Știri
Știri din categoria Telecom
Digi riscă în Belgia o amendă de până la 1,5 milioane de euro și este obligată să demonteze în 30 de zile infrastructura de fibră instalată fără permisele necesare, potrivit Economica. Decizia, citată dintr-o hotărâre a instanței din Bruxelles, pune presiune directă pe ritmul de extindere al operatorului pe o piață unde miza este construirea rapidă a rețelei proprii.
Instalarea cablurilor pe fațadele clădirilor este legală în Belgia și este folosită și de alți operatori, însă instanța a reținut că DIGI ar fi recurs la această practică fără autorizații și fără respectarea normelor de siguranță. În plus, judecătorii au consemnat, conform aceleiași surse, că operatorul nu i-ar fi informat pe locuitorii din apropierea șantierelor că se desfășoară lucrări. DIGI nu a comentat decizia.
Cazul a pornit de la o plângere a Proximus, care a acuzat concurență neloială. Argumentul: instalarea aeriană este mai rapidă și mai ieftină decât săpatul trotuarelor, iar Proximus a susținut că DIGI ar fi obținut un avantaj de cost prin evitarea procedurilor pe care ceilalți operatori le urmează.
Hotărârea prevede două consecințe principale:
Digi a intrat pe piața belgiană la sfârșitul lui 2024, ca al patrulea operator cu servicii complete, cu ambiția de a conecta „până la” două milioane de gospodării la propria rețea de fibră în cinci ani, începând cu cartierul bruxellez Kuregem, mai notează Economica.
Separat, ombudsmanul federal pentru telecomunicații ar fi înregistrat circa 300 de reclamații în primele cinci luni, legate de relația cu clienții, portare și alte probleme operaționale, un volum considerat disproporționat față de dimensiunea încă redusă a operatorului.
Pe fondul acestor tensiuni, Digi rămâne un jucător agresiv la preț: 500 Mbps la 10 euro pe lună, 1 Gbps la 15 euro și 10 Gbps la 20 de euro, niveluri care pot accentua presiunea concurențială, dar care depind de capacitatea companiei de a-și construi rețeaua în parametri de reglementare.
Recomandate
Digi își accelerează extinderea internațională, dar avertizează că noile piețe pot eroda randamentul investițiilor , în condițiile în care grupul a încheiat 2025 cu venituri de 2,22 miliarde euro (aprox. 11,1 miliarde lei), plus 15% față de 2024, potrivit Economica . Compania spune că va rămâne concentrată pe piețele principale, România și Spania, dar își continuă extinderea rețelelor de fibră optică în Portugalia, Italia și Belgia și „caută oportunități atractive” de a intra și în alte țări, conform raportului financiar pentru 2025. România și Spania rămân motoarele, cu planuri de creștere pe fix și mobil În România, Digi mizează pe rețeaua fixă pentru a crește utilizarea serviciilor în zonele deja acoperite și vede în continuare „oportunități de extindere” pe piața de telecomunicații mobile. La nivel operațional, grupul indică potențial atât pe servicii fixe, cât și pe mobil, fără a detalia investiții sau calendare. În Spania, compania consideră că a ajuns într-un „punct semnificativ” de dezvoltare și se așteaptă ca operațiunile de acolo să câștige în importanță, susținute de investiții în infrastructură proprie și de parteneriatul strategic cu Telefónica, care îi oferă acces la rețeaua mobilă a operatorului spaniol. Extinderea în alte țări: fibră în creștere și ambiție pe mobil în Belgia Pe lângă România și Spania, Digi își continuă extinderea rețelelor de fibră optică în: Portugalia (unde 2025 a fost primul an complet cu ofertă completă de telecomunicații, după lansarea comercială din noiembrie 2024); Italia ; Belgia , unde, pe lângă dezvoltarea infrastructurii împreună cu partenerul Citymesh, compania își propune să dezvolte „o ofertă mobilă lider de piață”. Riscurile asumate: reglementare, economie și concurență Digi atrage explicit atenția că extinderea geografică vine cu riscuri care pot afecta prognozele de profit și, implicit, randamentul investițiilor: schimbări politice, economice, de reglementare, fiscale și/sau sociale. În raport, compania mai precizează că nu poate garanta nici dezvoltarea conform planurilor pe piețe noi, nici recuperarea integrală a sumelor investite, invocând inclusiv presiunea concurențială din partea operatorilor deja prezenți. Rezultatele pe 2025: venituri în creștere, dar pierdere netă Digi a raportat pentru 2025: venituri de 2,22 miliarde euro (aprox. 11,1 miliarde lei), +15% față de 2024; pierdere netă de 76,8 milioane euro (aprox. 384 milioane lei), menționată ca incluzând venituri extraordinare din vânzarea de active; EBITDA ajustată de 710,3 milioane euro (aprox. 3,55 miliarde lei). La nivel de bază de clienți, numărul de unități generatoare de venituri (RGU) a depășit 32 de milioane , susținut de dinamica din mobil, broadband, Pay-TV și telefonie fixă. RGU pe piețe (date la final de 2025) România: 19,9 milioane RGU; 7,9 milioane RGU mobile ; lider la portabilitatea numerelor mobile pentru al 13-lea an consecutiv. Spania: 10,8 milioane RGU, din care 7,3 milioane RGU mobile și 2,6 milioane RGU broadband ; lider la portabilitate pentru al cincilea an consecutiv. Portugalia: 850.000 RGU, inclusiv 471.000 RGU mobile și 159.000 RGU broadband . Italia: 524.000 RGU mobile. Belgia: dezvoltarea infrastructurii continuă împreună cu Citymesh (fără cifre de RGU în fragmentul citat). În ansamblu, mesajul din raport indică o strategie de creștere prin consolidarea piețelor mari (România și Spania) și extindere graduală în Vest, însă cu o recunoaștere explicită a riscurilor de reglementare și concurență care pot schimba economia investițiilor pe noile piețe. [...]
Vodafone a scumpit abonamentele flexibile Easy la doar două luni de la lansare, dar a mărit și beneficiile, miza fiind să recupereze teren într-o piață în care utilizatorii migrează ușor între rețele . O analiză Mobilissimo arată însă că, dincolo de „cifrele” din ofertă, experiența de utilizare (viteze, aplicație, suport) rămâne punctul sensibil care poate limita adopția. În 2026, planurile Vodafone Easy au păstrat denumirile, dar au urcat ca preț față de finalul lui 2025, într-un interval scurt de la debutul serviciului. În același timp, pachetele includ mai multe beneficii, inclusiv trafic în roaming și minute internaționale, ceea ce le face comparabile direct cu ofertele „flexibile” de tip YOXO . Ce s-a schimbat la Vodafone Easy în 2026 Potrivit sursei, Vodafone Easy are trei planuri, cu prețuri și beneficii actualizate: 2,5 euro/lună (aprox. 13 lei) : 3 GB internet național și roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + minute și SMS-uri naționale și în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) 4,5 euro/lună (aprox. 23 lei) : 7 GB internet în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + internet național nelimitat (5G) + minute și SMS-uri naționale nelimitat + 100 de minute internaționale 9,5 euro/lună (aprox. 48 lei) : 14,5 GB internet în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + internet național nelimitat (5G) + minute și SMS-uri naționale nelimitat + 300 de minute internaționale Publicația notează că, „pe hârtie”, oferta arată competitivă, chiar dacă scumpirea a venit rapid după lansare. Unde se rupe lanțul: reclamații despre rețea și suport Dincolo de pachetul comercial, Mobilissimo indică un risc operațional: în discuții de pe Reddit apar plângeri legate de viteze (inclusiv situații în care 5G pe Easy ar fi mai slab decât 4G+ la Orange/YOXO), dar și de aplicație (experiență neintuitivă și erori la activarea opțiunilor). O altă problemă menționată este accesul dificil la suport uman: în aplicație există un asistent AI („Toby”), descris ca fiind puțin util, iar pentru a ajunge mai repede la un operator prin call center ar exista o taxă de 2 euro (aprox. 10 lei) . Un utilizator citat de sursă susține că a fost transferat repetat între operatori și i s-ar fi spus că nu există personal dedicat exclusiv pentru Easy. Cum se poziționează față de YOXO și DIGI În comparația din articol, YOXO este prezentat ca un produs mai „matur”, cu diferențe mici de preț față de Easy și cu o experiență de utilizare mai previzibilă (aplicație, notificări, plăți), potrivit autorului. DIGI intră în ecuație prin relansarea ofertelor Prepay/eSIM, cu volume mari de date la prețuri mici, dar cu o limitare importantă în această comparație: flexibilitatea de tip „renunți oricând” este specifică Easy și YOXO, în timp ce DIGI ar avea oferte mai bune la abonamentele clasice, care implică, conform sursei, contract pe 2 ani. De ce contează Pentru Vodafone, Easy este un pariu pe segmentul de „abonament fără rigiditatea contractului”, unde utilizatorii pot pleca rapid dacă serviciul nu livrează constant. Analiza sugerează că oferta comercială a ajuns la un nivel competitiv , dar execuția (calitatea percepută a rețelei și suportul) poate decide dacă Easy devine alternativă reală la YOXO sau rămâne un produs „în lucru”. Mobilissimo recomandă prudență la portare și testarea serviciului (inclusiv prin eventuale perioade promoționale, precum o lună gratuită, menționată în articol) înainte de o decizie. [...]
Comisia Europeană a validat demersul ANCOM de a impune accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în aproape 6.000 de localități, o decizie cu impact direct asupra structurii concurențiale din zone unde operatorul este, în majoritatea cazurilor, singurul furnizor, potrivit gadget.ro . Miza: deschiderea pieței de internet fix și TV în localități cu risc de abuz de poziție dominantă, printr-un mecanism de acces reglementat. Decizia vizează o arie în care rețeaua fixă a DIGI ar urma să fie pusă la dispoziția altor operatori, în condiții stabilite și supravegheate de autoritatea de reglementare. Conform informațiilor prezentate, în aceste localități ANCOM consideră că DIGI are o poziție puternic dominantă, iar în peste 90–95% dintre cazuri ar fi vorba de monopol. Ce înseamnă „acces la rețea” și cum se aplică În practică, DIGI ar urma să permită altor companii (precum Orange și Vodafone) să folosească infrastructura sa fixă contra unor tarife de acces, descrise ca un tip de „chirie”. Tarifele ar trebui să fie: rezonabile (nu stabilite arbitrar, ci negociate și validate cu ANCOM în baza directivelor UE); nediscriminatorii (aceleași condiții pentru toți); transparente, cu condiții contractuale clare. Modelul este unul de tip „wholesale” (vânzare en-gros de acces la rețea), care le permite competitorilor să vină cu propriile oferte comerciale peste infrastructura existentă. De ce contează pentru piață și pentru utilizatori Publicația estimează că schimbarea ar putea afecta o populație de peste 4,6 milioane de locuitori. Efectul urmărit este creșterea concurenței în zone unde opțiunile sunt limitate sau inexistente, ceea ce ar putea însemna: mai multe alternative de furnizor pentru internet fix și televiziune; presiune competitivă pe prețuri și pachete; reducerea riscului ca un operator dominant să impună condiții nefavorabile în lipsa concurenței. În același timp, materialul notează că dreptul de proprietate asupra infrastructurii este recunoscut prin plata tarifelor de acces, argument folosit pentru a contrabalansa temerea că obligația ar descuraja investițiile viitoare. Context: reglementări UE de care DIGI a beneficiat în expansiunea externă Un element de context relevant este că, potrivit analizei, DIGI s-a extins în mai multe piețe europene folosind mecanisme similare de acces la infrastructura altora. Sunt menționate: Spania: strategie mixtă (rețea proprie + acces la alte rețele); compania a funcționat mult timp ca MVNO (operator virtual, fără rețea proprie) și ar fi devenit MNO (operator cu rețea proprie) din 2025; Italia: DIGI ar fi în continuare 100% MVNO și, pe fibră, ar folosi infrastructura Open Fiber; Portugalia și Belgia: strategie hibridă, cu dezvoltare proprie și închiriere de infrastructură existentă. Ce urmează În baza „undei verzi” de la Comisia Europeană, ANCOM poate continua stabilirea pașilor pentru implementarea accesului concurenței la rețeaua fixă DIGI în localitățile vizate. Sursa nu oferă un calendar concret sau detalii despre nivelul tarifelor, acestea urmând să fie negociate și validate în procedura de reglementare. [...]
Comisia Europeană a deblocat măsura ANCOM privind accesul la rețeaua fixă DIGI , potrivit Gadget.ro . Decizia permite autorității de reglementare din România să continue demersul prin care ar putea obliga DIGI să ofere acces concurenței la rețeaua sa de internet fix, în zone considerate neconcurențiale. Miza este legată de localități în care, conform ANCOM, DIGI ar avea o poziție foarte puternică sau ar fi furnizor unic, ceea ce ar crea riscul de abuz de poziție dominantă. În primăvara lui 2025, ANCOM anunța că intervenția ar viza aproape 6.300 de localități, cu o populație de aproximativ 5,3 milioane de locuitori. Propunerea a ajuns la Comisia Europeană, care în ianuarie 2026 a transmis că are „îndoieli serioase” privind compatibilitatea măsurii cu legislația europeană, a blocat proiectul și a deschis o investigație. Ulterior, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (BEREC) a intervenit pe 4 martie, respingând îndoielile Comisiei și concluzionând că intervenția propusă de ANCOM este „proporțională și justificată”. Pe baza acestei poziții și a informațiilor suplimentare furnizate de ANCOM, Comisia Europeană și-a schimbat punctul de vedere. Comisia consideră că măsurile corective propuse de ANCOM – care vizează doar zonele neconcurențiale – sunt proporționale și justificate. ANCOM poate continua cu măsurile sale de reglementare. În forma descrisă în articol, cazul are câteva repere-cheie: ANCOM urmărește să impună accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în zone cu concurență redusă; Comisia Europeană a blocat inițial măsura și a deschis o investigație, invocând „îndoieli serioase”; BEREC a susținut intervenția ca fiind proporțională și justificată; Comisia Europeană a revenit asupra poziției, permițând continuarea demersului ANCOM. Ce urmează, în practică, este ca ANCOM să poată continua procedurile de reglementare pentru impunerea accesului la rețea, în limitele menționate (zone neconcurențiale). [...]
Comisia Europeană pregătește reguli de securitate cibernetică ce ar putea exclude complet Huawei și ZTE din infrastructura telecom din UE , o mișcare cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile comerciale cu China, care avertizează deja cu măsuri de răspuns, potrivit Huawei Central . Publicația scrie că executivul european a recomandat statelor membre (27 de țări) să reducă dependența de furnizori chinezi, iar noile reguli ar urmări eliminarea așa-numiților „furnizori cu risc ridicat” din piața UE. În această categorie ar intra, în mod explicit, Huawei și ZTE, vizate de o posibilă interdicție în piața telecom. Ce se schimbă: reguli noi și presiune asupra operatorilor Conform materialului, Comisia ar fi elaborat reguli noi de securitate cibernetică menite să ducă la o interdicție completă pentru Huawei și ZTE în telecom. În plus, recomandarea s-ar extinde și către aliații UE, cu îndemnul de a exclude companiile chineze din infrastructura de conectivitate a operatorilor locali. Huawei Central notează că, până acum, disputa a fost în principal una „verbală”, însă noile reguli ar putea transforma discuția într-o interdicție efectivă, dacă vor fi adoptate și aplicate. „Buy European” și argumentul de securitate Potrivit sursei, propunerile ar fi încadrate sub un act numit „Buy European”, prezentat ca un instrument pentru întărirea securității naționale și protejarea vieții private a utilizatorilor prin evitarea anumitor tehnologii și furnizori. Publicația precizează, totuși, că UE „încă nu a decis toate lucrurile” pe acest subiect, ceea ce indică faptul că forma finală și calendarul măsurilor rămân neclare. Reacția Chinei: avertisment de „contraatac” și acuzații de discriminare China a avertizat săptămâna trecută că va răspunde dacă politica nu suferă „schimbări substanțiale”, menționează Huawei Central. Ministerul Comerțului de la Beijing ar fi catalogat inițiativele drept „discriminatorii”, susținând că ar încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului și ar afecta comerțul și cooperarea UE–China. Un purtător de cuvânt chinez, citat de publicație, a declarat: „China a trimis scrisori săptămâna aceasta (săptămâna trecută) către diviziile de industrie și telecomunicații ale Comisiei, cu o listă de măsuri pe care Beijingul vrea să fie retrase.” În evaluarea sursei, un astfel de act ar putea avea „consecințe majore” asupra relațiilor comerciale dintre UE și China, pe fondul unui climat deja sensibil în zona tehnologiei și a lanțurilor de aprovizionare. [...]
O instanță britanică a obligat Samsung să plătească ZTE 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) într-un litigiu de licențiere de brevete esențiale pentru conectivitatea smartphone-urilor , potrivit iThome . Decizia vizează componenta din Marea Britanie a unei dispute globale privind condițiile și costurile pentru utilizarea brevetelor ZTE în telefoanele Samsung. Hotărârea a fost pronunțată vineri, ora locală, de Înalta Curte din Anglia și Țara Galilor . Judecătorul Richard Meade a stabilit că plata este o sumă unică („lump sum”), după ce companiile nu au reușit să ajungă la un acord pentru reînnoirea unei înțelegeri anterioare din 2021. De ce contează pentru telecom: costul licențelor „esențiale” și riscul de litigii Cazul se înscrie în seria de conflicte din industria telecom privind licențele FRAND (condiții „corecte, rezonabile și nediscriminatorii”) pentru brevete considerate critice pentru accesul la rețea. În astfel de dosare, miza economică este ridicată: licențele pot influența direct costul de producție și marjele pe segmentul smartphone, iar deciziile instanțelor pot deveni repere în negocierile dintre producători și deținătorii de portofolii de brevete. Cum s-a ajuns la sumă și ce urmează În proces, Samsung a cerut în decembrie 2024, la Londra, stabilirea în instanță a unor termeni FRAND pentru licențiere. Instanța a fixat acum plata la 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), o valoare: peste plafonul de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) susținut de Samsung; sub nivelul de 731 milioane de dolari (aprox. 3,4 miliarde lei) solicitat de ZTE. Pe plan internațional, ZTE a deschis procese paralele împotriva Samsung în China, Germania și Brazilia, pe același tip de dispută de licențiere, conform informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de iThome. Samsung și ZTE nu au comentat imediat, iar ambele companii au drept de apel, ceea ce lasă deschisă posibilitatea prelungirii litigiului și a incertitudinii privind costul final al licenței. [...]
