Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple pregătește o intrare directă în piața ochelarilor inteligenți, mizând pe integrarea strânsă cu iPhone-ul, potrivit 91mobiles, care citează informații atribuite jurnalistului Mark Gurman (Bloomberg). Proiectul ar viza o pereche de ochelari cu camere și funcții audio, iar separat ar exista și un dispozitiv experimental: un pandantiv de mărimea unui AirTag, echipat cu cameră.
Miza operațională pentru Apple este să transforme ochelarii într-o extensie a iPhone-ului și a funcțiilor Siri/Apple Intelligence, nu într-un produs complet autonom. Concret, camerele ar urma să „alimenteze” cu date asistentul vocal, pentru funcții precum indicații de orientare la mers, în funcție de ceea ce „văd” ochelarii.
Conform informațiilor prezentate, ochelarii ar semăna ca abordare cu Meta Ray-Bans: ar include camere pentru foto-video, difuzoare și microfoane pentru muzică, apeluri și notificări Siri. Diferența pe care Apple ar urmări-o ar fi integrarea mai strânsă cu iPhone-ul, care ar asigura și „spatele” de procesare pentru funcțiile bazate pe inteligență artificială.
Gurman nu se așteaptă ca prima generație de ochelari Apple să aibă un afișaj de realitate augmentată (AR) în lentile, ceea ce i-ar plasa în categoria „ochelari cu cameră și audio”, nu a ochelarilor AR propriu-ziși.
La nivel de design, Apple ar testa rame din plastic dezvoltate intern, fără parteneriat cu un brand consacrat de ochelari. Ar fi în lucru cel puțin patru stiluri de rame și mai multe culori, iar camerele ar avea lentile ovale orientate vertical.
Al doilea produs descris este un pandantiv de mărimea unui AirTag, care ar putea fi prins de haine sau purtat la gât. Ar include o cameră „mereu pornită” și un microfon pentru comenzi vocale Siri. Dispozitivul ar avea propriul cip, însă ar depinde de un iPhone asociat pentru procesare, ceea ce îl face mai degrabă un accesoriu, nu un produs independent.
Publicația notează că Apple ar dezbate dacă să includă și un difuzor. Proiectul este într-o etapă mai timpurie decât ochelarii și ar putea fi anulat.
Potrivit informațiilor citate, ochelarii ar putea fi prezentați la final de 2026 sau început de 2027, însă lansarea efectivă nu ar avea loc mai devreme de 2027. Pentru pandantiv, o lansare în 2027 este posibilă, dar nesigură.
Intrarea Apple în această zonă ar însemna competiție directă cu Meta, care are deja două generații de Ray-Bans și o bază de utilizatori în creștere; în paralel, Google și Samsung ar lucra la propriile versiuni. Avantajul Apple, în această logică, ar fi ecosistemul și puterea de procesare a iPhone-ului folosit ca „backend” pentru dispozitive purtabile. Apple nu a confirmat oficial niciunul dintre produse, iar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de informații neoficiale.
Recomandate
Piața globală de smartphone-uri a crescut în valoare, nu în volum : în T1 2026, veniturile au urcat cu 8% față de anul trecut, până la 117 miliarde dolari (aprox. 526,5 miliarde lei), deși livrările au scăzut, potrivit IT Home , care citează un raport Counterpoint Research . Motorul principal a fost scumpirea: prețul mediu de vânzare (ASP) a avansat cu 12% la 399 dolari (aprox. 1.796 lei), un record pentru un prim trimestru. De ce cresc veniturile când scad livrările Counterpoint indică o combinație de presiuni pe costuri și schimbări în cerere: creșterea costurilor cu „bill of materials” (BoM – costul componentelor dintr-un produs) și deficitul de stocare (memorie) au pus presiune pe livrări; cererea mai mare pentru modele premium și ajustările de preț au împins în sus ASP, compensând parțial scăderea volumelor. În acest context, producătorii (OEM) ar fi fost împinși să-și optimizeze portofoliul, în special în segmentele entry-level și mid-range, pe fondul constrângerilor de aprovizionare și al costurilor mai mari. Segmentul premium rămâne sprijinul pieței Shilpi Jain, analist senior la Counterpoint Research, spune că piața trece de la un model de creștere „condus de livrări” la unul „condus de valoare”, iar cererea pentru vârf de gamă a rămas solidă, susținută de cicluri de înlocuire mai puternice, finanțare în rate și programe de tip „trade-in” (buy-back/„rabat la predare”). Apple : cea mai rapidă creștere a veniturilor și lider la livrări în T1 În rândul primelor cinci branduri, Apple a avut cea mai mare creștere anuală a veniturilor în T1 2026, +22%, și a atins un maxim istoric de venituri pentru un prim trimestru. Totodată, compania a fost pentru prima dată lider global la livrări într-un T1, cu o cotă de 21%, conform aceleiași analize. Ce urmează: presiune pe volume, dar prețuri încă ridicate Counterpoint anticipează că piața globală va rămâne sub presiune în 2026, cu posibilitatea ca livrările să continue să scadă, iar revenirea să fie împinsă spre a doua jumătate din 2027. În același timp, tendința de „premiumizare” și prețurile ridicate ale memoriei ar urma să susțină în continuare creșterea ASP, atenuând parțial riscul de scădere a veniturilor. [...]
A amâna la nesfârșit actualizările iOS îți crește riscul de securitate și îți poate strica treptat experiența de utilizare , pe măsură ce vulnerabilitățile rămân necorectate și unele aplicații ajung să nu mai funcționeze, arată BGR . Deși tentația de a sări peste update-uri apare mai ales când telefonul are puțin spațiu liber, efectele se acumulează în timp și pot deveni costisitoare în termeni de date și funcționalitate. Actualizările iOS vin, de regulă, în două ritmuri: Apple lansează versiuni majore în septembrie, iar pe parcursul anului livrează remedieri și patch-uri de securitate. Publicația notează că pachetele de instalare pot ocupa mult spațiu, frecvent în intervalul 7–16 GB, ceea ce îi împinge pe unii utilizatori să le evite. Miza principală: securitatea datelor și vulnerabilitățile neacoperite Potrivit explicațiilor din material, chiar dacă iOS este proiectat cu protocoale avansate de securitate, în timp pot fi descoperite breșe pe care atacatorii le pot exploata. În acest scenariu, datele stocate pe iPhone pot ajunge expuse, iar rolul actualizărilor este tocmai să închidă aceste „găuri” prin patch-uri (remedieri punctuale de securitate). BGR subliniază că a rula o versiune veche, neactualizată și necorectată de iOS „nu este o alegere inteligentă”, mai ales într-un context în care atacurile cibernetice cresc, iar breșele de date rămân frecvente. Efecte operaționale: performanță în timp și aplicații care pot ceda Pe lângă securitate, neactualizarea poate afecta performanța și stabilitatea. Impactul nu este întotdeauna imediat vizibil, dar, în timp, diferențele tind să apară. Publicația menționează și un efect practic: unele aplicații pot înceta să mai funcționeze la câțiva ani distanță dacă sistemul de operare rămâne prea în urmă. Ce mai pierzi când nu actualizezi: funcții noi și corecții de erori Actualizările nu înseamnă doar securitate, ci și funcții noi și remedieri de bug-uri. Ca exemple, BGR amintește că iOS 26 .4 a adus emoji noi și o acuratețe mai bună a tastaturii, iar iOS 26.4.2 s-a concentrat pe corectarea problemelor și întărirea securității. În cazul upgrade-urilor majore, pachetul de schimbări este mai amplu: iOS 26 a inclus funcții noi pentru Messages, integrarea Apple Intelligence și îmbunătățiri pentru Maps, potrivit materialului. De ce utilizatorii sar peste update-uri și care e compromisului Motivul invocat cel mai des rămâne spațiul de stocare: dacă iPhone-ul este aproape plin, instalarea unui update mare devine incomodă. Totuși, concluzia materialului este că, pentru „aproape toată lumea”, evitarea actualizărilor este o strategie greșită, deoarece schimbă un inconvenient pe termen scurt (spațiu/instalare) pe riscuri și degradări pe termen lung (securitate, compatibilitate, funcții). [...]
Sony și TSMC își extind colaborarea pentru a crește capacitatea de producție de senzori avansați în Japonia, într-un proiect care ar putea consolida lanțul local de semiconductori, dar care depinde încă de condițiile finale ale acordului și de sprijinul guvernamental, potrivit G4Media . Sony și TSMC au în vedere înființarea unui joint venture (societate mixtă) dedicat dezvoltării și producției de senzori de imagine de nouă generație, într-un context de cerere în creștere pentru semiconductori avansați, inclusiv pentru inteligență artificială, industria auto și robotică. Informația este relatată de Reuters , citată de publicație. Ce aduce concret societatea mixtă Noua companie ar urma să combine expertiza Sony în proiectarea senzorilor de imagine cu capacitățile TSMC în procese de fabricație și tehnologii de producție semiconductoră. Potrivit companiilor, Sony ar urma să dețină participația majoritară. Dezvoltarea liniilor de cercetare și producție este planificată în cadrul noii fabrici Sony din orașul Koshi, prefectura Kumamoto. În ce stadiu este acordul și de ce contează Deocamdată, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere fără caracter obligatoriu, iar discuțiile continuă pe structura investițiilor și condițiile finale. Implementarea proiectului este condiționată și de sprijinul guvernului japonez, dar și de evoluția cererii din piață. În paralel, Sony spune că va continua investițiile și în fabrica sa existentă din Nagasaki, pentru extinderea capacităților de producție pentru senzori avansați, cu investiții realizate etapizat. Context: colaborarea Sony–TSMC în Japonia Sony și TSMC colaborează deja prin Japan Advanced Semiconductor Manufacturing (JASM) , companie mixtă înființată în 2021 și controlată majoritar de TSMC. Prima fabrică JASM din Japonia a început producția de serie la finalul anului 2024. Parteneriatul va analiza și oportunități legate de aplicații fizice bazate pe inteligență artificială, inclusiv sisteme pentru automobile și roboți industriali. Publicația mai notează că Sony a indicat anterior că ia în calcul atragerea de parteneri externi pentru divizia sa de cipuri, pe fondul costurilor tot mai ridicate ale dezvoltării și producției de semiconductori. [...]
Rusia a început să construiască o rețea proprie de internet prin satelit, cu finanțare de stat și implicare directă a armatei , după ce a lansat primii 16 sateliți ai constelației Rassvet , proiect prezentat ca alternativă la Starlink, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona comercială: experți citați în material indică o utilizare cu dublu scop, inclusiv pentru comunicații militare și controlul infrastructurii digitale. Lansarea a avut loc pe 23 martie, la ora 20:24 (ora Moscovei), de la cosmodromul militar Plesetsk, cu o rachetă Soyuz-2.1B. Proiectul este derulat de compania rusă Bureau 1440, care a plasat sateliții pe orbită joasă și a deschis astfel etapa de trecere de la testare la un serviciu operațional de comunicații. Ținta: o infrastructură „suverană” cu utilizare civilă și militară Planul menționat în articol vizează o constelație de cel puțin 300 de sateliți până în 2030. Bureau 1440 susține că sistemul urmărește internet broadband cu viteze de până la 1 gigabit pe secundă per terminal și o latență de maximum 70 de milisecunde (întârzierea semnalului). Contextul este legat de lecțiile războiului din Ucraina, unde Starlink a devenit un instrument important pentru comunicațiile trupelor. În acest cadru, Rassvet este descris ca o încercare a Moscovei de a avea o infrastructură proprie, care să poată fi folosită atât de civili, cât și de armată. Semnale de militarizare: lansare prin Ministerul Apărării și finanțare publică Un element operațional relevant este că lansarea nu a fost realizată de agenția spațială Roscosmos, ci de Ministerul Apărării, prin cosmodromul Plesetsk. La câteva zile după lansare, Vladimir Putin a numit evenimentul „un mare eveniment”, iar directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a afirmat că în ziua lansării cosmodromul ar fi fost vizat de „tentative de atac”. Expertul Vitalii Egorov, citat în material, spune că sateliții de comunicații pot îndeplini și funcții militare și că, având în vedere eficiența Starlink pe câmpul de luptă, și Rassvet ar urma să fie folosit în acest scop. Tot el indică o limitare practică: terminalele Rassvet ar fi de câteva ori mai mari și mai grele decât cele Starlink, ceea ce ar putea restrânge utilizarea. La nivel de finanțare, articolul menționează că presa independentă rusă estimează sprijin de 100 de miliarde de ruble (aprox. 1,34 miliarde de dolari, adică aprox. 6,2 miliarde lei) din partea Ministerului Comunicațiilor, iar compania ar fi dispusă să investească încă 300 de miliarde de ruble. Provocarea industrială: ritm de producție „neatins” în Rusia Dincolo de lansarea inițială, dificultatea majoră este producția în serie. Pentru a ajunge la circa 300 de sateliți în următorii ani, Bureau 1440 ar trebui să producă unul sau doi sateliți pe săptămână, un ritm pe care industria spațială rusă „nu l-a atins niciodată”, potrivit expertului citat. Materialul notează că, până acum, doar Starlink și OneWeb au reușit o producție de serie susținută la acest nivel. O a doua condiție pentru utilizare pe scară largă este dezvoltarea unor terminale mai ușoare și mai ieftine; altfel, rețeaua ar putea rămâne, în practică, orientată spre clienți instituționali. Diferențe tehnice: orbită aproape polară și altitudine mai mare Bureau 1440 ar fi ales o orbită aproape polară, cu o înclinație de 81,4 grade, ceea ce ar permite acoperirea întregului teritoriu al Rusiei, inclusiv zone izolate și regiuni polare. În plus, compania indică o altitudine de aproximativ 800 km pentru orbită, în timp ce sateliții Starlink sunt plasați la circa 550 km sau mai puțin, conform articolului. Cine controlează proiectul Materialul arată că Bureau 1440 a fost înființată în 2020 ca divizie a Megafon, iar în 2022 a fost integrată în Iks Holding. Canalul independent Dojdi, citat de Antena 3, susține că holdingul ar fi implicat în sisteme de supraveghere și blocare a internetului, folosite pentru restricționarea traficului online și a unor platforme de mesagerie. În același context, articolul menționează că unul dintre managerii de top ai Iks Holding este fiul primului director adjunct al serviciilor de informații din Rusia, Boris Korolev, sugerând o legătură strânsă cu statul. În concluzie, lansarea celor 16 sateliți este doar începutul: dacă Rusia va reuși să industrializeze producția și să reducă dimensiunea/costul terminalelor, Rassvet poate deveni o infrastructură operațională cu relevanță strategică, nu doar o alternativă comercială la Starlink. [...]
ASUS duce tastaturile cu switch-uri magnetice în zona „mainstream premium” la 899 yuani (aprox. 570 lei), mizând pe o rată de raportare de 8.000 Hz și pe o precizie foarte fină a punctului de acționare, potrivit IT Home . Modelul se numește Tianxuan TX75 și a fost prezentat în cadrul unui eveniment al companiei. Ce primești pentru preț: latență și control mai fin al acționării TX75 este o tastatură de gaming cu switch-uri magnetice TTC „Flame Yellow Magnetic King” și promite o precizie RT (rapid trigger – declanșare rapidă) de 0,01 mm, un parametru relevant în jocuri pentru reglarea foarte fină a momentului în care o tastă este considerată apăsată sau eliberată. Pe conectivitate, tastatura oferă 8.000 Hz atât în modul cu fir, cât și în modul wireless 2,4 GHz, ceea ce înseamnă o frecvență mai mare de transmitere a semnalului către PC față de standardele uzuale. Format, construcție și elemente de utilizare Tastatura folosește un aranjament compact 75% și include un „buton de luptă” (rotativ) pentru: reglaj rapid al volumului, o comandă de „mute”, activarea unui „mod competitiv”. La construcție, ASUS menționează o structură de tip Gasket (montaj cu elemente elastice pentru amortizare), capace PBT cu injecție dublă (două straturi de plastic pentru durabilitate) și un capac superior din aliaj de aluminiu. Designul include o schemă de culoare „Magic Cyan” și benzi luminoase pe laterale. Autonomie declarată TX75 are o baterie de 10.000 mAh, iar autonomia anunțată ajunge până la 10 zile. Sursa nu detaliază scenariul de utilizare (de exemplu, nivelul iluminării), astfel că cifra trebuie privită ca valoare declarată de producător. [...]
Microsoft testează în Windows 11 un „profil low-latency” care poate accelera vizibil deschiderea meniurilor și lansarea aplicațiilor, dar cu riscul unor costuri de energie pe laptopuri , potrivit WinFuture . Mecanismul ar crește agresiv frecvența procesorului pentru intervale foarte scurte, astfel încât acțiunile uzuale să se execute mai rapid și să reducă întârzierile în utilizare. Inițiativa este descrisă ca parte din „K2-Projekt”, un pachet mai amplu de ajustări pentru Windows 11, care include și schimbări precum un Explorer refăcut și o bară de activități mai mică. În paralel, Microsoft ar testa un așa-numit „Low-Latency-Profil” care intervine automat în momente de încărcare ridicată a sistemului. Cum funcționează: „boost” de 1–3 secunde, apoi revenire la economisire Abordarea amintește de principiul „Race to Sleep”: procesorul este urcat la performanță maximă pentru 1 până la 3 secunde , ca să finalizeze rapid o sarcină, după care revine imediat într-o stare de consum redus. Scopul este ca interfața și acțiunile frecvente să pară mai „fluide”, prin eliminarea micilor blocaje. WinFuture notează că, în acest scenariu, meniul Start ar putea să se deschidă cu până la 70% mai repede , prin creșterea temporară a frecvenței CPU. Ce câștigă utilizatorii și unde apare riscul Publicația indică faptul că această optimizare ar putea fi deosebit de relevantă pentru PC-urile mai ieftine, cu hardware mai slab , care ar putea „simți” cel mai mult îmbunătățirea în utilizarea de zi cu zi. Pe de altă parte, există îngrijorări legate de eficiența energetică : posibilă scădere a autonomiei pe laptopuri, din cauza vârfurilor de consum; temperaturi mai ridicate în sarcini scurte, dar repetate. Totodată, sunt menționate și critici potrivit cărora Microsoft ar încerca să compenseze prin putere brută întârzieri cauzate de cod mai puțin optimizat. Stadiu: testare în Insider, fără calendar și fără setări confirmate Conform materialului, funcția rulează deocamdată invizibil în fundal , iar nu este clar dacă utilizatorii vor putea să o dezactiveze manual în versiunea finală. Proiectul este într-o fază timpurie, astfel că parametrii pot fi modificați până la o eventuală lansare. WinFuture citează și informații atribuite Windows Central , potrivit cărora testele din programul Windows Insider ar indica și accelerări la pornirea unor aplicații: Edge și Outlook ar putea porni cu aprox. 40% mai repede . Rămâne însă neclar când (sau dacă) profilul „low-latency” va ajunge la toți utilizatorii Windows 11. [...]
