Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Procesul dintre Elon Musk și Sam Altman riscă să complice planurile OpenAI de listare și să pună sub presiune modelul său de guvernanță, într-un moment în care compania este așteptată să iasă pe bursă la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian. Dosarul intră în judecată săptămâna aceasta, la un tribunal federal din Oakland, California, iar miza depășește conflictul personal: poate influența direcția „boom”-ului din inteligența artificială.
Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul general Sam Altman în 2024, susținând că a fost încălcat acordul de fondare al organizației. OpenAI a fost creată în 2015 ca organizație non-profit, cu o misiune publicată la finalul acelui an, care afirma că scopul este avansarea „inteligenței digitale” în beneficiul umanității, fără constrângerea generării unui randament financiar.
În esență, Musk afirmă că Altman a încălcat înțelegerea inițială prin restructurarea OpenAI și transformarea unei părți semnificative într-o entitate orientată spre profit. De cealaltă parte, Altman și OpenAI susțin că Musk, care a părăsit compania în 2018 pe fondul unor dispute interne și între timp a lansat un rival în zona de inteligență artificială, acționează din frustrare.
Pentru OpenAI, procesul are o miză directă, financiară și de guvernanță. Publicația notează că firma este așteptată să se listeze mai târziu în acest an la o evaluare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, iar Musk cere inclusiv măsuri care ar putea afecta această traiectorie.
Concret, Musk solicită o serie de remedii, între care:
Selecția juraților începe luni, la tribunalul federal din Oakland, sub coordonarea judecătoarei Yvonne Gonzalez Rogers. Procesul este estimat să dureze două până la trei săptămâni.
În instanță ar urma să apară nume grele din Silicon Valley. Pe lista celor așteptați să depună mărturie se află inclusiv Satya Nadella, directorul general al Microsoft, companie cu care OpenAI a încheiat acorduri pe care Musk le descrie drept parte a „monetizării” ulterioare.
Potrivit materialului, Musk susține că a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari (aprox. 171 milioane lei) și că, după ce compania a beneficiat de bani și a avansat tehnologic, ar fi „schimbat narațiunea” către acorduri profitabile și afiliere cu entități comerciale.
OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk ar fi fost de acord încă din 2017 că înființarea unei entități cu scop lucrativ era un pas necesar. Compania contestă și ideea că finanțarea lui Musk ar fi fost o investiție, susținând că a fost o donație deductibilă fiscal către organizația non-profit și că nu îi conferă drepturi de proprietate în OpenAI.
Dincolo de detaliile personale și de corespondența internă care ar urma să fie discutată în instanță (emailuri, mesaje și însemnări), procesul pune în prim-plan o problemă cu impact de piață: cât de stabil este modelul de guvernanță al unei companii de inteligență artificială care pornește ca non-profit, atrage capital masiv și ajunge să opereze prin structuri comerciale.
În funcție de deciziile instanței și de eventualele remedii impuse, OpenAI ar putea fi nevoită să-și apere mai agresiv arhitectura corporativă și planurile de listare, într-un moment în care investitorii și regulatorii urmăresc tot mai atent cum sunt controlate și monetizate tehnologiile de IA.
Recomandate
OpenAI ia în calcul declanșarea unui război al prețurilor cu Anthropic, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a clienților corporate față de costurile în creștere ale instrumentelor de inteligență artificială , potrivit Futurism . Miza este una economică: companiile care folosesc aceste modele reclamă facturi tot mai mari fără beneficii evidente, iar furnizorii de AI riscă să-și erodeze și mai mult marjele dacă reduc agresiv tarifele. În material este citat un exemplu atribuit Axios: directorul financiar al unei companii ar fi acumulat din greșeală taxe de utilizare de „jumătate de miliard” de dolari pentru Claude într-o singură lună (aprox. 2,3 miliarde lei). Episodul este folosit ca ilustrare a presiunii pe bugetele clienților, într-un moment în care costurile de acces la modele „puternice” cresc, fără un „randament” (payoff) clar. De ce se discută despre tăieri de prețuri Pe de o parte, costurile mari ale industriei încep să se transfere către utilizatori. Futurism notează că investițiile uriașe în infrastructură (în special construcția de centre de date) apasă pe bugetele companiilor de AI, care „pierde” (în termeni de cash) zeci de miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit Wall Street Journal (citat de Futurism), conducerea OpenAI ar analiza dacă să reducă semnificativ prețurile pentru a atrage utilizatori de la Anthropic, anticipând că rivalul ar putea răspunde cu reduceri similare. În acest scenariu, prețul devine un instrument competitiv direct, nu doar o consecință a costurilor. Semnalul din piață: prețul a devenit „o problemă majoră” Sam Altman , CEO OpenAI, a recunoscut la un eveniment de săptămâna trecută că discuția despre costuri s-a schimbat rapid în 2026: „Asta a trecut de la, la începutul acestui an, o problemă care nu apărea niciodată — oamenii erau complet mulțumiți de cât cheltuiau — la, dintr-odată, o problemă uriașă.” Altman a mai spus că OpenAI caută soluții pentru ca utilizatorii „să obțină mai multă valoare cu cheltuieli mai mici”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Presiune suplimentară: cursa cu Anthropic și pregătirea pentru IPO Futurism descrie o competiție intensă între OpenAI și Anthropic, în care Anthropic ar fi câștigat teren recent prin instrumente de programare orientate către companii (enterprise). În paralel, ambele companii ar fi depus confidențial documentația pentru listare (IPO) în ultimele zece zile, ceea ce ridică miza: prețurile în creștere care „sperie” utilizatori noi pot complica mesajul către investitori și pot forța o reevaluare a modelelor de business. Ce urmează rămâne incert: articolul indică doar că OpenAI „cântărește” opțiunea unui război al prețurilor, iar o eventuală mișcare ar putea pune și mai multă presiune pe profitabilitatea deja fragilă a industriei AI. [...]
SpaceX își leagă pariul pe AI de un plan de „centre de date” orbitale cu până la un milion de sateliți , într-un demers care ar putea schimba atât economia infrastructurii de calcul, cât și discuția de reglementare despre aglomerarea orbitei joase, potrivit G4Media . Elon Musk a prezentat, într-un videoclip de circa 30 de minute publicat pe X pe 8 iunie, direcția în care vrea să ducă tehnologia SpaceX: sateliți dedicați calculului pentru inteligență artificială, echipați cu „o mulțime de celule solare”, radiatoare și legături optice (laser) de mare viteză pentru comunicații. În același context, Musk a spus că SpaceX ar urma să lanseze până la finalul anului viitor o unitate de producție axată pe „sateliți AI”, care să funcționeze la „un volum rezonabil”. De ce mizează SpaceX pe centre de date în spațiu Rațiunea invocată este presiunea tot mai mare asupra centrelor de date de pe Pământ: limitări de spațiu fizic și opoziție locală alimentată de consumul ridicat de energie și apă al marilor facilități de calcul. În schimb, centrele de date orbitale rămân, deocamdată, în mare parte teoretice și nedemonstrate la nivel operațional, însă SpaceX susține că poate dezvolta tehnologiile necesare pentru a transforma conceptul într-o „constelație” funcțională. Musk a afirmat că o parte importantă din tehnologia necesară ar exista deja în dezvoltarea noii generații de sateliți Starlink, menționând explicit Starlink V3 . Ce detalii tehnice a oferit Musk În descrierea lui Musk, „rack-urile de calcul” (bănci de cipuri instalate pe fiecare satelit) ar urma să fie interconectate prin legături laser între sateliții de inteligență artificială și cu sateliții Starlink. Datele ar putea fi trimise la sol prin antene sau legături laser, la o „latență nu deosebit de ridicată” (adică timpi mici de întârziere, specifici conexiunilor rapide). Musk a indicat și parametri de putere pentru fiecare satelit AI: 150 kW la vârf; 120 kW constant. Lansările ar urma să fie făcute cu rachetele Super Heavy și Starship , aflate în testare. Miza de reglementare: aglomerarea orbitei joase Planul vine pe fondul îngrijorărilor legate de supraaglomerarea orbitei joase a Pământului, mai ales după rapoarte privind manevrele sateliților Starlink pentru evitarea coliziunilor. În prezent, constelația Starlink are peste 10.000 de sateliți operaționali, potrivit analistului Jonathan McDowell, citat de Space.com. Musk a minimalizat riscul de aglomerare chiar și la scara de „până la un milion de sateliți”, argumentând că „există mult spațiu acolo sus”. Context financiar: legătura cu o listare a SpaceX Potrivit informațiilor prezentate, discuția despre centre de date orbitale apare și în contextul unei listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială) mult așteptate: SpaceX ar intenționa să își listeze acțiunile la 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, pentru o evaluare de peste 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei), mizând puternic pe xAI și pe centrele de date din spațiu în prezentarea către investitori. În paralel, SpaceX ar concura pentru interesul investitorilor cu alte inițiative de centre de date orbitale, asociate unor nume mari precum Google, Blue Origin și Microsoft, dar și unor companii mai mici, precum Cowboy Space Corp. (fosta Aetherflux) și Starcloud. [...]
OpenAI spune că grupuri asociate Chinei au folosit ChatGPT în campanii de influență , un semnal de risc operațional pentru companiile și instituțiile care se bazează pe conținut online și pe instrumente de inteligență artificială generativă, potrivit G4Media . Deși OpenAI afirmă că impactul acestor operațiuni a fost „redus sau chiar inexistent”, cazul arată cât de ușor pot fi scalate mesaje de propagandă cu ajutorul unor modele de limbaj. Campaniile, desfășurate la sfârșitul anului trecut și în primele luni ale acestui an, au vizat dezbateri din SUA despre taxele vamale impuse de administrația Donald Trump și despre dezvoltarea centrelor de date necesare funcționării inteligenței artificiale, conform unui raport OpenAI citat de Reuters. Cum a fost folosit ChatGPT în campanie Raportul indică faptul că un grup de utilizatori vorbitori de chineză a utilizat ChatGPT pentru a produce conținut cu rol persuasiv, care apoi a fost distribuit online. Exemplele menționate includ: sloganuri, caricaturi și mesaje critice la adresa politicilor comerciale și tehnologice promovate de Donald Trump; publicarea materialelor pe platforma X (fostul Twitter); generarea de comentarii în limba chineză pentru platforme online din China; materiale în italiană și japoneză, pentru extinderea audienței. Unele caricaturi îl prezentau pe Trump în ipostaze simbolice, inclusiv distrugerea unui zid inscripționat „Viitorul Global” sau tăierea propriei scări pe care se afla. Ținta secundară: dezbaterea despre centrele de date pentru AI OpenAI mai descrie o operațiune pe care o asociază unei companii tehnologice chineze, despre care susține că desfășura activități în beneficiul guvernului de la Beijing. Această rețea ar fi încercat să influențeze discuțiile din SUA despre infrastructura pentru inteligență artificială, în special centrele de date. Subiectul este sensibil în SUA, unde unele state analizează restricții privind construirea acestor facilități din cauza consumului ridicat de energie electrică și apă. Conținutul generat cu ChatGPT ar fi prezentat industria centrelor de date drept o sursă de profit pentru companii, în detrimentul cetățenilor afectați de consumul de resurse. Reacții și miza pentru industrie Ben Nimmo , investigator principal la OpenAI, a spus că operațiunile urmăreau manipularea unor dezbateri legitime despre tehnologie și inteligență artificială în SUA. „Este deosebit de ironic că au încercat să folosească inteligența artificială americană pentru a influența dezbaterile despre tehnologia americană” Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că Beijingul respinge „orice acuzații nefondate” și susține dezvoltarea unei inteligențe artificiale cu beneficii globale. Pentru companii, cazul ridică o problemă practică: instrumentele de generare automată a conținutului pot reduce costurile și timpul de producție, dar pot fi folosite și pentru a amplifica rapid mesaje coordonate, ceea ce complică moderarea, verificarea și managementul riscului reputațional în platforme și în ecosistemul media. [...]
OpenAI ia în calcul o reducere drastică a prețurilor pentru ChatGPT , pe fondul presiunii tot mai mari din partea Anthropic (Claude) și Google (Gemini), într-un semn că piața serviciilor de inteligență artificială intră într-o fază de „război al prețurilor”, potrivit WinFuture . Miza nu este doar factura mai mică pentru clienți, ci și deteriorarea marjelor într-un moment sensibil pentru companiile care consumă masiv resurse de calcul. De ce se ieftinește: bugete epuizate și costuri mari pe „token” Publicația notează că impulsul pentru ajustări vine din plângeri ale mediului de afaceri: multe companii și-ar fi epuizat deja în 2026 bugetele pentru „agenți” de inteligență artificială (sisteme care execută sarcini mai autonom), iar managerii critică nivelul costurilor pentru „token-uri” – unitatea de bază folosită de furnizori pentru a taxa volumul de text procesat. În acest context, OpenAI ar urmări să reducă prețurile pentru a limita migrarea clienților către alternative mai ieftine. Presiunea concurenței: Gemini sub tarife, Anthropic ar putea urma Concurența este descrisă ca fiind tot mai agresivă pe preț. Google ar oferi planuri de business comparabile la aproape jumătate din tarifele OpenAI și ar fi anunțat recent o reducere de preț. În același timp, surse citate de Wall Street Journal susțin că OpenAI se așteaptă ca Anthropic să vină, la rândul său, cu ieftiniri. WinFuture mai arată că Anthropic a raportat o creștere puternică a veniturilor, alimentată de popularitatea instrumentului Claude Code în rândul dezvoltatorilor software, și că start-up-ul ar fi depășit temporar în mai dezvoltatorul ChatGPT ca evaluare, la 964 miliarde dolari (aprox. 4.338 miliarde lei). Impactul economic: risc de marje mai mici înainte de IPO Pentru utilizatori, ieftinirile ar însemna costuri lunare mai mici. Pentru furnizori, însă, strategia vine cu riscuri: WinFuture subliniază că atât OpenAI, cât și Anthropic ar înregistra deja pierderi de ordinul miliardelor, din cauza costurilor ridicate ale centrelor de date necesare pentru rularea modelelor. Reducerea veniturilor pe token ar putea înrăutăți profitabilitatea exact într-un moment în care, potrivit sursei, OpenAI și Anthropic ar fi depus recent documente confidențiale pentru listare la bursă în SUA. O comprimare a marjelor ar putea cântări în percepția investitorilor asupra sustenabilității modelului de business. Efect secundar: „tokenmaxxing” și consum mai mare fără randament În paralel, WinFuture menționează o dezbatere în industrie despre „tokenmaxxing” – situații în care companiile consumă volume mari de token-uri pentru a „crește productivitatea” cu AI, chiar și atunci când nu există beneficii financiare măsurabile. Prețuri mai mici ar putea încuraja acest tip de utilizare ineficientă, amplificând consumul și, implicit, presiunea pe infrastructură. [...]
OpenAI a blocat mai multe conturi legate de China, acuzate că foloseau ChatGPT pentru campanii de propagandă menite să amplifice polarizarea în SUA , potrivit WinFuture . Miza operațională pentru piața de inteligență artificială este că furnizorii de modele lingvistice își înăspresc controalele și intervențiile atunci când instrumentele lor sunt folosite pentru influențarea dezbaterilor publice. Ce spune OpenAI că a identificat Compania afirmă că a descoperit două campanii distincte care ar fi folosit ChatGPT pentru a produce conținut destinat rețelelor sociale: postări, comentarii și caricaturi politice. Informațiile despre temele vizate au fost relatate de revista americană Axios , citată în material. Potrivit OpenAI, obiectivul nu a fost crearea unor controverse noi, ci exploatarea unor subiecte deja sensibile pentru a accentua diviziunile existente în societatea americană. Temele folosite: centre de date și tarife Prima campanie, denumită „Data Center Bandwagon”, s-a concentrat pe disputa privind extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială. Mesajele promovau ideea că cererea tot mai mare de electricitate a acestor facilități ar crește costurile energiei pentru gospodăriile din SUA. OpenAI susține că utilizatori cu legături către un contractor al guvernului chinez ar fi generat inclusiv benzi desenate pe teme precum capacitatea rețelei și prețurile la energie, care au fost apoi distribuite pe X prin conturi „probabil neautentice”, alături de linkuri către articole reale de presă. A doua campanie, „Tech and Tariffs”, ar fi vizat politica tarifară a președintelui american Donald Trump și eforturile SUA de a-și consolida poziția de lider tehnologic la nivel global, tot prin conținut creat cu ajutorul ChatGPT. Impactul estimat: audiență redusă, dar semnal de risc Evaluarea OpenAI este că ambele operațiuni au avut o acoperire mică și au atras puțină atenție în rețelele sociale. Ben Nimmo, investigator-șef pe zona de securitate și investigații, a spus că astfel de operațiuni încearcă să influențeze dezbateri existente, nu să inventeze subiecte noi. În context, WinFuture notează că temele sunt deja controversate în SUA: există diviziuni privind extinderea centrelor de date, iar o majoritate a americanilor ar pune creșterea prețurilor pe seama tarifelor. Problema apare, potrivit concluziei citate, când o putere străină folosește aceste falii pentru a alimenta tensiuni. [...]
Google taie prețul celui mai ieftin abonament de AI la 5 dolari și dublează stocarea , într-o mișcare care coboară pragul de intrare pentru utilizatorii plătitori și intensifică competiția pe preț cu rivalii din zona asistenților AI, potrivit Profit . Google AI Plus, cel mai accesibil abonament al companiei cu beneficii legate de inteligența artificială, va costa 5 dolari (aprox. 23 lei), de la 8 dolari (aprox. 37 lei). În același timp, spațiul de stocare inclus crește de la 200 GB la 400 GB. Modificarea este deja vizibilă și în România : abonamentul include 400 GB și costă 27 de lei pe lună. AI Plus a fost lansat în ianuarie și este „de departe” cea mai ieftină opțiune de abonament AI vândută de Google, în condițiile în care AI Pro costă 110 lei pe lună, iar AI Ultra ajunge la 500 de lei pe lună. De ce contează: competiția pentru utilizatori plătitori se mută la preț Reducerea este descrisă ca o mutare pentru atragerea de abonați noi către soluțiile de inteligență artificială ale Google, cu posibilitatea ca, ulterior, compania să revină la creșteri de preț. În același timp, este prezentată ca un răspuns la mișcările competiției: OpenAI vinde abonamentul ChatGPT Go cu 4,6 dolari pe lună (aprox. 21 lei), încă de anul trecut. [...]
