CAT$830.34+2.56%

China își extinde capacitatea operațională de cercetare la mare adâncime prin lansarea, la Shanghai, a unei platforme plutitoare de 78.000 de tone, proiectată să susțină misiuni până la aproximativ 10.000 de metri adâncime, potrivit Antena 3. Dincolo de componenta științifică, proiectul ridică miza practică: o infrastructură mobilă, de lungă durată, care poate accelera atât testarea tehnologiilor offshore, cât și cartografierea fundului mării, un domeniu cu utilizări potențial „dual-use” (civil și militar).

Platforma este descrisă ca fiind prima „ultra-mare” de cercetare de mare adâncime, destinată activităților care merg de la studierea ecosistemelor marine la testarea echipamentelor offshore avansate. Conform materialului, ar fi concepută pentru explorarea „la întreaga adâncime a oceanelor”, până la circa 10.000 de metri.

Cum este gândită platforma și ce autonomie are

Proiectul este dezvoltat de Universitatea Jiao Tong din Shanghai și folosește un design semi-submersibil cu două corpuri, o configurație asociată cu stabilitate mai bună în ape agitate. Ideea operațională: să funcționeze ca un laborator pe termen lung, capabil să se deplaseze către mări îndepărtate și să rămână stabil pentru cercetări extinse.

Datele prezentate în articol indică:

• masă de 78.000 de tone metrice;
• spațiu de locuit pentru până la 238 de persoane;
• autonomie de aproape patru luni fără reaprovizionare;
• finalizarea proiectului general ar urma să fie în jurul anului 2030, potrivit presei chineze citate.

De ce contează: între cercetare, cartografiere și utilizări strategice

Materialul plasează lansarea în contextul unei investigații Reuters, publicată cu câteva zile înainte, despre ani de cartografiere a fundului mării de către China în Pacific, Indian și Arctic. Experți navali citați de Reuters susțin că astfel de date ar putea ajuta și la pregătirea unor conflicte submarine, ceea ce pune presiune pe „încrederea și transparența” necesare cooperării internaționale în cercetarea oceanică.

Reuters ar fi urmărit activitatea a 42 de nave de cercetare pe o perioadă de peste cinci ani și ar fi raportat tipare compatibile cu o cartografiere sistematică în zone considerate strategice, inclusiv misiuni repetate ale navei Dong Fang Hong 3 în apropierea Taiwanului și a teritoriului american Guam în 2024 și 2025. Într-o mărturie citată de Reuters, contraamiralul american Mike Brookes ar fi spus că extinderea sondărilor furnizează date care „permit navigația submarinelor, camuflarea acestora și amplasarea senzorilor sau armelor pe fundul mării”.

Beijingul afirmă, potrivit articolului, că expedițiile oceanice servesc obiective civile (explorarea mineralelor, pescuit, cercetare climatică), iar Reuters ar fi notat că unele activități acoperă într-adevăr zone de pescuit și contracte de prospectare minerală. Totuși, investigația ar fi descris preocupări legate de „fuziunea civil-militară” și valoarea cu dublă utilizare a datelor hidrografice și a celor obținute prin senzori.

Legătura cu mineritul de mare adâncime și presiunea pe reguli

Presa chineză citată susține că platforma ar urma să fie folosită ca teren de testare în larg pentru:

• sisteme de minerit de mare adâncime,
• echipamente marine critice,
• instalații offshore de petrol și gaze.

În paralel, articolul notează că reglementările globale sunt încă în lucru: proiectul de reguli privind exploatarea, elaborat de Autoritatea Internațională pentru Fundul Mărilor, este în negociere, iar exploatarea comercială nu ar fi fost încă aprobată cât timp regulile sunt în curs de dezvoltare. Ca semnal de risc de mediu, este menționată o analiză din 2025 în Frontiers in Marine Science, care sintetizează preocupări precum distrugerea habitatelor, norii de sedimente și zgomotul subacvatic.

Ce promite partea științifică

Articolul leagă proiectul și de climat: IPCC arată că oceanul a absorbit peste 90% din excesul de căldură din sistemul climatic și între 20% și 30% din emisiile de dioxid de carbon produse de activitatea umană începând din anii 1980. În plus, relatările din presa chineză invocă beneficii precum îmbunătățirea prognozării taifunurilor și consolidarea capacității de prevenire și reducere a dezastrelor.

Separat, NOAA este citată cu ideea că oceanul acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului, însă o parte importantă a fundului oceanic nu este încă mapată în detaliu prin metode moderne.

Un detaliu care alimentează întrebările despre „dublă utilizare”

Un articol din South China Morning Post este menționat pentru că ar fi citat o lucrare științifică evaluată inter pares despre proiect, în care apar măsuri de protecție împotriva exploziilor nucleare pentru compartimente critice și panouri tip „sandwich” din metamateriale, menite să absoarbă undele de șoc. Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre aplicarea practică a acestor elemente, dar includerea lor în descriere indică o proiectare orientată și către scenarii de risc extrem.

În ansamblu, platforma adaugă Chinei o infrastructură care poate susține cercetare și testare offshore pe durate lungi, într-un moment în care cartografierea fundului mării și mineritul de mare adâncime avansează mai repede decât consensul internațional privind transparența și garanțiile de mediu.