Știri
Știri din categoria Digitalizare
USR propune un cadru național care să standardizeze accesul în sistemele IT ale statului, pentru a reduce acordarea neuniformă și greu de auditat a drepturilor în aplicațiile publice, potrivit Economedia. Inițiativa vizează o „arhitectură” unitară de digitalizare pentru toate instituțiile, pe fondul proliferării de platforme și registre care nu sunt legate coerent între ele.
Propunerea legislativă a fost depusă de senatorul USR Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială. Conform unui comunicat USR citat în articol, în lipsa unui cadru unitar, accesul în sistemele publice este adesea acordat local, cu reguli diferite de la o instituție la alta, actualizări întârziate când se schimbă funcția sau competența și riscuri de blocaje administrative, acces excesiv și lipsă de trasabilitate (posibilitatea de a urmări cine a făcut ce).
Inițiativa descrie un model național care leagă explicit instituția publică, structura internă, funcția sau postul, rolul digital, operațiunea permisă și auditul. În practică, miza este ca drepturile din aplicațiile statului să fie acordate pe baza rolurilor și responsabilităților, nu prin practici disparate între instituții.
Printre măsurile enumerate în proiect se află:
Argumentul central este unul operațional și de control: fără o arhitectură comună, accesul neuniform și greu de auditat poate genera atât blocaje administrative, cât și riscuri de securitate și de guvernanță (decizii și responsabilități neclare în administrarea accesului). Proiectul urmărește să introducă reguli și evidențe standardizate, astfel încât drepturile din sistemele informatice să fie trasabile și actualizate odată cu schimbările de funcție.
În articol este redată și poziția inițiatorului:
„Statul digital nu înseamnă doar platforme și conturi. Statul digital înseamnă reguli clare, responsabilitate clară și acces acordat corect. Nu este suficient să știm cine intră într-un sistem. Trebuie să știm și ce are voie să facă, în ce temei și în ce limite”.
Ce urmează mai departe (calendar, parcurs parlamentar sau reacții instituționale) nu este detaliat în materialul citat.
Recomandate
EasyPay pariază pe automatizarea recepțiilor din clinici cu o investiție de peste 500.000 de euro (aprox. 2,55 mil. lei) în 2026 , mizând pe reducerea timpului petrecut de pacienți la operațiunile administrative și pe eficientizarea fluxurilor din unitățile medicale, potrivit Ziarul Financiar . Soluția, descrisă ca „ recepție digitală ”, automatizează procesele de check-in, programare și plată. Compania spune că, prin acest sistem, pacienții își pot gestiona interacțiunea cu clinica într-un timp mediu de sub 3 minute. Impact operațional: mai puțină muncă repetitivă la recepție Tehnologia este gândită să preia sarcinile administrative repetitive din recepțiile clinicilor și să transforme parcursul pacientului într-un proces digital „rapid și fluid”, conform reprezentanților EasyPay. În același timp, compania susține că soluția nu urmărește să înlocuiască interacțiunea umană, ci să elibereze personalul de activități de rutină. „Prin soluţia de recepţie digitală, ne propunem să eliminăm sarcinile repetitive şi să oferim clinicilor un instrument care simplifică procesele administrative, fără să înlocuiască relaţia umană”, a declarat Serghei Fraseniuc , CEO al EasyPay. Ținta pentru 2026 și dimensiunea businessului EasyPay vizează să ajungă la 100 de unități în 2026, conform titlului materialului. La nivel de grup, EasyPay a încheiat anul 2025 cu afaceri de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50,9 mil. lei), mai notează publicația. [...]
Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european , mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău , a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio. Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii. „Tripleta” pe care Guvernul vrea să o deblocheze în 2026 Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”: semnătură digitală „democratizată” , adică ușor accesibilă; cartea de identitate electronică folosită cât mai larg; wallet-ul (portofelul digital) , descris ca obligație europeană, care ar urma să permită păstrarea și utilizarea documentelor oficiale în format digital. În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private. Ce se schimbă pentru companii: acces și dezvoltare în zona privată Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii . Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”. În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”. De ce contează: „lacătul” care poate declanșa digitalizarea accelerată Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software: „Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.” În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună. Ce urmează Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare. [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
CEC Bank extinde deschiderea de cont 100% online și către diaspora, mizând pe reducerea costurilor și a fricțiunii operaționale pentru clienți, potrivit Economica . Banca spune că procesul poate fi făcut direct din telefon, iar cardul virtual devine disponibil imediat, în timp ce cardul fizic este livrat ulterior. „Digitalizarea înseamnă, înainte de toate, simplitate pentru client. Prin noul nostru flux 100% online, deschiderea unui cont la CEC Bank se poate face rapid, direct din telefon, iar cardul virtual este disponibil imediat. În același timp, soluția răspunde și nevoilor românilor din diaspora, care își pot deschide cont la distanță și pot rămâne conectați ușor la serviciile bancare din România. Este un pas firesc în strategia noastră de a oferi servicii bancare moderne, ușor de accesat și adaptate stilului de viață actual”, a declarat Mugur Podaru , director al Direcției Operațiuni la Distanță din CEC Bank. Ce aduce nou fluxul digital: cont la distanță și card virtual în aceeași zi Noul flux presupune deschiderea integral online a contului, inclusiv pentru românii din diaspora. La finalizarea procesului, clientul primește Pachetul Visa MultiCurrency, care include card de debit virtual (utilizabil imediat în aplicația CEC app – Mobile Banking), card de debit fizic și acces la conturi în mai multe valute, utile pentru cei care lucrează sau trăiesc în străinătate. Valutele disponibile sunt: lei (automat), euro, dolari SUA, coroane suedeze, zloți, forinți, lire sterline, coroane daneze, franci elvețieni și dolari canadieni. Conturile în valută pot fi deschise și direct din aplicația de mobile banking. Cine poate folosi serviciul în această etapă Procesul se adresează, deocamdată, cetățenilor români care au împlinit 18 ani, sunt beneficiari reali ai fondurilor, nu sunt persoane expuse public și nu sunt cetățeni SUA. Serviciul poate fi utilizat atât din România, cât și din străinătate. Structura de comisioane: „zero” pe administrare și utilizare de bază CEC Bank indică o listă de costuri și comisioane cu „zero” pentru utilizarea curentă, inclusiv: zero comision lunar de administrare pentru cardul de debit; zero comision pentru contul curent în lei; zero comision pentru conturile în valută; zero comision pentru CEC app – Mobile Banking; zero comision la retragerile de numerar de la ATM-urile CEC Bank; zero comision pentru retrageri în limita a 1.000 lei/lună la ATM-urile altor bănci din România sau din străinătate (cu mențiunea că unele ATM-uri sau POS-uri din străinătate pot percepe comisioane proprii). Banca mai precizează că poate fi folosit orice număr de telefon, românesc sau străin (cu prefix selectabil), iar aplicația permite adăugarea conturilor externe de la alte bănci. Schimbul valutar se face „la curs avantajos”, direct din aplicație, conform informațiilor publicate. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
