Știri
Știri din categoria Tehnologie
Recrutarea lui Charles Lieber de către un institut finanțat de statul chinez arată cum China poate accelera dezvoltarea unor tehnologii cu potențial militar folosind infrastructură și bugete greu de egalat în SUA, potrivit HotNews, care citează o investigație Reuters.
Charles Lieber, 67 de ani, este un nume de referință în domeniul interfețelor creier–calculator (tehnologii care conectează activitatea neuronală la sisteme electronice). Acestea au aplicații medicale – de la potențial în tratarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) la recuperarea mobilității la pacienți paralizați – dar sunt urmărite și pentru utilizări militare. Departamentul american al apărării a avertizat că cercetători ai Armatei Populare de Eliberare au analizat astfel de interfețe ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale.
La trei ani după condamnarea sa în SUA, Lieber coordonează în prezent i-BRAIN (Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii), finanțat de statul chinez, parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART), arată Reuters. Potrivit aceleiași surse, laboratorul are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate – resurse care nu îi erau disponibile la Harvard.
Într-o conferință a guvernului din Shenzhen, în decembrie, Lieber a descris mutarea în China și obiectivul său profesional:
„Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial.”
Reuters notează că i-BRAIN a publicat pe 1 mai 2025 o postare potrivit căreia SMART l-a numit pe Lieber cercetător, iar în aceeași zi institutul a anunțat și numirea lui ca director fondator, informație care nu a fost relatată la momentul respectiv.
Analiști citați de Reuters consideră că refacerea laboratorului lui Lieber în China, după o condamnare federală în SUA, indică faptul că mecanismele americane de protecție pentru tehnologiile cu potențial militar nu țin pasul cu eforturile Beijingului de a le obține. Îngrijorarea este amplificată de strategia Chinei de „fuziune civilo-militară”, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata.
Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a spus pentru Reuters:
„China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare.”
Potrivit Reuters, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de ASML, companie olandeză care produce echipamente folosite la fabricarea cipurilor avansate. ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi.
Tot în Shenzhen, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, descrisă ca o facilitate cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN. Reuters precizează că mulți cercetători consideră studiile pe primate o etapă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive și că nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat astfel de cercetări la Harvard, care și-a închis centrul de cercetare pe primate în 2015.
John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și creatorul sistemului BrainGate, a explicat pentru Reuters că studiile pe primate sunt „absolut esențiale”, dar întâmpină obstacole de reglementare și finanțare în SUA, ceea ce face oferta de sprijin din China „extrem de atractivă”.
Lieber a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false către anchetatori federali privind legături cu un program chinez de recrutare a talentelor, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză. A executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) și obligat să plătească 33.600 de dolari (aprox. 155.000 lei) despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA.
Reuters mai arată că, în 2024, în timp ce era încă sub supraveghere judiciară, Lieber a primit aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China, inclusiv una pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței.
SMART are pentru 2026 un buget finanțat integral de guvernul din Shenzhen, în creștere cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari (aprox. 705 milioane lei), potrivit Reuters, care notează că documentele bugetare nu indică ce parte revine i-BRAIN.
În același hub, funcționează și Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din partea guvernului din Shenzhen. Reuters menționează și un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,75 miliarde lei).
În plus, Reuters relatează că Jung Min Lee, coautor al unor lucrări de nanofabricație cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare.
Materialul Reuters, preluat de HotNews, sugerează că miza nu este doar cariera unui cercetător, ci capacitatea Chinei de a concentra rapid finanțare, infrastructură și talent în jurul unor tehnologii „dual-use” (cu utilizări civile și militare). În lipsa unor detalii publice despre proiectele concrete ale i-BRAIN și despre eventuale aplicații militare, rămâne de urmărit dacă și cum vor reacționa autoritățile americane și europene la transferul de expertiză și la accesul la echipamente avansate în astfel de ecosisteme finanțate de stat.
Recomandate
Nothing pregătește, cel mai probabil, primele căști „Pro” din gama Ear , ceea ce ar însemna o intrare directă în segmentul premium al earbuds-urilor și o presiune mai mare pe competiția cu Samsung, Apple, Sony și Bose, potrivit Android Authority . Compania britanică a publicat pe forumul său oficial un teaser criptic care folosește numele „Kingdra” (un Pokémon de tip apă/dragon). Mesajul în sine nu oferă indicii tehnice, însă publicația leagă acest nume de un indiciu mai vechi: o pagină de suport apărută anterior pe site-ul Nothing, care ar fi menționat explicit „ Nothing Ear 3 Pro ”. De ce contează: un „Ear 3 Pro” ar muta Nothing într-o ligă mai scumpă Până acum, Nothing nu a lansat o versiune „Pro” în linia sa de earbuds „Ear”. Dacă „Kingdra” este într-adevăr Nothing Ear 3 Pro, miza nu e doar un nou model, ci o repoziționare: compania ar încerca să concureze frontal cu produse premium precum Galaxy Buds Pro și AirPods Pro, unde diferențele se fac prin performanță (nu doar prin design și preț). Android Authority notează că Nothing a intrat deja în zona premium cu Headphone 1 Pro , iar un Ear 3 Pro ar extinde această strategie și la căști true wireless. Indiciul-cheie: o pagină de suport „scăpată” care leagă Kingdra de Ear 3 Pro Publicația arată că, în septembrie, un utilizator Reddit a observat o pagină de suport care părea oficială pentru „Nothing Ear 3 Pro”. Deși pagina a fost ulterior retrasă, a rămas o versiune arhivată (Wayback), iar în cod ar fi apărut atât denumirea „Nothing Ear 3 Pro”, cât și numele de cod „Kingdra”, plus un identificator intern „25253”. Pe acest fond, faptul că Nothing folosește acum public exact același nume de cod este prezentat ca o legătură solidă între teaser și produsul nelansat. Ce ar putea aduce un model „Pro” (dar rămâne speculație) Android Authority subliniază că detaliile despre specificații sunt, deocamdată, presupuneri. În scenariul unui Ear 3 Pro, așteptările tipice pentru zona premium ar include: anulare a zgomotului mai bună; microfoane îmbunătățite pentru apeluri; autonomie mai mare; suport pentru audio de fidelitate mai ridicată; posibil o arhitectură cu drivere separate pentru frecvențe (bas/medii/înalte). Nothing a transmis doar că „Kingdra” vine „în curând”, ceea ce sugerează că o confirmare (sau infirmare) oficială nu ar trebui să întârzie. [...]
Samsung își accelerează planul de producție 2 nm în SUA , după ce a comandat echipamente care ar adăuga încă 6.000 de plăci (wafere) pe lună la fabrica din Taylor, Texas, potrivit Wccftech . Miza este creșterea capacității până la 20.000 de plăci pe lună în a doua jumătate a lui 2027, ceea ce ar întări capacitatea de producție avansată a companiei pe piața americană. Fabrica Taylor 1 este parte din strategia Samsung de a extinde producția de cipuri în SUA și este așteptată să devină operațională până la finalul acestui an, conform materialului. Unitatea ar urma să folosească echipamente de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) , tehnologie necesară pentru nodurile de fabricație de ultimă generație, și să producă cipuri pe 2 nanometri. Ce se schimbă operațional la Taylor, Texas Wccftech scrie, citând un raport ZDNet Korea, că Samsung a plasat o comandă de echipamente care ar permite o capacitate de 6.000 de plăci pe lună pentru producția pe 2 nm la Taylor. Această comandă se adaugă unor achiziții anterioare care vizau o capacitate de 10.000 de plăci pe lună. În plus, sursa menționează că, odată luată în calcul și capacitatea de producție pilot, amplasamentul din Taylor ar putea ajunge la capacitatea maximă de 20.000 de plăci pe lună în a doua jumătate a anului 2027. Context: competiția pe 2 nm și diferențele tehnologice Cipurile pe 2 nm sunt descrise ca tehnologie „de vârf” în industrie, iar Samsung, TSMC și Intel produc deja cipuri la acest nivel, cu TSMC lider de piață ca pondere, potrivit articolului. Materialul mai arată că atât Samsung, cât și TSMC se bazează pe o arhitectură de tranzistori de tip „gate-all-around” (GAAFET), însă Samsung își denumește implementarea Multi-Bridge Channel FET (MBCFET), care folosește „nanosheets” (foi nanometrice) pentru canal, în loc de „nanowires” (nanofire). [...]
Unitree Robotics a prezentat un robot umanoid H2-X cu autonomie de până la opt ore, mizând pe utilizări în pază și intervenții , potrivit Global Times — un semnal că segmentul începe să iasă din zona de demonstrații de laborator și să caute scenarii comerciale unde rezistența fizică și timpul de funcționare contează direct. În videoclipul oficial de prezentare, H2-X „Kung Fu Legend Guardian” execută mișcări de arte marțiale și este ilustrat în situații cu potențial de aplicare în securitate și salvare: protejarea unei persoane de un atac, ridicarea părții din față a unei mașini „cu mâinile goale” și reacția la un accident rutier simulat. Unitree susține că H2-X are un timp maxim de operare de aproximativ opt ore, față de circa trei ore pentru modelul standard H2. Diferența de autonomie este unul dintre elementele care pot schimba fezabilitatea utilizării în patrulare, pază sau intervenții, unde funcționarea continuă este o condiție practică, nu doar un indicator tehnic. Reacția pieței: de la „spectacol” la așteptări de utilizare reală Lansarea a generat discuții rapide pe rețelele sociale din China și în afara ei. Pe Weibo, subiectul „robotul Unitree demonstrează ridicarea unei mașini pentru a salva oameni” a intrat în lista de tendințe joi, iar utilizatorii au comentat atât utilitatea scenariilor de salvare, cât și ideea roboților umanoizi folosiți ca paznici. Un utilizator Weibo a numit demonstrația din scenariul de salvare „foarte practică”, în timp ce altul a argumentat că direcția către „paznici umanoizi” ar fi „naturală”, dar că „cheia” rămâne tehnologia de control, „să facă bine, nu rău”. Au existat și reacții care compară progresul cu stadiul de acum trei ani, când „abia putea sta în picioare”, cu așteptări pentru apariții viitoare la Gala Festivalului de Primăvară, unde roboții Unitree au mai fost prezenți. Pe X, un utilizator a rezumat în japoneză că H2-X este dezvoltat pe platforma H2 pentru aplicații precum securitate, răspuns la urgențe și patrulare, iar altul a apreciat autonomia, dar a susținut că viitorul roboților umanoizi va depinde de autonomie, siguranță și fiabilitate, cerând demonstrații „în lumea reală”. Context: „momentul ChatGPT” pentru roboți și presiunea pe aplicații comerciale Fondatorul Unitree, Wang Xingxing , a declarat la o conferință joi că „inteligența întrupată” (embodied intelligence — integrarea inteligenței artificiale în corpuri robotice capabile să acționeze în mediul fizic) ar putea atinge un „moment ChatGPT” chiar de anul viitor, odată cu un salt în înțelegerea și executarea sarcinilor din lumea reală. El a mai spus, într-un discurs la World Physical AI Conference și Unitree Partner Ecosystem Conference din Hangzhou (provincia Zhejiang), că „inteligența artificială fizică” arată deja semne de progres, „cel mai probabil în următorii unu-doi ani, sau doi-trei ani”, conform unor relatări media citate de publicație. În aceeași intervenție, Wang a indicat că aplicațiile comerciale de servicii ar urma să ajungă pe piață mai repede decât cele pentru gospodării și industrie. Tot el a afirmat că robotul umanoid G1 al companiei a avut aproximativ 10.000–20.000 de unități ieșite de pe linia de producție de la lansarea din mai 2024, ceea ce l-ar face „cel mai bine vândut robot umanoid” la nivel global, potrivit declarațiilor sale. [...]
Ferrari împinge tehnologia de control și materialele din motorsport spre un nou pariu operațional pe mare , prin proiectul „Hypersail”, o velieră cu hidrofoile care ar urma să atingă circa 92 km/h și să atace recorduri de viteză la nivel mondial, potrivit WinFuture . Compania anunță că a finalizat deja corpul navei, un pas-cheie înaintea lansării planificate pentru primăvara lui 2027. Construită ca un monococă de aproximativ 30 de metri, Ferrari Hypersail este asamblată în Marina di Pisa , iar echipa urmează să înceapă în curând teste de remorcare în zona Livorno. Ținta declarată este participarea la Jules Verne Trophy , competiția pentru cea mai rapidă ocolire a lumii fără oprire. Control automat al „zborului” pe apă Elementul central al proiectului este un sistem electronic de comandă („Flight Control”) care reglează dinamic hidrofoile (aripi subacvatice ce ridică corpul deasupra apei pentru a reduce frecarea). Sistemul folosește senzori care măsoară continuu parametri precum vântul, valurile și unghiul de înclinare, iar un computer de bord ajustează automat suprafețele de control pentru a menține stabilitatea și portanța. Arhitectura subacvatică se bazează pe trei componente principale: hidrofoile laterale montate pe brațe, care generează portanța; chila cu o aripă dotată cu clapetă mobilă; cârma, care are la rândul ei clapete pentru micro-ajustări. Viteza maximă vizată este de 50 de noduri (aprox. 92 km/h), iar catargul are 35,5 metri. Materiale și energie: autonomie pentru electronica de bord Pentru structură, Ferrari folosește straturi multiple de fibră de carbon, pentru masă redusă. În zonele cu solicitări mari (precum brațele), compania spune că utilizează un compozit carbon–titan, menit să limiteze deformările sub sarcină și să păstreze precizia manevrelor controlate electronic. Pe partea de operare, proiectul mizează pe autonomie energetică pentru electronica de la bord: aproximativ 100 m² de panouri solare „călcabile” și mici turbine eoliene încarcă două baterii de 800 V. În plus, un sistem „winch-by-wire” (acționare electrică a vinciurilor, comandată electronic) ar urma să reducă efortul echipajului la manevre. Programul a generat, în total, peste 20 de brevete, conform informațiilor din articol. [...]
Apple își majorează cu 44% ținta de livrări pentru primul iPhone pliabil, semn că cererea depășește capacitatea inițială de producție , potrivit IT之家 , care citează un material Digitimes bazat pe informații din lanțul de aprovizionare. Ținta pentru următoarele 12 luni ar fi urcat de la 9,7 milioane la 14 milioane de unități. Publicația notează că, la scurt timp după deschiderea precomenzilor, în unele piețe termenul estimat de livrare a fost împins până în ianuarie 2027, un indiciu că volumul comenzilor timpurii a depășit stocurile pregătite. Conform Digitimes, ajustarea țintei ar fi fost determinată direct de cererea peste așteptările Apple, ceea ce ar fi dus la comenzi suplimentare către furnizori. Ce înseamnă pentru piață: semnal de cerere, dar și de constrângeri de producție Majorarea țintei de livrări nu echivalează automat cu vânzări finale, avertizează Digitimes. Modelele pliabile rămân mai greu de produs la scară mare, iar capacitatea poate fi limitată de: balamaua (componentă critică pentru durabilitate), randamentul panourilor (procentul de ecrane conforme la ieșirea din fabricație), asamblarea mai complexă față de un smartphone clasic. Întârzierile de livrare din faza inițială sugerează că Apple trebuie să echilibreze cererea cu disponibilitatea componentelor și cu „rampa” de producție (creșterea treptată a volumelor fabricate). Prognoze: peste 10 milioane în primul an și o posibilă cotă majoră în 2027 În același context, IT之家 amintește estimări ale unor instituții citate de Digitimes. IDC a prognozat anterior că primul iPhone pliabil ar putea depăși 10 milioane de unități livrate în primul an și ar putea ajunge în 2027 la circa 40% din piața globală de telefoane pliabile. Goldman Sachs își menține o perspectivă optimistă, cu o estimare de 13 milioane de unități în 2026 și 33 de milioane în 2027. Pentru companiile din lanțul de aprovizionare, creșterea țintei indică un potențial val de comenzi, însă execuția va depinde de cât de repede pot fi eliminate blocajele specifice producției de pliabile. [...]
Un test de anduranță arată că pliul ecranului la iPhone Duo devine vizibil după 10.000 de plieri , ceea ce ridică semne de întrebare privind uzura în utilizarea intensă, chiar dacă mecanismul de pliere pare să reziste bine, potrivit WinFuture . Telefonul pliabil, primul de acest tip de la Apple , ar urma să coste în jur de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei), iar compania îl promovează cu un pliu „aproape invizibil” pe mijlocul ecranului. În testul realizat de YouTuberul Tim Pan, uzura a fost simulată cu o mașină care a deschis și închis continuu dispozitivul, pentru a reproduce utilizarea pe termen lung. Ce s-a întâmplat după 10.000 de plieri După 10.000 de cicluri la temperatura camerei și încă 1.000 la minus 20°C, pliul din ecranul OLED de 7,6 inci a devenit „mult mai adânc” și mai vizibil decât la început, conform observațiilor din test. Finisajul mat al ecranului ar reduce în continuare percepția pliului, dar nu îl mai poate „ascunde” la fel de bine după această uzură. Publicația notează și o estimare practică: 10.000 de plieri ar echivala cu aproximativ trei luni de utilizare, dacă telefonul este deschis de circa 100 de ori pe zi. Impact operațional: balamaua și carcasa par solide, dar software-ul ridică semne de întrebare Pe partea mecanică, testul indică faptul că balamaua a rămas funcțională și „fluidă” după solicitare, iar carcasa s-a dovedit robustă la un test de îndoire spre spate. În schimb, apar potențiale probleme de software: animația sistemului de operare la deschidere ar putea „sări”, iar ecranul poate deveni temporar negru în anumite scenarii (mișcare lentă a balamalei sau rotirea telefonului). Potrivit lui Pan, există riscul ca problema să nu fie rezolvabilă printr-un simplu update, dacă ține de logica de detectare a mișcării balamalei și de tranzițiile dintre modurile de afișare. Nu este clar, la acest moment, dacă erorile apar pe toate unitățile, iar Apple nu a confirmat un remediu. [...]
