Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google elimină pe Android scurtăturile de editare bazate pe gesturi din Google Photos , potrivit Android Police , într-o schimbare care modifică modul de acces la unele instrumente populare din aplicație. Până acum, utilizatorii puteau atinge, încercui sau „mâzgăli” pe o fotografie pentru a deschide rapid anumite funcții, ceea ce făcea editarea mai rapidă pentru cei care știau de existența acestor gesturi. Actualizarea scoate însă aceste scurtături, iar instrumentele vor trebui accesate din meniurile aplicației. Schimbarea vizează instrumentele declanșate prin gesturi, inclusiv: „Move” „Erase” „Reimagine” Motivul invocat în articol este nevoia unei experiențe mai consecvente pentru toți utilizatorii. Pe lângă avantajul vitezei, gesturile aveau și un dezavantaj: puteau fi declanșate accidental, ceea ce devenea frustrant mai ales pentru cei care nu știau că există astfel de comenzi rapide. „Google elimină acum aceste scurtături pe dispozitivele Android, de acum înainte.” În practică, utilizatorii vor ajunge la aceste instrumente „în stilul vechi”, intrând în meniul Edit sau căutând funcțiile în aplicația Google Photos pe Android. Deși pare o modificare minoră, Android Police notează că poate încetini fluxul de lucru pentru cei care se bazau pe gesturi. Articolul mai menționează că Google a adus recent mai multe instrumente importante „în față”, ceea ce ar putea face editarea mai ușoară per ansamblu, chiar și fără aceste scurtături. Actualizarea este deja în curs de distribuire, iar utilizatorilor li se recomandă să urmărească schimbările după ce își actualizează aplicația. [...]
OpenAI a închis cea mai mare rundă de finanțare din istoria sa , atrăgând 122 mld. dolari la o evaluare de 852 mld. dolari . Tranzacția vine pe fondul așteptărilor din piață că firma ar putea ajunge în 2026 pe piețele publice, iar capitalul nou ar urma să întărească rezervele financiare într-un moment de cheltuieli ridicate pentru infrastructură și talente în inteligență artificială. Runda este condusă de SoftBank împreună cu fondul Andreessen Horowitz , D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG și T. Rowe Price, iar Amazon, Nvidia și Microsoft se numără printre investitorii participanți. Publicația mai notează că aproximativ 3 mld. dolari ar proveni de la investitori individuali prin canale bancare. În paralel, OpenAI a anunțat extinderea unei facilități de credit revolving la circa 4,7 mld. dolari, cu sprijinul mai multor bănci globale. Compania spune că linia de credit nu a fost utilizată, iar mesajul transmis este că măsura urmărește flexibilitate financiară în etapa de investiții în putere de calcul și infrastructură, nu acoperirea unui deficit de lichiditate pe termen scurt. Din comunicarea asociată finanțării, OpenAI a publicat și indicatori operaționali și de venituri, într-un registru care, potrivit sursei, seamănă mai degrabă cu o schiță de prospect pentru investitori decât cu o postare obișnuită de blog. Compania afirmă că veniturile lunare au ajuns la 2 mld. dolari și își compară ritmul de creștere cu cel al unor giganți tehnologici. „În această etapă, ritmul nostru de creștere a veniturilor este de patru ori mai mare decât cel al Google, Meta și al altor giganți care au definit era internetului și a mobilului.” Datele prezentate de companie includ și evoluții de produs și monetizare, inclusiv o zonă de publicitate aflată în test, precum și o pondere în creștere a veniturilor din segmentul corporate. OpenAI indică și o accelerare a utilizării funcțiilor de căutare și o extindere a bazei de utilizatori activi și abonați plătitori. Elementele-cheie menționate în materialul sursă sunt: Evaluare: 852 mld. dolari; finanțare atrasă: 122 mld. dolari. Investiții vizate: achiziții de cipuri pentru inteligență artificială, extinderea centrelor de date, recrutare de specialiști. Conducerea rundei: SoftBank, Andreessen Horowitz, D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG, T. Rowe Price; participanți: Amazon, Nvidia, Microsoft. Indicatori raportați: venituri lunare de 2 mld. dolari; peste 900 mil. utilizatori activi săptămânal pe zona de consum; peste 50 mil. abonați plătitori; utilizarea căutării aproape s-a dublat în ultimul an; pilotul de publicitate ar fi depășit 100 mil. dolari venit anual recurent în mai puțin de șase săptămâni. Structura veniturilor: segmentul enterprise ar reprezenta 40% (de la circa 30% anul trecut), cu așteptarea de a ajunge la paritate cu zona de consum până la final de 2026. În ansamblu, mesajul transmis de companie prin această rundă și prin modul de prezentare a datelor este că OpenAI își pregătește narativul pentru o eventuală listare, iar finanțarea are rol atât de capitalizare, cât și de ancorare a așteptărilor pieței privind un potențial IPO. [...]
TrendForce estimează că livrările globale de laptopuri vor scădea cu 14,8% în 2026 , conform unui raport publicat pe 30 martie de firma de analiză de piață TrendForce. În același scenariu de piață în declin, Apple ar urma să fie „singurul punct luminos”, cu o creștere estimată de 7,7% a livrărilor . Raportul TrendForce își revizuiește în jos așteptările pentru 2026 și leagă scăderea de două presiuni simultane: slăbiciunea macroeconomică și creșterea costurilor din lanțul de aprovizionare. În evaluarea companiei, revenirea cererii din piața de consum ar fi „mult sub așteptări”, ceea ce trage în jos perspectivele pentru întregul segment. TrendForce indică drept cauze principale „slăbiciunea macroeconomică” și faptul că „nevoia de calcul pentru inteligența artificială crește exploziv”, ceea ce „ridică direct costurile de achiziție ale componentelor de bază” și pune „o presiune uriașă asupra prețurilor” în întregul lanț. Pe partea de costuri, TrendForce susține că scumpirea componentelor-cheie din amonte îi împinge pe producători să transfere o parte din cheltuieli către consumatori, pentru a-și proteja marjele. Consecința anticipată este o creștere a prețurilor la retail în următoarele trimestre, care ar putea reduce apetitul de cumpărare pentru laptopuri noi. În acest context, Apple ar avea o poziție mai rezilientă datorită modului în care și-a construit lanțul de aprovizionare și a redus dependența de furnizori externi, mai notează TrendForce. Compania ar beneficia și de standardizarea specificațiilor, care îi permite să concentreze achizițiile de componente și să negocieze contracte pe termen lung dintr-o poziție mai puternică. Factorii menționați de TrendForce pentru diferența de evoluție dintre Apple și restul pieței includ: slăbiciunea prelungită a mediului macroeconomic, care frânează revenirea consumului; creșterea cererii de calcul pentru inteligența artificială, cu efect direct asupra costurilor componentelor; transferul costurilor către prețurile finale, cu impact asupra intenției de cumpărare; „barierele” de lanț de aprovizionare construite de Apple și reducerea dependenței de furnizori; lansarea modelului MacBook Neo , pe care TrendForce îl vede drept motor de creștere, inclusiv prin utilizarea unui cip proiectat de Apple, care ar reduce constrângerile legate de capacitatea furnizorilor tradiționali de procesoare. [...]
Eutelsat negociază cu India lansarea sateliților europeni , în încercarea de a reduce dependența de SUA și de companii precum SpaceX, potrivit WinFuture , care citează Reuters . Miza este găsirea unor alternative la SpaceX și la programul european Ariane pentru a construi o rețea de sateliți „made in Europe”, comparabilă ca obiectiv cu Starlink: furnizarea pe termen lung de servicii de comunicații prin internet din spațiu. În acest moment, Eutelsat se bazează în principal pe lansatoare SpaceX și pe Ariane. Conform Reuters, Eutelsat discută din mijlocul anului trecut cu agenția spațială indiană Indian Space Research Organisation (ISRO) despre o posibilă cooperare care să permită lansarea sateliților companiei cu sprijin indian. Deocamdată, nu ar fi fost încheiat un acord nici cu ISRO, nici cu alți parteneri din India. Eutelsat are deja un istoric de lansări cu ISRO: compania operează 72 de sateliți OneWeb, preluați odată cu achiziția startup-ului britanic cu același nume. Acești sateliți, descriși ca având dimensiuni apropiate de cele ale unui frigider, oferă servicii de internet pentru companii și instituții guvernamentale și au fost lansați în trecut de ISRO cu o rachetă LVM3. Contextul geopolitic a redus opțiunile europenilor. Eutelsat nu mai poate folosi rachetele rusești Soiuz pentru transportul sateliților, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel cu discuțiile din India, compania mizează și pe MaiaSpace, un startup francez care dezvoltă un sistem de rachetă reutilizabilă de dimensiuni mai mici. Directorul general al Eutelsat, Jean-Francois Fallacher , a indicat că firma se pregătește pentru un val de lansări în următorii ani, cu peste 440 de sateliți planificați. Eutelsat operează în prezent aproximativ 650 de sateliți și urmărește să depășească „foarte curând” pragul de 1.000, în timp ce comparațiile cu Starlink (circa 10.000 de sateliți) sunt respinse pe motiv că Eutelsat operează la altitudini mai mari și ar avea nevoie de mai puțini sateliți. Din 2025, statul francez este cel mai mare acționar al Eutelsat. [...]
Nvidia investește 2 miliarde de dolari în Marvell Technology pentru a îmbunătăți tehnologia de rețea care conectează cipurile sale pentru inteligență artificială (AI) în centre de date tot mai mari, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Cele două companii au anunțat că vor colabora pe zona de „siliciu fotonic” (tehnologie care folosește lumina pentru a transmite date în interiorul echipamentelor), într-un demers de modernizare a centrelor de date utilizate pentru AI. Acordul dintre Nvidia și Marvell ar putea facilita și integrarea cipurilor AI personalizate, într-un context în care tot mai multe companii mari încearcă să-și proiecteze propriile procesoare specializate, ca alternativă la unitățile de procesare grafică (GPU) de uz general ale Nvidia. Marvell lucrează deja cu giganți tehnologici americani, inclusiv Amazon, pentru proiectarea de cipuri dedicate inteligenței artificiale. Companiile susțin că parteneriatul va permite „integrarea fără probleme” între aceste cipuri personalizate și GPU-urile, sistemele de rețea și de stocare ale Nvidia. Miza pentru Nvidia este extinderea dincolo de poziția dominantă în procesoare AI către o ofertă mai largă, de tip platformă, pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale, ceea ce i-ar întări rolul în infrastructura care susține competiția de miliarde de dolari dintre marile companii tehnologice pentru controlul pieței AI. [...]
Iranul amenință direct giganți tehnologici americani cu atacuri asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu , potrivit Tom’s Hardware , într-o escaladare a tensiunilor dintre Teheran și Occident. Mesajul atribuit Gardienilor Revoluției (IRGC) vizează companii precum Nvidia, Microsoft, Apple, Google, Meta, IBM, Cisco și Tesla. Declarația, transmisă prin canale oficiale, indică faptul că aceste companii ar putea deveni ținte, în special facilitățile lor din Orientul Mijlociu. Oficialii iranieni susțin că reacția ar veni ca răspuns la ceea ce numesc „acte de agresiune” împotriva Iranului. Companiile vizate Lista include aproximativ 18 companii din tehnologie și sectorul financiar, printre care: Nvidia Microsoft Apple Google Meta IBM Cisco Tesla Acestea au infrastructură sau operațiuni în regiune, ceea ce le face vulnerabile în contextul actual. O escaladare a retoricii Deși astfel de avertismente au mai fost emise anterior, noul mesaj este considerat mai direct și mai explicit. IRGC a transmis inclusiv avertismente pentru angajații acestor companii, sugerând să își părăsească locurile de muncă pentru a evita riscuri. Context geopolitic tensionat Amenințările apar pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu și al acuzațiilor reciproce între Iran și SUA sau aliații săi. În ultimele zile, autoritățile iraniene au extins lista țintelor considerate „legitime”, incluzând și entități economice. Nu există, în acest moment, informații privind măsuri concrete sau reacții oficiale din partea companiilor vizate, însă situația indică o posibilă extindere a conflictului din zona militară către infrastructura economică și tehnologică. Evoluțiile ulterioare vor depinde de reacțiile internaționale și de modul în care tensiunile vor fi gestionate în perioada următoare. [...]
România ar putea deveni a doua piață de centre de date din ECE, după Polonia , potrivit Profit.ro , pe fondul accelerării investițiilor în infrastructură digitală în Europa Centrală și de Est. În timp ce regiunea FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris, Dublin) rămâne dominantă, cu o putere IT estimată la peste 6.600 MW pentru 2026, Europa Centrală și de Est ar urma să ajungă în 2026 la aproximativ 883 MW. Cum arată dinamica regională și poziția României Polonia conduce creșterea din regiune, cu o evoluție estimată de la 197 MW în 2024 la 511 MW în 2031, inclusiv pe segmentul „hyperscale” (centre de date foarte mari, operate de regulă de furnizori globali de cloud și platforme). În acest context, România este indicată drept o piață cu potențial de a-și dubla sau chiar tripla capacitatea în următorii ani. Tendința este susținută de studii precum „State of European Data Centres 2026” (EUDCA) și „The Data Centre Investment Outlook for Central and Eastern Europe (CEE)”, realizat de Platform Insight, care plasează România între țările cu cea mai rapidă creștere pe piața de colocare (găzduirea echipamentelor IT ale clienților în centre de date specializate) din regiune. Regiunea FLAP-D: peste 6.600 MW putere IT estimată pentru 2026 Europa Centrală și de Est: aproximativ 883 MW în 2026 Polonia: 197 MW (2024) estimați să ajungă la 511 MW (2031) România: potențial de dublare sau triplare a capacității în următorii ani Investiții și proiecte care pot schimba scara pieței Un semnal important menționat este parteneriatul anunțat în decembrie 2025 între fondul de investiții Accelerated Infrastructure Capital (AIC) și operatorul român ClusterPower, „partener oficial certificat NVIDIA DGX-Ready”, pentru dezvoltarea unui proiect multianual de până la 800 MW, desfășurat pe două campusuri în sud-vestul României. În paralel, inițiativa de construire a primului „AI Factory”, dezvoltată de un consorțiu coordonat de ICI București, este prezentată ca un element care ar urma să contribuie la consolidarea poziției României în industrie. Totodată, sunt menționate și alte proiecte aflate în faze avansate de avizare și aprobare, dezvoltate atât de operatori existenți, cât și de companii din real estate. „Oportunitățile sunt semnificative. România oferă un set de avantaje pe care investitorii încep să le descopere și să le valorifice, în măsura în care vor găsi un context politico-economic favorabil.” DataCenter Forum 2026: miza de hub regional și actorii prezenți Tema Energy, organizatorul DataCenter Forum, leagă această evoluție de interesul în creștere al ecosistemului local și regional. Ediția 2026 este programată pentru 7 mai, la București, și este descrisă drept cel mai mare eveniment dedicat centrelor de date, inteligenței artificiale și serviciilor de tip cloud (resurse IT livrate la cerere, prin internet) din Europa de Est. Conferința anunță participarea unor nume precum Rod Evans (Vicepreședinte NVIDIA pentru EMEA) și Jonathan Berney (fondator și Managing Partner AIC), precum și a lui Mehdi Paryavi, Președinte și Director Executiv al International Data Center Authority (IDCA), organizație care definește standarde internaționale pentru proiectarea, operarea și securitatea centrelor de date. Potrivit sursei, evenimentul ajuns la a 8-a ediție reunește peste 800 de participanți și include paneluri despre situația pieței locale și oportunitatea ca România să devină un hub regional pentru infrastructura digitală. [...]
Platforma „eLicitațiiANAF” a avut 14 milioane de accesări în 24 de ore , potrivit Economica.net , care citează date transmise de Fisc după lansarea portalului de vânzări online pentru bunuri valorificate prin licitație. Platforma, lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF, este prezentată ca un instrument pentru consultarea bunurilor scoase la vânzare și pentru participarea la licitațiile organizate de ANAF. Proiectul a fost dezvoltat în contextul modernizării și digitalizării administrației fiscale și a fost realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Platforma digitală «eLicitațiiANAF», dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație, a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare”, transmite Fiscul. Conform informațiilor publicate, portalul include o zonă de „Publicitate bunuri”, unde bunurile sunt afișate timp de 30 de zile și pot fi solicitate vizionări în prezența funcționarilor ANAF, precum și o zonă de „Licitații în derulare”, unde licitațiile se desfășoară online pe 5, 7 sau 10 zile. Participarea necesită cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), iar înscrierea se face prin plata sau garantarea (blocarea) unei taxe de participare de 10% din prețul de pornire; sumele sunt returnate în maximum 5 zile celor care nu câștigă. Categorie licitație Număr licitații % Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii 64 37.43% Obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase 29 16.96% Autovehicule 28 16.37% Utilaje și echipamente industriale 1 0.58% Articole medicale 1 0.58% Alcool etilic, băuturi alcoolice și produse energetice 2 1.17% Terenuri 26 15.20% Apartamente 14 8.19% Spații comerciale 2 1.17% Case / Vile 3 1.75% Garsoniere 1 0.58% În primele date agregate privind interesul pe categorii, cele mai multe licitații au fost la „articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii” (64 de licitații, 37,43%). Urmează „obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase” (29; 16,96%) și „autovehicule” (28; 16,37%), iar pe segmentul imobiliar apar „terenuri” (26; 15,20%) și „apartamente” (14; 8,19%), alături de un număr mai mic de spații comerciale, case-vile și garsoniere. [...]
Un atac cibernetic a compromis pachetul Axios din npm și a distribuit malware pe Windows, Linux și macOS , potrivit BleepingComputer , într-un incident care afectează unul dintre cele mai utilizate instrumente JavaScript din lume. Atacatorii au reușit să preia controlul asupra contului dezvoltatorului principal și au publicat versiuni infectate ale bibliotecii, folosită de milioane de aplicații. Incidentul vizează un atac de tip „supply chain”, în care nu utilizatorii sunt ținta directă, ci software-ul pe care îl folosesc. Două versiuni compromise ale Axios au fost publicate în martie 2026 și au rămas active timp de aproximativ trei ore, suficient pentru a ajunge în numeroase proiecte. Cum funcționa atacul Atacatorii nu au modificat direct codul Axios, ci au introdus o dependență malițioasă în fișierul de instalare. Aceasta declanșa automat un script care descărca și instala un troian de tip RAT (control de la distanță), adaptat pentru fiecare sistem de operare. Mecanismul de infectare: descărcarea unui script ascuns la instalare conectarea la un server de comandă și control instalarea unui malware diferit în funcție de sistem Comportamentul malware-ului Windows: folosește PowerShell și scripturi ascunse pentru persistență macOS: descarcă și rulează un fișier executabil în fundal Linux: rulează un script Python fără a întrerupe procesele După infectare, malware-ul permite executarea de comenzi, acces la fișiere și control complet asupra sistemului. În plus, urmele atacului sunt șterse automat pentru a îngreuna detectarea. Impact și suspiciuni Axios are sute de milioane de descărcări lunar, ceea ce face ca impactul potențial să fie semnificativ, deși numărul exact al sistemelor afectate nu este cunoscut. Specialiștii spun că atacul a fost bine planificat, fiind pregătit cu cel puțin 18 ore înainte. Există indicii care ar putea lega atacul de gruparea nord-coreeană BlueNoroff, însă atribuirea nu este confirmată oficial. Recomandări pentru utilizatori utilizarea versiunilor sigure: 1.14.0 sau 0.30.3 verificarea dependențelor instalate recent schimbarea credențialelor dacă există suspiciuni reconstruirea mediilor afectate Acest incident evidențiază vulnerabilitatea ecosistemului open-source și riscurile majore ale atacurilor asupra lanțului de aprovizionare software. [...]
Apple pregătește în iOS 27 o versiune de Siri capabilă să gestioneze mai multe cereri dintr-o singură comandă , potrivit 9to5Mac , care citează un raport al lui Mark Gurman pentru Bloomberg. Informația vizează o schimbare de funcționalitate: Siri ar urma să poată „descompune” (parse) un singur îndemn vocal în mai multe acțiuni și să le execute în paralel sau în succesiune, fără ca utilizatorul să repete comenzi separate. Exemplul dat în raport este combinarea unor solicitări precum verificarea vremii, crearea unei programări în calendar și trimiterea unui mesaj, toate în aceeași propoziție. În prezent, Siri cere de regulă comenzi individuale pentru astfel de sarcini, ceea ce, în contextul competiției din zona asistenților cu inteligență artificială, o plasează în urma rivalilor. 9to5Mac notează și că, deși Apple a îmbunătățit în iOS 18 capacitatea lui Siri de a păstra contextul între cereri consecutive, iOS 27 ar urma să aducă un „context persistent” real, nu doar pentru solicitări back-to-back. Raportul mai indică faptul că Apple lucrează la o actualizare majoră a lui Siri, descrisă ca fiind „alimentată de Gemini” (o familie de modele de inteligență artificială), ceea ce ar putea schimba comportamentul asistentului spre unul mai apropiat de un chatbot modern și ar putea include inclusiv o aplicație separată pentru Siri. Apple ar urma să prezinte pentru prima dată iOS 27 pe 8 iunie 2026, la deschiderea WWDC 2026, conform informațiilor din articol. Dacă aceste schimbări se confirmă, miza pentru Apple este să recupereze decalajul față de asistenții care pot gestiona sarcini compuse și conversații mai lungi, fără fragmentarea interacțiunii în comenzi scurte și repetate. [...]
Google permite acum utilizatorilor din SUA să își schimbe adresa Gmail , fără să o ia de la capăt sau să piardă accesul la date, potrivit TechCrunch . Google a anunțat marți că începe distribuirea treptată a unei opțiuni prin care utilizatorii își pot modifica numele de utilizator (partea dinainte de „@gmail.com”) direct din setările contului. Cei care au deja acces la funcție o găsesc în Google Account, la „Personal info > Email > Google Account email”, unde apare butonul „Change Google Account email”. Schimbarea vine cu limitări: numele de utilizator poate fi modificat o singură dată la 12 luni, iar noua adresă nu poate fi ștearsă în acest interval. Compania spune că mesajele vechi vor fi păstrate, iar adresa anterioară va rămâne ca adresă alternativă pentru cont. Utilizatorii se vor putea autentifica în serviciile Google atât cu vechea adresă, cât și cu cea nouă. TechCrunch amintește că Google testa deja această posibilitate în anumite teritorii vorbitoare de hindi, lucru observat de 9to5Google , care a identificat o pagină de suport în hindi ce descria procesul. Între timp, pagina de asistență a Google precizează că lansarea este graduală și că nu toți utilizatorii vor vedea imediat opțiunea disponibilă, conform Google Support . [...]
Lenovo a lansat IdeaPad 5i 2-in-1 (14IPH11) cu procesoare Intel Panther Lake , potrivit NotebookCheck , extinzând gama IdeaPad 5 convertibilă (2-în-1) cu o nouă generație de platformă hardware. Modelul este prezentat ca înlocuitor pentru variantele de anul trecut bazate pe Arrow Lake. Lansarea are, deocamdată, o disponibilitate limitată: Lenovo vinde dispozitivul doar în Australia și Germania, într-un „rollout” gradual, notează publicația. Compania se așteaptă ca modelul să ajungă ulterior și în America de Nord, restul Europei și alte piețe. În Germania, configurația de bază pornește cu Intel Core Ultra 5 325 și este listată la 1.099 euro, cu 16 GB memorie DDR5-5600 (upgradabilă de utilizator), SSD de 512 GB în format M.2 2242 și baterie de 60 Wh. Ecranul este un IPS de 1.200p, cu luminozitate maximă de 400 niți, rată de reîmprospătare de 120 Hz și acoperire de 45% a spațiului de culoare NTSC. În Australia, laptopul este vândut la 2.589 dolari australieni și vine cu procesor Core Ultra 7 355 ca singura opțiune de CPU, iar Lenovo oferă și upgrade-uri de memorie, stocare și conectivitate. Tot aici apare și opțiunea de ecran OLED de 1.200p, cu acoperire 100% DCI-P3, 400 niți în SDR și 600 niți în HDR, însă cu rată de reîmprospătare de 60 Hz. Diferențele principale între ofertele din Germania și Australia, așa cum apar pe paginile Lenovo, sunt: Germania: un singur SKU la 1.099 euro, cu Core Ultra 5 325, 16 GB RAM, SSD 512 GB și ecran IPS 1.200p (400 niți, 120 Hz, 45% NTSC) Australia: preț de 2.589 dolari australieni, cu Core Ultra 7 355 și opțiuni de upgrade la 32 GB RAM, SSD 1 TB și Wi‑Fi 7, plus opțiune de ecran OLED 1.200p (până la 600 niți în HDR, 60 Hz) Lenovo publică detaliile de configurare și prețurile pe site-urile locale, conform Lenovo Australia și Lenovo Germany . Pentru piață, miza este trecerea la o nouă generație de procesoare Intel în segmentul de laptopuri convertibile de 14 inci, în paralel cu o strategie de lansare etapizată pe regiuni. [...]