Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Bernie Sanders propune ca americanii să primească 1.000 de dolari pe an dintr-un fond alimentat de industria AI , printr-un proiect de lege care ar crea un fond suveran de avere și ar oferi publicului o participație de 50% în marile companii de inteligență artificială, potrivit Gizmodo . Miza este una de reglementare cu impact economic: o încercare de a transforma o parte din câștigurile generate de AI într-un mecanism permanent de redistribuire către populație. Proiectul, introdus joi de senatorul independent din Vermont, ar evalua fondul la circa 7.000 de miliarde de dolari (aprox. 32.200 de miliarde de lei), sumă derivată din evaluările actuale ale celor mai mari laboratoare AI din SUA. În această arhitectură, contribuabilii ar urma să primească o plată anuală de 1.000 de dolari (aprox. 4.600 de lei) prin fond. Sanders a susținut, într-un briefing de presă citat de publicație, că suma „probabil va crește pe măsură ce AI devine mai prosperă” și că fondul ar putea direcționa, în timp, „sume semnificative” și către programe sociale (sănătate, educație, locuire și alte nevoi de bază). Cum ar funcționa mecanismul: AI tratată ca „resursă publică” Inițiativa este propusă ca amendament la Codul fiscal american din 1986. Argumentul central din textul proiectului este că AI ar trebui tratată ca o resursă publică – similară mineralelor sau petrolului extrase de pe terenuri publice – însă profiturile sunt captate de un număr mic de companii ca și cum ar fi vorba de un produs strict privat. În formularea din proiectul de lege, valoarea economică a AI ar proveni din „inteligența colectivă a umanității”, incluzând cărți, muzică, artă, jurnalism, cod, cercetare științifică, videoclipuri, conversații, imagini și idei acumulate în timp, iar o parte dintre beneficiari ar fi obținut acest avantaj „fără permisiune, recunoaștere sau compensație”. Textul face trimitere și la precedentul fondurilor suverane: peste 100 ar funcționa în 67 de țări, inclusiv în SUA, unde este menționat ca exemplu Texas Permanent School Fund (înființat în 1854), care finanțează școlile publice din venituri obținute din resurse naturale precum petrolul și gazele. De ce contează: ideea intră în zona „bipartizană” și capătă tracțiune în industrie Gizmodo notează că Sanders nu este primul care propune ca populația să primească o participație directă în companiile AI, ca metodă de a compensa efectele economice potențial destabilizatoare ale tehnologiei. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , a cerut oficialilor statului să analizeze fezabilitatea unui model cunoscut drept „capital universal de bază” (UBC), distinct de „venitul universal de bază” (UBI). Publicația mai arată că ideea a primit semnale de susținere și din sectorul AI: OpenAI și Anthropic ar fi sugerat că o formă de împărțire a câștigurilor ar putea fi necesară pentru a distribui beneficiile și pentru a amortiza pierderile de locuri de muncă asociate adoptării AI. Companiile – despre care se afirmă că ar urma să își finalizeze listările la bursă (IPO) mai târziu în acest an – au cerut și crearea unei organizații internaționale care să supravegheze și, dacă e nevoie, să încetinească dezvoltarea și implementarea modelelor AI puternice. În același registru, Elon Musk ar fi sugerat că guvernul federal ar putea fi nevoit să emită cecuri pentru a compensa perturbările de pe piața muncii, iar Forbes a relatat că Donald Trump ar evalua posibilitatea unor plăți directe printr-un acord de tip participație în laboratoare AI precum OpenAI. Diferența subliniată de Gizmodo: proiectul lui Sanders este prima formulare a acestei idei ca potențială legislație federală. Ce urmează În acest stadiu, inițiativa este un proiect de lege introdus în Senat, iar materialul nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau șansele de adoptare. Dacă ar avansa, dezbaterea se va concentra probabil pe două puncte: cum se stabilește practic participația publică de 50% în companii private și cum se guvernează un fond de dimensiunea propusă, astfel încât plățile anuale și eventualele finanțări pentru programe sociale să fie sustenabile și predictibile. [...]
O posibilă colaborare Apple–Intel pentru producția de cipuri în SUA ar putea redesena lanțul de aprovizionare al Apple , într-un moment în care capacitatea marilor fabrici de cipuri este sub presiune, potrivit Android Authority . Informația pornește de la o postare pe Truth Social a președintelui Donald Trump, iar publicația notează că, deocamdată, nu este confirmat ce cipuri ar urma să fie fabricate de Intel pentru Apple. Contextul este unul de piață tensionată: penuriile și blocajele din zona componentelor au dus deja la scumpiri, inclusiv pe fondul lipsei de RAM și stocare, iar TSMC – cel mai mare producător de cipuri „la comandă” (foundry) – are capacitatea limitată de cererea crescută din zona inteligenței artificiale. În acest cadru, Apple ar fi căutat alternative de producție și la alți producători, precum Samsung și Intel. De ce contează: reducerea dependenței de TSMC și presiunea pentru producție „acasă” Dacă un acord se confirmă, miza principală pentru Apple ar fi securizarea unei aprovizionări mai stabile cu cipuri, prin diversificarea producției și reducerea dependenței de un singur mare furnizor. Pentru Intel, o astfel de colaborare ar însemna un câștig de credibilitate și volum într-o perioadă în care compania încearcă să-și consolideze poziția în producția de cipuri pentru terți. Android Authority notează că acțiunile Intel au urcat la maxime istorice după postarea lui Trump, semn că piața a tratat informația ca potențial relevantă pentru perspectivele companiei. Ce se știe și ce rămâne neclar Publicația subliniază că nu este clar ce tip de cipuri ar urma să producă Intel pentru Apple și că este puțin probabil să fie vorba despre revenirea la procesoare Intel în produsele Apple. Ipoteza avansată este că Apple ar urmări mai degrabă să „mute” o parte din producție către Intel, ca măsură de reducere a riscului în lanțul de aprovizionare. Există și un element de incertitudine: Android Authority amintește că Trump nu are un istoric „impecabil” în astfel de anunțuri și că există posibilitatea ca înțelegerea să nu fi fost, de fapt, încheiată. Publicația spune că a cerut puncte de vedere de la Apple și Intel și va actualiza informația când va primi răspuns. Dimensiunea politică și industrială În același material se menționează că guvernul SUA deține o participație de 10% în Intel, iar Trump a făcut presiuni pentru mutarea producției de cipuri în SUA și reducerea dependenței de China. Ca exemple de mișcări în aceeași direcție, sunt amintite un parteneriat NVIDIA–Intel pentru producție și intenția lui Elon Musk de a folosi procesul de fabricație Intel 14A pentru cipuri într-un complex „Terafab” planificat în Texas. Totodată, Android Authority afirmă că participația de 10% a guvernului american în Intel ar valora, potrivit relatării, 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), ceea ce amplifică miza economică și politică a oricărei vești care poate influența traiectoria companiei. [...]
Posibila amânare a PlayStation 6 până în 2028–2029 ar prelungi ciclul PS5 și ar pune presiune pe strategia de preț a Sony , pe fondul scumpirii memoriei și stocării, potrivit Mobilissimo . Informația este prezentată ca scenariu, nu ca plan confirmat: zvonurile privind o lansare întârziată ar fi fost discutate în contextul companiei suedeze Embracer, care spune că nu are date directe de la Sony, ci face trimitere la estimări ale unor analiști și la informații apărute anterior în presă. Motivul invocat: costurile tot mai ridicate pentru componente esențiale, în special RAM (memorie) și stocare. De ce contează: costul componentelor poate dicta calendarul și prețul Publicația notează că cererea mare venită din zona inteligenței artificiale și a centrelor de date pune presiune pe piața de memorii și stocare, iar efectele ar fi început să se vadă și în segmentul consolelor. În acest context, Mobilissimo amintește că Nintendo ar urma să crească prețul Switch 2 în această toamnă, iar Sony a majorat deja prețurile pentru PS5 și PS5 Pro. În paralel, apar și semne de încetinire a vânzărilor: Sony ar fi recunoscut că ritmul de adopție al PS5 a încetinit spre finalul lui 2025, iar în unele piețe – inclusiv Marea Britanie – scumpirile ar fi afectat cererea. Ce compromisuri ar putea lua în calcul Sony Dacă PlayStation 6 va aduce un salt mare de performanță, costurile de producție ar putea crește „considerabil”, iar menținerea unui preț atractiv ar deveni mai dificilă. În acest cadru, Mobilissimo menționează și câteva posibile ajustări vehiculate neoficial, pentru controlul costurilor: reducerea memoriei video GDDR7 de la 30 GB la 24 GB; folosirea unor tehnologii noi de compresie a datelor, care ar reduce nevoia unei unități SSD de capacitate foarte mare. Ce urmează: o generație PS5 mai lungă și, posibil, o consolă portabilă Concluzia scenariului prezentat este că actuala generație PlayStation ar putea avea o durată de viață mai mare decât se anticipa inițial, iar o lansare PS6 în 2028 sau 2029 ar deveni mai plauzibilă dacă prețurile memoriilor și ale stocării se stabilizează abia spre finalul deceniului. Separat, se mai vehiculează că alături de PS6 ar putea apărea și un „PSP de generație nouă”, ca alternativă portabilă pentru jocuri, în competiție cu Nintendo Switch – însă și aici informația rămâne la nivel de zvon. [...]
CMF renunță la un nou smartphone în 2026 din cauza scumpirii memoriei , o decizie care arată presiunea costurilor de componente asupra segmentului „value” (telefoane cu raport bun preț–specificații), potrivit 91mobiles . CMF by Nothing a confirmat că nu va lansa anul acesta un succesor pentru CMF Phone 2 Pro, ceea ce închide speculațiile privind un posibil „CMF Phone 3 Pro”. Co-fondatorul Nothing și CMF, Akis Evangelidis , a spus că brandul va sări complet peste o lansare de smartphone în 2026. De ce contează: costurile RAM și stocare împing în sus prețurile din zona mid-range Motivul invocat este creșterea prețurilor pentru memorie și stocare, care ar face dificilă livrarea unui upgrade față de CMF Phone 2 Pro fără o majorare semnificativă a prețului de vânzare. În mesajul publicat pe X, Evangelidis a indicat că, în condițiile actuale de piață, un model nou ar risca să fie fie mai scump, fie prea puțin diferit. Executivul a adăugat că echipa a lucrat la un succesor, dar a preferat amânarea în locul lansării unui produs care nu aduce o îmbunătățire „substanțială” și ar putea fi perceput drept o actualizare incrementală. În context, publicația notează că scumpirea componentelor de memorie afectează mai mulți producători care concurează pe segmentele de buget și mid-range, unde spațiul de manevră pentru creșteri de preț este limitat, iar echilibrul între specificații și preț devine mai greu de menținut. Context: de la ce model pornește discuția CMF Phone 2 Pro a fost lansat în aprilie 2025 la prețul de 18.999 rupii indiene și a venit cu chipsetul Dimensity 7300 Pro și un sistem cu trei camere, conform aceleiași surse. Ce urmează: alte lansări, inclusiv categorii noi Deși nu va exista un nou CMF Phone în 2026, Evangelidis a spus că există „destule” produse pe foaia de parcurs pentru restul anului, inclusiv intrări în categorii noi. El a sugerat și că ciclul de lansări de smartphone-uri al Nothing nu s-a încheiat, iar indiciile recente din campania de promovare (teaserele „Blastoise” și „Jumpluff”) ar susține ideea unor anunțuri viitoare. Cel puțin unul dintre produsele noi ar urma să ajungă în India, mai notează sursa. [...]
Washingtonul pune presiune pe ASML pentru a închide orice breșă în controalele la export după ce secretarul american al comerțului, Howard Lutnick , a transmis companiei olandeze că SUA sunt îngrijorate de posibilitatea ca o mașină de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) să fi ajuns în China, în pofida restricțiilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și securitate economică: accesul la EUV poate accelera producția de semiconductori avansați, inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială. Îngrijorările au fost exprimate, potrivit Bloomberg (preluată de Reuters), în cadrul unei serii de întâlniri între Lutnick și conducerea de rang înalt a ASML, vizând tocmai echipamentele EUV – considerate vârful de tehnologie în fabricarea cipurilor. De ce contează: EUV este „gâtul de sticlă” al cipurilor avansate ASML, cu sediul în Olanda, produce echipamentele care fac posibilă imprimarea modelelor microscopice pe plăcile de siliciu, un pas esențial pentru cei mai avansați semiconductori. Publicația notează că firma fabrică practic singurele echipamente din lume capabile de acest nivel tehnologic, iar acest monopol a transformat compania într-un actor critic pentru economia globală. În contextul „boom”-ului AI, ASML a ajuns și cea mai valoroasă companie din Europa, fiind evaluată la peste 743 de miliarde de dolari. Mașinile EUV sunt, totodată, extrem de greu de produs și de controlat logistic: au aproximativ dimensiunea unui autobuz școlar, necesită luni pentru asamblare și costă între 200 de milioane și peste 400 de milioane de dolari fiecare, în funcție de generație. Poziția ASML: „Nu am livrat niciodată EUV în China” ASML respinge ferm ipoteza că o astfel de mașină ar fi ajuns în China. Într-un comunicat transmis Reuters prin email, compania a declarat: „ASML nu a livrat niciodată o mașină EUV în China și nici nu a expediat în China vreo componentă, vreun modul sau echipament proiectat special pentru a fi utilizat într-o mașină EUV”. CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a făcut declarații similare într-un interviu acordat TechCrunch , insistând că firma știe unde se află echipamentele livrate și că acestea sunt fie monitorizate la clienți, fie demontate și întoarse la companie. De unde vin suspiciunile și ce urmează pe linie legislativă Subiectul a fost alimentat și de o relatare Reuters din decembrie, potrivit căreia oameni de știință din China ar fi construit un prototip de mașină EUV încă de la începutul anului trecut, prin inginerie inversă (analiza detaliată a unui produs existent pentru a înțelege cum funcționează și a reproduce tehnologia). Conform aceluiași reportaj, prototipul ar fi fost realizat de o echipă de foști ingineri ASML, iar China ar fi alocat resurse foarte mari pentru acest obiectiv. Pe fondul acestor temeri, Washingtonul a propus în aprilie o lege care ar impune aliaților SUA să își alinieze controalele la export cu cele americane, pentru a limita capacitatea Chinei de a produce semiconductori avansați. Echipamentele ASML sunt menționate explicit în proiectul legislativ, iar compania afirmă că și-a adaptat constant activitatea pentru a respecta evoluțiile regimului de control al exporturilor și că respinge acuzațiile privind nerespectarea restricțiilor legate de China. [...]
Apple extinde în Brazilia modelul de „deschidere controlată” a iOS, dar păstrează taxe și filtre care pot limita concurența , după o înțelegere antitrust cu autoritatea locală CADE , potrivit The Next Web . Schimbările intră în vigoare odată cu iOS 26.5 și permit, în anumite condiții, magazine alternative de aplicații și plăți în afara sistemului Apple. Ce se schimbă în iOS pentru dezvoltatorii din Brazilia Apple va permite dezvoltatorilor brazilieni înscriși în Apple Developer Program să distribuie aplicații prin „marketplace-uri” alternative și chiar să opereze propriile magazine de aplicații, însă numai după un proces de autorizare. Aplicațiile distribuite în afara App Store rămân supuse verificării Apple prin „Notarisation” (un proces de revizuire cu verificări automate și evaluare umană, menit să reducă riscul de programe malițioase). Pe zona de monetizare, dezvoltatorii pot procesa plăți pentru bunuri digitale în afara sistemului In-App Purchase. În același timp, Apple introduce o structură de comisioane și taxe care rămâne relevantă economic: comisionul App Store este de 25% sau 10% pentru dezvoltatorii eligibili în anumite programe, iar folosirea sistemului de plată Apple adaugă o taxă suplimentară de 5%. Un element-cheie: utilizatorii nu pot instala aplicații direct de pe web („sideloading” din browser). Distribuția în afara App Store trebuie făcută tot printr-un marketplace alternativ înregistrat, într-un model similar celui introdus în Uniunea Europeană. De ce a fost obligată Apple să facă aceste modificări Înțelegerea cu CADE a fost aprobată în decembrie 2025 și a acordat Apple 105 zile pentru implementare. Investigația a vizat practici considerate anticoncurențiale legate de regulile App Store, inclusiv obligativitatea folosirii procesării de plăți Apple și interdicția de a direcționa utilizatorii către opțiuni externe de cumpărare. În caz de neconformare, amenzile pot ajunge până la 27 milioane de dolari (aprox. 124 milioane lei). Totodată, membrii existenți ai Apple Developer Program trebuie să accepte o licență actualizată până la 6 iulie 2026. Context: Brazilia se aliniază unui tipar global de reglementare Brazilia se alătură Uniunii Europene, Japoniei și Coreei de Sud, unde Apple a fost împinsă de reglementări sau decizii ale autorităților să permită distribuția prin terți. Publicația notează însă că modelul se repetă: Apple acceptă deschiderea ecosistemului, dar introduce taxe și restricții care pot reduce atractivitatea comercială a alternativelor. În UE, unde schimbările au fost impuse prin Digital Markets Act , autoritățile europene au concluzionat ulterior că Apple încă încalcă regulile, inclusiv prin limitarea posibilității dezvoltatorilor de a direcționa consumatorii către opțiuni mai ieftine. Apple spune că implementarea din Brazilia include măsuri de protecție pentru copii, restricții de conținut și prevenirea înșelătoriilor și oferă dezvoltatorilor sesiuni online de 30 de minute pentru întrebări. Miza, pe termen scurt, este cât de ferm va aplica CADE înțelegerea și dacă „deschiderea” va produce concurență reală sau va rămâne, în practică, o alternativă costisitoare și birocratică la App Store. [...]
Apple ar putea separa mai agresiv gama iPhone 20 prin cipuri , dacă A21 Pro va trece pe procesul de fabricație îmbunătățit de 2 nm „N2P” al TSMC , în timp ce A21 standard ar rămâne pe „N2”, potrivit Wccftech . Mișcarea ar avea un impact direct asupra diferențierii de performanță între modelele Pro și cele de bază, dar și asupra costurilor, într-un context în care prețurile waferelor (plăcilor de siliciu din care se taie cipurile) și ale memoriei pun presiune pe marje. Publicația notează că procesul „N2P” este descris ca fiind folosit, potrivit informațiilor din piață, de Qualcomm și MediaTek, care ar urmări un avantaj competitiv față de Apple „mai târziu în acest an”. În acest scenariu, Apple ar încerca să își păstreze competitivitatea anul viitor prin adoptarea N2P pentru A21 Pro, însă fără a extinde aceeași tehnologie și la A21. Costurile de producție, motivul pentru care A21 ar putea rămâne pe N2 Materialul indică faptul că A21 (pentru modelul de bază iPhone 20) ar putea rămâne pe TSMC N2, același nod de 2 nm pe care ar urma să fie fabricate și A20, respectiv A20 Pro. Argumentul invocat este unul economic: creșterea costurilor waferelor și dificultățile din lanțul de aprovizionare cu memorie ar putea „mânca” din profiturile Apple, ceea ce ar forța compania să facă compromisuri. Cât de mare ar fi diferența N2 vs N2P Wccftech susține că trecerea de la N2 la N2P nu ar crea automat un decalaj major pentru A21 standard, deoarece diferența ar fi de aproximativ 5% spor de performanță la aceeași frecvență. În acest context, Apple ar putea compensa prin îmbunătățiri de arhitectură, nu neapărat prin adoptarea imediată a celei mai noi litografii (procesul de „imprimare” a tranzistorilor pe cip). Ce se spune despre următorul pas: 1,4 nm în 2028 (dar cu rezerve) Informația pornește dintr-un raport al Commercial Times, care ar indica o trecere la 1,4 nm pentru A22 Pro în 2028, ceea ce ar însemna primul salt al Apple sub pragul de 2 nm. Totuși, aceeași sursă nu ar menționa dacă A22 standard ar folosi același proces, iar Wccftech avertizează că Commercial Times „nu are cel mai curat istoric”, astfel că datele trebuie tratate cu prudență. În lipsa unor confirmări oficiale, concluzia practică este că Apple ar putea folosi tehnologia de fabricație ca instrument de segmentare (Pro vs standard) și de control al costurilor, mai ales dacă presiunea pe marje din zona componentelor rămâne ridicată. [...]
Un nou exploit „nepatchabil” din BootROM poate forța rularea de cod pe dispozitive Apple cu cipuri A12 și A13 , ceea ce ridică un risc operațional persistent pentru organizațiile care folosesc astfel de terminale și nu le pot scoate rapid din uz, potrivit 9to5Mac . Vulnerabilitatea, numită „usbliter8”, permite execuție arbitrară de cod pe dispozitive aflate în modul DFU (Device Firmware Update), iar fiind la nivel de BootROM (cod de pornire în hardware), nu poate fi remediată prin actualizări software. Ce înseamnă „nepatchabil” și de ce contează pentru companii Cercetătorii de la Paradigm Shift descriu usbliter8 ca un exploit care „folosește atât un bug hardware în controlerul USB, cât și o problemă de configurare în firmware”, ceea ce îl face imposibil de „peticit” prin update-uri. Practic, pentru flotele de dispozitive (telefoane, tablete, ceasuri) aflate încă în ciclul de utilizare, asta înseamnă că riscul nu dispare odată cu un update iOS/watchOS, ci rămâne atașat generațiilor de hardware afectate. Echipa Paradigm Shift spune că a lucrat cu Apple Product Security înainte de publicare pentru coordonarea dezvăluirii și a mulțumit echipei Apple pentru cooperare. Ce dispozitive sunt vizate Conform descrierii, bug-ul afectează SoC-urile (cipurile) Apple A12, S4, S5 și A13. Deși autorii menționează explicit iPhone în materialul tehnic, lista de dispozitive care folosesc aceste cipuri include: A12: iPhone XR, iPhone XS/XS Max, iPad Air 3, iPad mini 5, iPad 8, Apple TV 4K (generația a doua) S4: Apple Watch Series 4 S5: Apple Watch Series 5, Apple Watch SE (generația 1), HomePod mini A13: iPhone 11/11 Pro/11 Pro Max, iPhone SE (generația a doua), iPad 9, Studio Display Cercetătorii adaugă că suport tehnic pentru A12X/Z „este posibil”, dar „nu este implementat în prezent”, ceea ce ar putea extinde aria către iPad Pro din 2018 și 2020. Cum funcționează atacul și care sunt limitele lui Mecanismul descris: atacatorul trimite date special construite către dispozitiv prin USB, în timp ce acesta este în mod DFU , „derutând” controlerul USB și determinându-l să scrie date în zona greșită de memorie. Rezultatul este control asupra procesului de pornire: atacatorul poate rula cod înainte ca iOS să se încarce, poate ocoli verificări de semnătură și poate porni software de sistem modificat. O limitare importantă menționată de autori: exploitul nu compromite direct Secure Enclave (componenta care protejează chei criptografice și date sensibile), ceea ce înseamnă că parolele și datele criptate ale utilizatorilor „rămân sigure” în practică. Totuși, echipa avertizează că, deși nu afectează Secure Enclave în sine, poate „deschide vectori de atac mai largi” care să ducă la compromiterea acesteia. Ce măsuri rămân disponibile Pentru că este un exploit „nepatchabil”, cercetătorii indică drept cea mai eficientă măsură migrarea către hardware mai nou . În termeni operaționali, asta poate însemna accelerarea planurilor de înlocuire pentru dispozitivele din generațiile A12/A13 (și cele cu S4/S5), mai ales în medii unde există risc de acces fizic la terminale. În paralel, Paradigm Shift a publicat și un „proof of concept” pe GitHub (proiect demonstrativ), care a strâns peste 280 de „stars” în câteva ore, semnal că zona va fi urmărită îndeaproape de comunitatea de securitate — și, potențial, de dezvoltatorii de instrumente de tip jailbreak. Contextual, 9to5Mac amintește că exploitul nu afectează A11 sau mai vechi, unde există deja un alt exploit BootROM „nepatchabil”, cunoscut ca „checkm8”. [...]
Un bug din Android 17 poate șterge widget-urile de pe ecranul principal pentru unii utilizatori Google Pixel , în special în scenarii legate de „ Work Profile ” (profil de lucru), potrivit BGR . Problema are impact operațional direct: widget-urile dispar și, în unele cazuri, nu mai pot fi adăugate la loc, ceea ce afectează utilizarea zilnică a telefonului pentru cei care se bazează pe ele. Din relatările utilizatorilor, instalarea actualizării Android 17 poate face ca anumite widget-uri să „se evapore” fără opțiune de re-adăugare. Publicația notează că situația pare să afecteze aplicațiile care folosesc „managed profile boundaries” – separarea între aplicațiile personale și cele din profilul de lucru. Ce pare să declanșeze problema: Work Profile și aplicații de administrare BGR indică faptul că bug-ul ar fi apărut încă din perioada beta a Android 17, existând un raport pe Google Issue Tracker datat 26 februarie. În centrul problemei este „Work Profile”, containerul virtual din Android care izolează aplicațiile de serviciu de cele personale, pentru confidențialitate și separarea datelor. În exemplele menționate apar și aplicații/soluții folosite în mediile corporate sau pentru izolare de confidențialitate, precum Island și Microsoft Intune , care pot crea sau administra un profil de lucru. Ce spune Google și ce soluții temporare există După publicarea articolului, Google a transmis că știe de problemă și că urmează o corecție: „Suntem conștienți de acest bug care afectează utilizatorii Work Profile, iar o remediere va fi livrată curând printr-o actualizare software.” Până la apariția patch-ului, sunt menționate câteva ocoliri (workaround-uri) care pot ajuta temporar: dezactivarea Work Profile (widget-urile reapar pentru mulți utilizatori), cu observația că reactivarea profilului le poate face să dispară din nou; pentru administrarea prin Intune, modificarea unei setări din zona de restricții de dispozitiv, astfel încât opțiunea „Allow widgets from work profile apps” să nu mai fie „Enabled”, ci „Not configured” (conform unui utilizator); repornirea telefonului după restaurarea unui profil de lucru, ca soluție temporară raportată de unii utilizatori. Pentru utilizatorii afectați, miza imediată este continuitatea funcțiilor de pe ecranul principal (inclusiv widget-uri cu informații în timp real), iar pentru companii – stabilitatea configurărilor de tip Work Profile până când Google livrează actualizarea promisă. [...]
Intel confirmă producția de cipuri pentru unele dispozitive Apple, iar piața citește mutarea ca un impuls major pentru fabricația din SUA , după ce IT之家 relatează că Donald Trump a anunțat public un acord Apple–Intel privind proiectarea și fabricarea de cipuri pe teritoriul american. Reacția investitorilor a fost imediată: acțiunile Intel au urcat cu 10,64%, iar Apple cu 0,7%. Informația vine în contextul unor discuții apărute încă din mai, când The Wall Street Journal, citat de publicație, scria că Apple și Intel ar fi ajuns la un acord preliminar pentru ca Intel să producă (în regim de „foundry”, adică fabricație la comandă) cipuri pentru o parte dintre dispozitivele Apple. Ulterior, CEO-ul Intel, Chen Liwu , a confirmat că firma lucrează cu mai mulți clienți și a spus că „așteptăm cu nerăbdare să le oferim servicii”. Ce ar urma să producă Intel pentru Apple și ce rămâne la TSMC Potrivit analiștilor citați, Intel ar urma să fabrice în principal procesoare mai vechi sau din zona „low-end”, inclusiv: cipuri din seria M pentru iPad Pro și MacBook Air; cipuri pentru modelele iPhone non-Pro. În același timp, componentele de vârf ar rămâne la TSMC: cipul pe 2 nanometri pentru iPhone 18 Pro Max și seria M5 ar urma să fie în continuare fabricate de compania taiwaneză, conform aceleiași surse. Limitarea cheie: calendarul tehnologic al Intel Materialul notează că procesul Intel 18A-P a intrat abia în testare la scară mică, iar livrările la scară mare ar putea începe cel mai devreme la mijlocul lui 2027. Cu alte cuvinte, chiar dacă parteneriatul este confirmat la nivel politic și susținut de declarații ale companiei, capacitatea de a produce rapid volume mari pe tehnologii avansate rămâne o constrângere. De ce contează pentru piață: presiunea pe lanțul de aprovizionare și repoziționarea Apple IT之家 mai menționează că, pe fondul penuriei globale de cipuri și al creșterii accelerate a cererii pentru cipuri de inteligență artificială, Nvidia a depășit Apple și a devenit cel mai mare client al TSMC. În acest context, Apple ar fi fost împinsă să caute alternative, iar Intel ar putea câștiga volum și credibilitate pe segmentul de fabricație pentru terți. Separat, Trump a susținut într-o postare pe Truth Social că administrația sa a investit în Intel când compania avea o capitalizare de piață de circa 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 de miliarde lei), iar acum ar depăși 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 de miliarde lei). Publicația nu detaliază mecanismul investiției invocat în postare. [...]
TerraMow X AWD intră pe Kickstarter cu preț de la 2.699 dolari și livrări din septembrie 2026 , mizând pe o reducere de 25% față de prețul recomandat ulterior, potrivit Notebookcheck . Campania plasează produsul în zona premium a roboților de tuns iarba, unde decizia de cumpărare depinde mai mult de capacitate și autonomie decât de „discountul” de lansare. Prețurile de pornire sunt de 2.699 dolari (aprox. 12.400 lei) sau 2.342 euro (aprox. 11.700 lei), cu 25% sub prețul recomandat de 3.699 dolari (aprox. 17.000 lei). Sunt disponibile și pachete cu baterii suplimentare, iar livrările sunt planificate pentru septembrie 2026 — un calendar care, după cum notează publicația, coincide cu finalul sezonului de tuns în Europa de Nord și Centrală. Pentru ce tip de utilizator e gândit: suprafețe foarte mari TerraMow X AWD este descris ca un robot de tuns „XXL”, proiectat pentru: până la 6.000 mp, respectiv până la 11.000 mp cu baterii suplimentare; o capacitate de lucru de până la 1.200 mp pe oră, conform producătorului. Un element operațional evidențiat este modul în care robotul reduce manevrele de întoarcere la capăt de rând: în loc să întoarcă clasic, ar urma să dea înapoi ușor, cu o mică decalare, pentru a continua traseul. Specificații care justifică poziționarea de preț Modelul combină navigație nRTK (o tehnologie de poziționare de înaltă precizie) cu un sistem de camere pentru „AI Vision”, având șase camere amplasate în față și în spate. La nivel mecanic, are tracțiune integrală (all-wheel drive) cu suspensie completă, iar producătorul susține că poate gestiona: pante de până la 90% (42°); teren denivelat de până la 7 cm. Tunderea este realizată cu trei discuri cu lame, cu lățime de tăiere de 50,2 cm, iar înălțimea de tăiere este reglabilă între 25 și 100 mm. Mai există și un punct de conectare lateral, unde poate fi atașat, de exemplu, un trimmer lateral. Ce rămâne de urmărit Campania este derulată pe o platformă de finanțare participativă, cu riscurile specifice acestui tip de achiziție, iar termenul de livrare (septembrie 2026) va fi un test important pentru credibilitatea execuției. Pentru cumpărători, diferența reală o va face dacă performanțele declarate (suprafață acoperită, viteză de lucru, comportament pe pante) se confirmă în utilizare, nu doar pe fișa tehnică. [...]
Utilizarea modelului Grok în operațiuni militare americane devine argument juridic pentru menținerea centrelor de date xAI , după ce un înalt oficial al Pentagonului a susținut, într-o declarație depusă în instanță, că tehnologia a fost folosită în acțiuni împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Afirmația apare într-un proces care contestă legalitatea unor centre de date operate de xAI, compania lui Elon Musk care dezvoltă modelul de inteligență artificială (AI) Grok. Cameron Stanley, responsabil pentru programele de AI și transformare digitală ale Departamentului Apărării, susține că funcționarea continuă a infrastructurii care susține Grok este „o chestiune de importanță majoră pentru securitatea națională”. Potrivit documentului citat, sistemul ar fi fost utilizat într-o operațiune în care peste 2.000 de muniții au fost lansate asupra a aproximativ 2.000 de ținte într-un interval de 96 de ore, informație atribuită de articol publicației The Independent. De ce contează: infrastructura xAI, tratată ca activ strategic în instanță Miza procesului depășește disputa de mediu: Departamentul Justiției argumentează că limitarea activității xAI ar afecta capacitatea Pentagonului de a dezvolta și moderniza sisteme esențiale pentru apărare. În aceeași logică, Stanley afirmă că centrele de date folosite pentru antrenarea și operarea modelelor AI pot furniza capacități energetice suplimentare în situații de criză sau conflict armat și reprezintă un avantaj tehnologic pentru SUA. În acest context, documentele depuse în instanță sunt prezentate ca una dintre cele mai explicite confirmări oficiale privind utilizarea tehnologiilor dezvoltate de xAI în operațiuni militare americane. Ce rol ar fi avut AI și ce limite sunt menționate Stanley susține că Grok se află între puținele modele AI considerate capabile să sprijine aplicații de securitate națională și operațiuni în medii cu nivel ridicat de clasificare (adică în regim de informații secrete). Articolul notează și controversa mai largă privind folosirea AI în identificarea și analiza țintelor, mai ales pe fondul unor atacuri soldate cu victime civile. Totuși, este precizat că astfel de sisteme nu generează direct ținte, ci oferă sprijin analitic decidenților umani. Țintele din operațiunea menționată ar fi fost identificate cu ajutorul Maven Smart System , dezvoltat de Agenția Națională de Informații Geospațiale a SUA, o platformă care folosește AI pentru a analiza și organiza volume mari de date pentru personal militar și de informații. Procesul: acuzații privind turbine pe gaz și autorizații de mediu Declarațiile Pentagonului au fost depuse într-un proces intentat de organizația pentru drepturi civile NAACP , care susține că xAI operează zeci de turbine alimentate cu gaz fără autorizațiile și măsurile de control al poluării cerute de legislația federală privind calitatea aerului. Reclamanții afirmă că xAI folosește cel puțin 57 de turbine pentru alimentarea centrului de date Colossus 2. Presiune pentru reguli mai stricte privind AI militar Pe fondul extinderii utilizării AI în apărare, mai mulți parlamentari americani cer reguli mai stricte. Printre propuneri se află un proiect inițiat de senatoarea Kirsten Gillibrand, care urmărește să mențină deciziile privind folosirea forței letale exclusiv la comandanți umani și să interzică utilizarea AI în decizii legate de arme nucleare, supraveghere internă și sisteme autonome de armament. Separat, articolul menționează un conflict între Pentagon și Anthropic (dezvoltatorul modelului Claude), după ce negocierile ar fi fost blocate de solicitarea companiei privind limitarea utilizării tehnologiei sale în activități precum supravegherea internă sau operarea dronelor autonome; litigiul este în desfășurare. Până la momentul relatării, xAI nu a oferit un răspuns public la afirmațiile din documentele judiciare citate. [...]