unitățile de măsurare din straturile „leaf” și „spine” fac rutarea și măsurarea semnalelor cuantice, pentru comutare și conectare flexibilă între utilizatori la nivel metropolitan și interurban. În această arhitectură, echipa a construit o rețea TF‑QKD pe cip cu patru utilizatori, demonstrând conexiuni în configurații diferite pe 40 km și 403 km de fibră. Pasul cu impact direct asupra limitei operaționale a fost însă testul pe 540 km de fibră cu pierderi ultra‑reduse: la o pierdere totală de 91,5 dB, sistemul a obținut o rată de chei sigure de 2,93 bps, despre care autorii spun că depășește de 9 ori „capacitatea cheii fără releu” (fără noduri intermediare de regenerare). Pe baza simulărilor cu parametrii experimentali, echipa mai afirmă că rețeaua ar putea susține, la 50 km de fibră, peste 50 de utilizatori pentru apeluri video de calitate ridicată (rezultat de modelare, nu demonstrație în teren). De ce contează Rezultatul indică faptul că integrarea fotonică „pe cip” poate face TF‑QKD mai ușor de implementat în rețele cuantice pe fibră, prin control mai bun al sursei și al modulației și printr-o arhitectură gândită pentru extindere la mai mulți utilizatori. Rămâne de văzut în ce măsură această abordare poate fi transformată în implementări comerciale sau în infrastructură de comunicații la scară, dincolo de demonstrațiile și simulările raportate. [...]
Institutul de Tehnologie din California începe construcția Deep Synoptic Array (DSA) , o rețea de radiotelescoape care promite să accelereze radical cartografierea cerului și să facă datele disponibile public aproape în timp real , potrivit IT之家 . Proiectul, programat să fie finalizat în 2029, mizează pe o combinație rară: sensibilitate foarte ridicată și viteză mare de „scanare” (observare sistematică a unor zone întinse de cer). DSA ar urma să includă 1.650 de antene radio, fiecare cu diametrul de aproape 6,1 metri, amplasate într-o vale deșertică izolată din Nevada, pe o suprafață de circa 19,3 × 16,1 kilometri. Prin comparație, „Very Large Array” din New Mexico, unul dintre cele mai mari ansambluri de radiotelescoape din lume, are 27 de antene. Ce schimbă DSA în operarea observațiilor radio Un număr mare de antene care lucrează împreună funcționează ca un instrument uriaș, crescând semnificativ rezoluția spațială pentru observații în spațiul îndepărtat. În același timp, materialul notează că, față de o antenă unică foarte mare, o rețea poate fi mai puțin eficientă la recepția celor mai slabe semnale, ceea ce o face mai potrivită pentru surse radio puternice, precum: pulsari (rămășițe puternic magnetizate ale unor stele moarte); explozii radio rapide (evenimente care eliberează unde radio intense într-un timp foarte scurt). Un obstacol major în radioastronomie rămâne interferența radio (zgomotul electromagnetic produs de activitatea umană), motiv pentru care amplasamentul a fost ales în deșert, departe de surse de semnal, nu departe de Great Basin National Park. Miza: de la milioane la miliarde de surse radio și date deschise Gregg Hallinan , profesor de astronomie la Caltech și cercetător principal al DSA, susține că în primii cinci ani de operare rețeaua va scana de mai multe ori întregul cer vizibil, la o viteză fără precedent. El estimează că, dacă până acum radiotelescoapele din lume au identificat cumulat aproximativ 20 de milioane de surse radio, DSA ar putea ajunge la acest ordin de mărime chiar în prima zi, iar după primul tur complet de observații ar putea descoperi circa 1 miliard de noi surse radio. Cercetătorii vor să folosească DSA pentru a studia fenomene precum exploziile radio rapide și pentru a investiga modul în care energia întunecată influențează expansiunea Universului. Vikram Ravi, co-cercetător principal, rezumă schimbarea de scară astfel: „Radioastronomia este pe punctul de a trece de la schiță la fotografie.” Un element operațional cu impact direct pentru comunitatea științifică este politica de acces: proiectul va face datele complet publice încă de la început, iar viteza mare de observație ar permite obținerea și analiza aproape în timp real. Katie Jameson, managerul principal al proiectului, compară DSA cu un „laborator foto” care developă imagini radio în timp real, accesibile tuturor. Controlul costurilor: un partener industrial neașteptat Pentru a limita costurile, echipa Caltech a apelat la Fat Daddio’s, un producător de tăvi pentru copt. Conform articolului, compania va fabrica mii de astfel de „tăvi”, deoarece forma lor este potrivită pentru componente care convertesc undele electromagnetice în semnale electrice. Finalizarea este planificată pentru 2029; până atunci, relevanța proiectului stă în promisiunea unei infrastructuri care poate transforma observația radio din campanii lente în fluxuri rapide de date, cu acces deschis din prima zi. [...]
FiiO mizează pe un amplificator de căști „fără DAC”, cu putere mare, pentru a coborî costul unui setup de birou : modelul GIGAS 1 intră la vânzare pe 23 iunie, la ora 10:00, ca produs orientat spre „raport preț/performanță” și funcții minimale, potrivit IT之家 . GIGAS 1 este prezentat ca un amplificator de căști de birou („desktop”), gândit în special pentru a acoperi nevoia de putere la căști planar-magnetice de nivel de intrare. Motivația de dezvoltare invocată de FiiO este feedbackul utilizatorilor că „front-end”-urile (lanțul de sursă + amplificare) cu putere mare sunt, în general, scumpe, iar compania încearcă să acopere golul printr-o combinație de „funcții foarte simple” și un preț „prietenos” (fără a publica, în material, o valoare concretă). Ce înseamnă „fără funcție de decodare” și de ce contează Produsul nu include funcție de decodare (DAC – convertor digital-analogic), ceea ce înseamnă că utilizatorul are nevoie fie de un DAC separat, fie de un cablu de tip „USB-C la 3,5 mm” cu decodare integrată. FiiO menționează că o astfel de „linie de decodare” (cablul) ar urma să fie lansată ulterior. Această alegere reduce complexitatea aparatului și, implicit, poate coborî costul total al amplificatorului, dar mută o parte din buget și din decizia de compatibilitate către utilizator (care trebuie să aleagă sursa/DAC-ul potrivit). Design și specificații de putere Conform informațiilor publicate, GIGAS 1 folosește o carcasă complet metalică și o interfață minimalistă: doar un buton de volum și un comutator pentru reglarea câștigului (gain). La nivel de circuit, amplificatorul utilizează o arhitectură „OP + tranzistori” (amplificator operațional cu etaj de curent pe tranzistori) și include perechea de tranzistori Onsemi MJE243G/253G. Puterea de ieșire pe balansat este indicată la 4600 mW + 4600 mW . Calendar de lansare GIGAS 1 este programat să fie pus în vânzare pe 23 iunie, ora 10:00 (ora locală neprecizată în material). Pentru utilizatorii interesați, implicația practică este că produsul țintește un setup de birou în care DAC-ul rămâne o componentă separată, iar amplificatorul se concentrează pe livrarea de putere către căști mai greu de „dus”. [...]
Huawei ar putea schimba radical formatul pliabilului triplu Mate XT 2, mizând pe un design mai lat în formă de U, cu implicații directe pentru protecția ecranului și durabilitate , potrivit Huawei Central . Informația pornește de la o relatare atribuită tipsterului SuperDimensional, care susține că Mate XT 2 nu va semăna cu viitorul Mate X8 (pliabil „dual-fold”, cu două segmente), ci va trece la un profil mai lat și mai compact, gândit să crească „utilizabilitatea” în mai multe scenarii. De ce contează: plierea în „U” ar putea reduce riscul ecranului expus Publicația notează că generațiile anterioare de pliabile triple au păstrat o estetică apropiată de seria Mate X, inclusiv un decupaj îngust pentru primul panou de pliere și un modul foto octogonal, cu accente aurii pe spate. Pentru modelul din 2026, Huawei ar urma să renunțe la această abordare și să adopte o formă distinctă, separată vizual și funcțional de Mate X8. Miza principală a noului format este protecția ecranului interior. Conform materialului, plierea de tip „G” ridică frecvent întrebări legate de vulnerabilitatea ecranului, în timp ce o pliere în „U” ar întoarce panourile laterale peste cel central, ceea ce ar diminua „punctul slab” al unui ecran interior expus. Ce mai indică zvonurile: chipset Kirin cu „LogicFolding” și posibile schimbări de calendar Aceeași sursă mai menționează că Mate XT 2 ar putea integra „primul chipset Kirin din lume” bazat pe o „LogicFolding Architecture” (o arhitectură despre care se afirmă că ar îmbunătăți performanța și eficiența generală, fără alte detalii tehnice în text). La nivel de calendar, articolul amintește că unele informații anterioare indicau lansarea unui „SoC” (sistem pe cip) important odată cu seria Mate 90 , însă alte zvonuri ar plasa lansarea pliabilului triplu din 2026 și a flagshipului Mate în septembrie, ceea ce ar putea împinge prezentarea oficială a Mate X8. Publicația adaugă și că Huawei ar urma să folosească „capabilități foto îmbunătățite” pentru noul pliabil triplu, dar nu oferă specificații sau o confirmare oficială. În lipsa unor detalii din partea companiei, informațiile rămân la nivel de zvon și trebuie tratate ca atare. [...]
Apple ar putea scumpi iPhone 18 Pro cu până la 200 de dolari (aprox. 920 lei), pe fondul exploziei costurilor la memorie , potrivit unei sinteze publicate de IT之家 . Estimarea indică o creștere a prețului de pornire de la 1.099 dolari la 1.299 dolari (aprox. 5.980 lei), adică +18,2%, iar un scenariu alternativ ia în calcul chiar 1.399 dolari (aprox. 6.440 lei), ceea ce ar însemna +27,3%. Informația este atribuită unui material The Wall Street Journal din 18 iunie, care leagă majorarea de costuri de scumpirea componentelor de memorie: în sinteza IT之家 este menționată o creștere de 271,79% pentru un „modul de memorie de 12GB”. În acest context, presiunea pe costuri ar putea fi transferată în prețul final al variantei iPhone 18 Pro cu 256GB. Pentru piață, o astfel de ajustare ar repoziționa pragul de intrare al gamei „Pro” într-o zonă mai ridicată și ar putea influența cererea, mai ales dacă scumpirea nu este însoțită de diferențe percepute ca semnificative de către consumatori. IT之家 notează explicit că nu este exclusă varianta unei scumpiri și mai mari, însă nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre piețele vizate. În aceeași sinteză, publicația trece în revistă și alte subiecte tehnologice ale zilei, dar elementul cu impact economic direct rămâne potențiala creștere de preț a iPhone 18 Pro, în condițiile în care costurile unor componente-cheie ar fi în urcare accelerată. [...]
Xiaomi ar putea accelera actualizările HyperOS pe viitoarea Pad 9 prin reutilizarea platformei de la Pad 8 , potrivit IT之家 , care citează un articol al publicației ximitime bazat pe informații din cod și pachete de firmware asociate dispozitivului. Conform sursei, Xiaomi Pad 9 este așteptată în două versiuni, standard și Pro, iar codul indică faptul că varianta standard ar putea refolosi platforma hardware și baza de firmware de la Xiaomi Pad 8. Modelul estimat pentru Pad 9 standard este M656BA, iar un dezvoltator menționat de ximitime, Kacper, ar fi identificat suprapuneri consistente între cele două tablete, inclusiv pachete de firmware „foarte apropiate”. În această logică, ximitime susține că reutilizarea ar putea „grăbi” actualizările HyperOS, prin reducerea efortului de adaptare software la un hardware nou. Ce indică scurgerile: nume de cod și legătura cu Pad 8 La nivel intern, Pad 9 standard ar avea numele de cod „donghai”, iar versiunea Pro „shuntian”, potrivit informațiilor citate. În plus, „donghai” ar fi asociat și cu „yupei_d”, în timp ce Pad 8 are numele de cod „yupei” — un indiciu suplimentar, în interpretarea ximitime, că cele două produse împart aceeași bază de dezvoltare și firmware. Baterie mai mare, dar posibil același cip pe varianta standard Pe partea de hardware, scurgerea indică pentru Xiaomi Pad 9 standard o baterie de 9.720 mAh, cu 520 mAh peste Pad 8 standard (9.200 mAh), ceea ce ar însemna un plus de 5,65%. La capitolul procesor, varianta standard ar urma să folosească același cip ca Pad 8: Qualcomm Snapdragon 8s Gen 4. Pentru Pad 9 Pro, informațiile citate sugerează un upgrade la „Snapdragon 8 Gen 5” (a cincea generație Snapdragon 8). Când ar putea fi lansată seria Xiaomi ar putea lansa seria Xiaomi Pad 9 în august 2026, potrivit estimării din materialul citat. Informațiile rămân, însă, la nivel de scurgeri din cod și deducții pe baza acestora, fără o confirmare oficială din partea companiei. [...]
SRI justifică atribuirea directă a unui acord-cadru de aproape 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) către Digi pentru o platformă de inteligență artificială în securitate cibernetică , invocând proceduri accelerate permise de noile reguli SAFE, potrivit HotNews . Acordul vizează proiectul OCCULT-AI și, conform răspunsului transmis publicației, are ca obiect „dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în domeniul securității cibernetice” și crearea unui laborator de testare pentru astfel de modele. Pe înțelesul publicului, LLM este tipul de tehnologie din spatele unor produse precum ChatGPT, Claude sau Gemini, iar rularea „locală” (pe servere proprii) reduce riscul ca datele analizate să fie trimise către furnizori externi și poate funcționa și fără internet. Ce cumpără SRI și pe ce durată SRI precizează că acordul-cadru are o durată de 48 de luni și stabilește condițiile generale, urmând ca activitățile să fie derulate etapizat. Instituția mai spune că suma comunicată public reprezintă valoarea maximă a acordului-cadru, iar implementarea se face în limitele contractuale și ale obiectivelor asumate prin Instrumentul SAFE . În descrierea proiectului, SRI indică și un caracter „dual” al capabilităților dezvoltate: utilizare atât în scopuri de securitate și apărare, cât și pentru aplicații civile. Concret, soluțiile ar urma să fie folosite pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice relevante pentru securitatea națională, dar și pentru creșterea securității cibernetice a serviciilor publice digitale și a infrastructurilor critice. De ce fără licitație: baza legală invocată Punctul sensibil rămâne procedura: SRI explică faptul că a atribuit acordul-cadru prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, susținând că legislația permite această abordare pentru achiziții din domeniul apărării și securității, în contextul SAFE. Instituția invocă, între altele, Articolul 19 din regulamentul european SAFE și ordonanța românească de aplicare (OUG 62/2025), precum și prevederi din Directiva 2009/81/CE și OUG 114/2011. SRI mai arată că a fost solicitată aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor, iar pe 13 mai 2026 comisiile de specialitate au aprobat demararea achiziției. „Procedura de achiziție utilizată pentru atribuirea acordului-cadru – negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – s-a derulat în baza art. 28 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/81/CE (...)”, arată SRI în răspunsul redat de HotNews. Întrebarea fără răspuns: de ce Digi Deși HotNews a întrebat explicit de ce a fost ales Digi și nu un alt operator (precum Vodafone sau Orange, unde statul român este acționar cu 20%), SRI nu a oferit un răspuns pe această temă, limitându-se la justificarea cadrului legal și a pașilor de aprobare. În context, publicația amintește că Orange a transmis anterior că a aflat din presă despre contract, deși compania susține că are „peste 3.000 de experți”. Contextul bugetar: trei proiecte SAFE, 462 milioane euro Documentul SRI transmis în Parlament și consultat de HotNews indică trei proiecte SAFE cu o valoare estimată totală de 462 milioane euro, dintre care OCCULT-AI este cel mai mare, la 200 milioane euro. Celelalte două proiecte sunt „Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis” (130 milioane euro) și „Helicopters” (132 milioane euro), potrivit documentului și unei relatări Agerpres. Pentru proiectul OCCULT-AI, miza economică și de reglementare este dublă: pe de o parte, dimensiunea acordului-cadru și durata de patru ani, pe de altă parte, folosirea procedurilor accelerate SAFE, care reduc transparența tipică unei licitații deschise, dar sunt prezentate ca instrument pentru achiziții rapide în domenii strategice. Documentul SRI consultat de HotNews este disponibil aici , iar prima reacție publică a instituției din 4 iunie 2026 poate fi consultată pe site-ul SRI, aici . [...]
Suspiciunea SUA că o mașină EUV de la ASML ar fi ajuns în China ridică miza controalelor la export și poate alimenta noi restricții asupra echipamentelor critice pentru fabricarea cipurilor, potrivit Huawei Central . Informația pornește de la un material Bloomberg, citat de publicație, potrivit căruia oficiali americani sunt îngrijorați de presupunerea că un instrument avansat de litografie EUV (tehnologie folosită la producția de cipuri de ultimă generație) ar fi ajuns în China. Conform detaliilor menționate, echipamentul ar putea aparține ASML, principalul furnizor global de astfel de sisteme. Îngrijorarea a fost ridicată și la nivel politic: secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick , a spus că există temeri că una dintre mașinile EUV ale ASML ar fi intrat pe piața chineză, încălcând regulile SUA privind exporturile. ASML neagă că ar fi livrat astfel de echipamente către China după introducerea sancțiunilor americane și susține că și-a ajustat în mod constant activitatea pentru a respecta regimurile de control la export. Compania a transmis: „ASML nu a livrat niciodată o mașină EUV către China și nici nu am livrat către China vreo componentă, modul sau echipament proiectat special pentru a fi utilizat într-o mașină EUV.” Ce spune Olanda despre regimul de licențiere Ministerul olandez de Externe a indicat că Olanda operează cu „reguli clare și liste de control” pentru exportul de echipamente de fabricare a cipurilor, iar componentele și soluțiile tehnologice incluse în aceste reguli necesită licență. De ce contează: presiune pentru înăsprirea controalelor Pe fondul creșterii capacităților Chinei în semiconductori, suspiciunea că un echipament EUV ar fi ajuns pe această piață poate deveni un argument pentru întărirea aplicării regulilor existente și, posibil, pentru extinderea lor. În paralel, publicația notează că autoritățile occidentale suspectează că Beijingul ar putea primi sprijin „pe tăcute” din partea unor aliați, în timp ce companiile chineze lucrează la soluții proprii pentru a înlocui tehnologiile occidentale. [...]
Emmanuel Macron a avertizat că o eventuală „impozitare a succesului” din 2027 ar putea submina ecosistemul francez de inteligență artificială , într-un mesaj cu miză de reglementare și politică fiscală, transmis la Paris, în contextul VivaTech, potrivit Mediafax . La o recepție organizată vineri la Palatul Élysée , cu ocazia celei de-a zecea aniversări a târgului VivaTech, președintele Franței a apărat „cadrul macroeconomic” construit pentru a încuraja investițiile în inovație și în inteligența artificială. În același timp, el i-a ironizat pe cei care, deși declară sprijin pentru startup-uri și pentru IA, ar urma să revină în dezbaterea publică cu propuneri de creștere a taxării capitalului și a câștigurilor. „Am reușit să construim un ecosistem, o cultură și un cadru macroeconomic relevant. Nu trebuie să permitem dezmembrarea acestuia, nici în dezbaterile bugetare din lunile următoare, nici în dezbaterile din jurul următoarelor alegeri prezidențiale.” Miza: stabilitatea fiscală pentru companiile de tehnologie Mesajul lui Macron plasează fiscalitatea în centrul competiției pentru investiții în IA: dacă regulile se schimbă în sensul unei taxări mai dure a „succesului” (formulare folosită de președinte), riscul este ca atractivitatea Franței pentru capital și pentru antreprenori să scadă, în special într-un sector în care finanțarea și scalarea rapidă sunt critice. În discursul său, Macron a îndemnat actorii din industrie să se opună revenirii la un climat în care „riscul” este stigmatizat, iar cei care reușesc sunt „arătați cu degetul”, potrivit relatării citate de Mediafax din Le Figaro. „Preferință europeană” și independență în IA În același context, Macron a susținut construirea unei strategii de „independență” europeană, dublată de „preferință europeană” – adică orientarea achizițiilor și a dezvoltării tehnologice către furnizori și capacități din Europa. El a legat această direcție de tensiunile geopolitice și de competiția dintre marile puteri tehnologice, afirmând că este nevoie ca Europa să „cumpere european” și să „construiască european” pentru a-și păstra sau recâștiga independența, în condițiile în care „asta fac americanii și chinezii”. Context politic intern Evenimentul de la Paris a avut și o dimensiune politică internă: la recepție au participat, potrivit materialului, și doi candidați la președinție, Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen. Macron a plasat explicit apărarea cadrului economic pro-investiții în orizontul dezbaterilor bugetare din lunile următoare și al discuțiilor din jurul viitoarelor alegeri prezidențiale. [...]
Dataland mizează pe infrastructură de date și senzori pentru a transforma arta IA într-o experiență personalizată , într-un model care împinge muzeele spre investiții tehnologice comparabile cu cele din centrele de date, potrivit Mediafax . Noul spațiu se inaugurează sâmbătă la Los Angeles și este prezentat ca primul muzeu din lume dedicat integral operelor produse de inteligența artificială. Muzeul este amplasat în centrul orașului, în complexul Grand LA proiectat de Frank Gehry, vizavi de Sala de Concerte Walt Disney. Proiectul este semnat de artistul turco-american Refik Anadol și partenerul său Efsun Erkiliç, care susțin ideea că „mașinile pot fi aliați, mai degrabă decât amenințări”. Anadol a declarat pentru Los Angeles Times, potrivit Le Figaro: „Sistemul este opera de artă.” O „vizită” construită din date biometrice și senzori Dataland îmbină imaginea, sunetul și parfumul, iar experiența este ajustată în funcție de datele colectate de la vizitatori. La intrare, fiecare primește un dispozitiv purtat la încheietura mâinii, similar unui ceas inteligent, care măsoară ritmul cardiac, emoțiile și temperatura; aceste informații influențează elementele vizuale, care variază în funcție de public, conform Forbes. În paralel, senzori montați pe pereți urmăresc mișcările vizitatorilor. Infrastructura tehnică descrisă în material include: o cameră principală cu 84 de proiectoare și 1,5 miliarde de pixeli; sunet redat prin aproximativ 250 de difuzoare; parfumuri realizate în colaborare cu L’Oréal Luxe; un total de zece milioane de linii de cod pentru întregul sistem. Dimensiunea proiectului: galerii, dar și spațiu dedicat serverelor Muzeul acoperă 2.300 de metri pătrați și include cinci galerii, completate de aproape 1.000 de metri pătrați de spațiu pentru servere. În articol, Dataland este descris ca punctul culminant al activității lui Anadol, care a mai realizat proiecții pe pereții Disney Hall (2018) și o instalație în holul Muzeului de Artă Modernă din New York (2022). „Large Nature Model”, antrenat pe imagini și date din natură Baza tehnologică a proiectului este un model dezvoltat de studio, numit „Large Nature Model”. Spre deosebire de sisteme precum ChatGPT, antrenate pe text, acesta ar fi fost alimentat exclusiv cu imagini și date din lumea naturală: peste 500 de milioane de imagini reprezentând 2,2 milioane de specii, furnizate de Smithsonian Institution, Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Laboratorul de Ornitologie Cornell, iNaturalist și Getty, potrivit Los Angeles Times. Studioul afirmă că a făcut și expediții proprii în 16 păduri tropicale și că arhiva include 50 de milioane de cântece de păsări, inclusiv o înregistrare din 1987 a ultimului cântec cunoscut al unui Kauai Moho, specie dispărută. În lipsa unor informații despre buget, prețuri de bilete sau venituri estimate, impactul economic nu poate fi cuantificat din datele publicate; însă dimensiunea spațiului pentru servere și nivelul de instrumentare (senzori, proiecție, audio, date biometrice) indică o direcție operațională în care muzeul devine, practic, și o platformă tehnologică. [...]