Știri
Știri din categoria Tehnologie
Motorola accelerează testarea Android 17, dar întârzie finalizarea Android 16, o combinație care poate crea confuzie operațională și frustrare pentru utilizatorii care încă așteaptă actualizarea stabilă. Potrivit Gizmochina, programul beta pentru Android 17 s-a extins rapid la peste o duzină de telefoane, în timp ce Android 16 nu a ajuns încă pe toate dispozitivele eligibile.
Motorola a lansat programul beta Android 17 la doar câteva zile după ce Google a publicat prima versiune beta pentru telefoanele Pixel, în februarie 2026. Publicația notează că, surprinzător, compania a continuat să extindă beta-ul către tot mai multe modele, ajungând la „peste o duzină” de smartphone-uri.
Pe partea de versiune stabilă, Motorola ar fi început distribuirea Android 16 în septembrie 2025, înaintea unor competitori precum OnePlus, Oppo și Vivo. Edge 60 Pro și Edge 50 Fusion sunt menționate printre primele modele care au primit actualizarea.
Totuși, ritmul nu s-a menținut. Conform aceleiași surse, inclusiv modele premium precum Razr 2025 și Razr Ultra 2025 au început să primească Android 16 abia spre finalul lunii februarie 2026, iar situația se complică pe măsură ce se coboară spre gama mai accesibilă.
Un punct sensibil: nu există, potrivit articolului, un anunț oficial privind eligibilitatea dispozitivelor sau un calendar de distribuire pentru Android 16, ceea ce reduce predictibilitatea pentru utilizatori.
Gizmochina remarcă faptul că, pe măsură ce lansarea Android 17 se apropie, Motorola a început să ducă Android 16 către telefoane de intrare în gamă, fiind menționat Moto G35 ca exemplu. În paralel, compania își „împinge” agresiv programul beta Android 17.
Din perspectivă operațională, această suprapunere poate indica o prioritizare a vizibilității și a testării timpurii (beta) în detrimentul închiderii rapide a ciclului anterior (actualizarea stabilă pentru Android 16) — mai ales în lipsa unui calendar public.
Articolul mai arată că Motorola încearcă să își îmbunătățească angajamentele de suport software. Dacă în mod tipic telefoanele mid-range și high-end erau limitate la trei upgrade-uri majore de sistem, compania ar promite acum „până la cinci”.
Separat, este menționată inițiativa „Motorola Signature”, care ar promite șapte generații de upgrade-uri majore — un nivel foarte ridicat pentru ecosistemul Android, dacă se confirmă în practică prin livrări la timp.
În perioada următoare, miza pentru Motorola va fi să închidă distribuirea Android 16 pe modelele eligibile și să ofere mai multă transparență privind calendarul actualizărilor, în timp ce extinde testarea Android 17.
Recomandate
Valve introduce o coadă de rezervare pentru Steam Controller , ca să gestioneze lipsa de stoc după epuizarea rapidă a primului val , potrivit The Verge . Miza practică pentru utilizatori este că accesul la următoarele reaprovizionări nu mai depinde de „cine prinde primul”, ci de ordinea din listă și de eligibilitatea contului. Sistemul de rezervare se adresează conturilor Steam „în regulă” și care au făcut cel puțin o achiziție înainte de 27 aprilie 2026. Rezervarea păstrează locul în coadă pentru viitoarele loturi disponibile. Când un controller devine disponibil pentru un utilizator din coadă, Valve trimite un e-mail cu invitația de cumpărare. Fereastra de achiziție este de 72 de ore; dacă nu este folosită, produsul este oferit următoarei persoane din listă. Preț și contextul deciziei Steam Controller este listat la 99 de dolari (aprox. 460 lei). Valve a lansat coada după ce produsul s-a vândut rapid, pe 4 mai, semn că stocul inițial nu a acoperit cererea, deși compania spusese înainte de debut că are „stoc semnificativ” pregătit, dar nu știe cât de mare va fi cererea. Ce se schimbă, concret, pentru cumpărători Prin acest mecanism, cumpărătorii: își pot „bloca” un loc la următoarele reaprovizionări, în loc să urmărească restocările în timp real; au o regulă predictibilă de acces (eligibilitate + ordine în coadă); trebuie să finalizeze comanda în 72 de ore de la notificare, altfel pierd rândul pentru acel lot. [...]
Divizia de cipuri pentru inteligență artificială a Baidu, Kunlunxin , țintește o evaluare de cel puțin 100 miliarde yuani (14,69 miliarde dolari, aprox. 66,1 miliarde lei) pentru o listare la Bursa din Hong Kong , potrivit South China Morning Post , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Miza pentru piață este apariția unui nou emitent major în zona semiconductorilor, într-un moment în care companiile chineze de cipuri caută capital public pe fondul presiunii Beijingului pentru „autosuficiență” tehnologică. Evaluarea ar putea fi ajustată în funcție de condițiile de piață și de termenii finali ai tranzacției, a indicat una dintre surse, sub protecția anonimatului, pe motiv că informațiile sunt private. Baidu și Kunlunxin nu au răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Dublă pistă de listare: Hong Kong și piața internă Separat de planurile pentru Hong Kong, Kunlunxin a făcut și primul pas către o ofertă publică inițială (IPO) pe piața din China continentală, pe fondul valului de companii locale din domeniul cipurilor care urmăresc listări atât pe continent, cât și la Hong Kong, potrivit articolului. În acest demers, banca de investiții China International Capital Corp (CICC), susținută de stat, urmează să ghideze compania și echipa de conducere în „procesul de tutoriat” (o etapă obligatorie pentru firmele care vor să se listeze în China), conform unui anunț publicat joi de autoritatea de reglementare China Securities Regulatory Commission (CSRC). Unde ar urma să se listeze în China Kunlunxin vizează, de asemenea, o listare pe Sci-Tech Innovation Board (cunoscută ca Star Market ) a Bursei din Shanghai, segment dedicat companiilor de tehnologie. Pentru investitori, combinația dintre o posibilă listare la Hong Kong și pregătirea unei listări pe Star Market indică o strategie de acces la capital pe mai multe piețe, însă parametrii finali — inclusiv evaluarea — rămân dependenți de fereastra de piață și de condițiile tranzacției. [...]
OnePlus coboară pragul de preț pentru un ecran de 144 Hz într-un telefon 5G , odată cu lansarea Nord CE6 Lite în India, cu preț de pornire de 20.999 rupii (aprox. 222 dolari), potrivit Notebookcheck . Mișcarea întărește presiunea pe segmentul „buget” din piața locală, unde diferențierea se face tot mai mult prin specificații de afișaj și autonomie. Telefonul vine cu un ecran LCD de 6,72 inci, rezoluție 1.080 x 2.400 pixeli, rată de reîmprospătare de 144 Hz și luminozitate tipică de 800 niți. La acest nivel de preț, combinația mizează pe o experiență mai fluidă în utilizare (derulare, jocuri), fără a trece la un panou OLED, de regulă mai scump. Ce primești la banii ceruți Pe partea de platformă hardware, Nord CE6 Lite folosește chipsetul MediaTek Dimensity 7400 Apex , cu suport 5G. OnePlus susține un scor AnTuTu de peste 1,03 milioane de puncte (valoare declarată de companie, fără detalii despre configurația testului în material). Configurațiile de memorie și stocare urcă până la 8 GB RAM și 256 GB stocare UFS 3.1 (un standard de memorie internă mai rapid decât soluțiile mai vechi), cu posibilitate de extindere prin card microSD până la 2 TB. Autonomie mare, dar cu un compromis de funcționalitate Unul dintre argumentele principale este bateria de 7.000 mAh, cu încărcare rapidă la 45 W. La capitolul software, telefonul vine cu OxygenOS 16 bazat pe Android 16. Compromisul notabil menționat este lipsa NFC (funcție folosită frecvent pentru plăți contactless și împerechere rapidă cu accesorii), ceea ce poate conta în piețele unde plățile mobile sunt deja uzuale. Prețuri și disponibilitate OnePlus Nord CE6 Lite este anunțat în trei variante, cu vânzări din 12 mai, în India: 6 GB / 128 GB: 20.999 rupii (aprox. 222 dolari) 8 GB / 128 GB: 22.999 rupii (aprox. 243 dolari) 8 GB / 256 GB: 25.999 rupii (aprox. 275 dolari) Modelul va fi disponibil în culorile Hyper Black și Vivid Mint. OnePlus nu a comunicat, deocamdată, disponibilitatea în alte regiuni. [...]
Sony și TSMC își extind colaborarea pentru a crește capacitatea de producție de senzori avansați în Japonia, într-un proiect care ar putea consolida lanțul local de semiconductori, dar care depinde încă de condițiile finale ale acordului și de sprijinul guvernamental, potrivit G4Media . Sony și TSMC au în vedere înființarea unui joint venture (societate mixtă) dedicat dezvoltării și producției de senzori de imagine de nouă generație, într-un context de cerere în creștere pentru semiconductori avansați, inclusiv pentru inteligență artificială, industria auto și robotică. Informația este relatată de Reuters , citată de publicație. Ce aduce concret societatea mixtă Noua companie ar urma să combine expertiza Sony în proiectarea senzorilor de imagine cu capacitățile TSMC în procese de fabricație și tehnologii de producție semiconductoră. Potrivit companiilor, Sony ar urma să dețină participația majoritară. Dezvoltarea liniilor de cercetare și producție este planificată în cadrul noii fabrici Sony din orașul Koshi, prefectura Kumamoto. În ce stadiu este acordul și de ce contează Deocamdată, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere fără caracter obligatoriu, iar discuțiile continuă pe structura investițiilor și condițiile finale. Implementarea proiectului este condiționată și de sprijinul guvernului japonez, dar și de evoluția cererii din piață. În paralel, Sony spune că va continua investițiile și în fabrica sa existentă din Nagasaki, pentru extinderea capacităților de producție pentru senzori avansați, cu investiții realizate etapizat. Context: colaborarea Sony–TSMC în Japonia Sony și TSMC colaborează deja prin Japan Advanced Semiconductor Manufacturing (JASM) , companie mixtă înființată în 2021 și controlată majoritar de TSMC. Prima fabrică JASM din Japonia a început producția de serie la finalul anului 2024. Parteneriatul va analiza și oportunități legate de aplicații fizice bazate pe inteligență artificială, inclusiv sisteme pentru automobile și roboți industriali. Publicația mai notează că Sony a indicat anterior că ia în calcul atragerea de parteneri externi pentru divizia sa de cipuri, pe fondul costurilor tot mai ridicate ale dezvoltării și producției de semiconductori. [...]
Rusia a început să construiască o rețea proprie de internet prin satelit, cu finanțare de stat și implicare directă a armatei , după ce a lansat primii 16 sateliți ai constelației Rassvet , proiect prezentat ca alternativă la Starlink, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona comercială: experți citați în material indică o utilizare cu dublu scop, inclusiv pentru comunicații militare și controlul infrastructurii digitale. Lansarea a avut loc pe 23 martie, la ora 20:24 (ora Moscovei), de la cosmodromul militar Plesetsk, cu o rachetă Soyuz-2.1B. Proiectul este derulat de compania rusă Bureau 1440, care a plasat sateliții pe orbită joasă și a deschis astfel etapa de trecere de la testare la un serviciu operațional de comunicații. Ținta: o infrastructură „suverană” cu utilizare civilă și militară Planul menționat în articol vizează o constelație de cel puțin 300 de sateliți până în 2030. Bureau 1440 susține că sistemul urmărește internet broadband cu viteze de până la 1 gigabit pe secundă per terminal și o latență de maximum 70 de milisecunde (întârzierea semnalului). Contextul este legat de lecțiile războiului din Ucraina, unde Starlink a devenit un instrument important pentru comunicațiile trupelor. În acest cadru, Rassvet este descris ca o încercare a Moscovei de a avea o infrastructură proprie, care să poată fi folosită atât de civili, cât și de armată. Semnale de militarizare: lansare prin Ministerul Apărării și finanțare publică Un element operațional relevant este că lansarea nu a fost realizată de agenția spațială Roscosmos, ci de Ministerul Apărării, prin cosmodromul Plesetsk. La câteva zile după lansare, Vladimir Putin a numit evenimentul „un mare eveniment”, iar directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a afirmat că în ziua lansării cosmodromul ar fi fost vizat de „tentative de atac”. Expertul Vitalii Egorov, citat în material, spune că sateliții de comunicații pot îndeplini și funcții militare și că, având în vedere eficiența Starlink pe câmpul de luptă, și Rassvet ar urma să fie folosit în acest scop. Tot el indică o limitare practică: terminalele Rassvet ar fi de câteva ori mai mari și mai grele decât cele Starlink, ceea ce ar putea restrânge utilizarea. La nivel de finanțare, articolul menționează că presa independentă rusă estimează sprijin de 100 de miliarde de ruble (aprox. 1,34 miliarde de dolari, adică aprox. 6,2 miliarde lei) din partea Ministerului Comunicațiilor, iar compania ar fi dispusă să investească încă 300 de miliarde de ruble. Provocarea industrială: ritm de producție „neatins” în Rusia Dincolo de lansarea inițială, dificultatea majoră este producția în serie. Pentru a ajunge la circa 300 de sateliți în următorii ani, Bureau 1440 ar trebui să producă unul sau doi sateliți pe săptămână, un ritm pe care industria spațială rusă „nu l-a atins niciodată”, potrivit expertului citat. Materialul notează că, până acum, doar Starlink și OneWeb au reușit o producție de serie susținută la acest nivel. O a doua condiție pentru utilizare pe scară largă este dezvoltarea unor terminale mai ușoare și mai ieftine; altfel, rețeaua ar putea rămâne, în practică, orientată spre clienți instituționali. Diferențe tehnice: orbită aproape polară și altitudine mai mare Bureau 1440 ar fi ales o orbită aproape polară, cu o înclinație de 81,4 grade, ceea ce ar permite acoperirea întregului teritoriu al Rusiei, inclusiv zone izolate și regiuni polare. În plus, compania indică o altitudine de aproximativ 800 km pentru orbită, în timp ce sateliții Starlink sunt plasați la circa 550 km sau mai puțin, conform articolului. Cine controlează proiectul Materialul arată că Bureau 1440 a fost înființată în 2020 ca divizie a Megafon, iar în 2022 a fost integrată în Iks Holding. Canalul independent Dojdi, citat de Antena 3, susține că holdingul ar fi implicat în sisteme de supraveghere și blocare a internetului, folosite pentru restricționarea traficului online și a unor platforme de mesagerie. În același context, articolul menționează că unul dintre managerii de top ai Iks Holding este fiul primului director adjunct al serviciilor de informații din Rusia, Boris Korolev, sugerând o legătură strânsă cu statul. În concluzie, lansarea celor 16 sateliți este doar începutul: dacă Rusia va reuși să industrializeze producția și să reducă dimensiunea/costul terminalelor, Rassvet poate deveni o infrastructură operațională cu relevanță strategică, nu doar o alternativă comercială la Starlink. [...]
Apple pregătește o intrare directă în piața ochelarilor inteligenți, mizând pe integrarea strânsă cu iPhone-ul , potrivit 91mobiles , care citează informații atribuite jurnalistului Mark Gurman (Bloomberg). Proiectul ar viza o pereche de ochelari cu camere și funcții audio, iar separat ar exista și un dispozitiv experimental: un pandantiv de mărimea unui AirTag, echipat cu cameră. Miza operațională pentru Apple este să transforme ochelarii într-o extensie a iPhone-ului și a funcțiilor Siri/Apple Intelligence, nu într-un produs complet autonom. Concret, camerele ar urma să „alimenteze” cu date asistentul vocal, pentru funcții precum indicații de orientare la mers, în funcție de ceea ce „văd” ochelarii. Ochelarii: camere, audio și Siri, fără afișaj AR în lentile Conform informațiilor prezentate, ochelarii ar semăna ca abordare cu Meta Ray-Bans : ar include camere pentru foto-video, difuzoare și microfoane pentru muzică, apeluri și notificări Siri. Diferența pe care Apple ar urmări-o ar fi integrarea mai strânsă cu iPhone-ul, care ar asigura și „spatele” de procesare pentru funcțiile bazate pe inteligență artificială. Gurman nu se așteaptă ca prima generație de ochelari Apple să aibă un afișaj de realitate augmentată (AR) în lentile, ceea ce i-ar plasa în categoria „ochelari cu cameră și audio”, nu a ochelarilor AR propriu-ziși. La nivel de design, Apple ar testa rame din plastic dezvoltate intern, fără parteneriat cu un brand consacrat de ochelari. Ar fi în lucru cel puțin patru stiluri de rame și mai multe culori, iar camerele ar avea lentile ovale orientate vertical. Pandantivul: accesoriu pentru iPhone, încă în fază incipientă Al doilea produs descris este un pandantiv de mărimea unui AirTag, care ar putea fi prins de haine sau purtat la gât. Ar include o cameră „mereu pornită” și un microfon pentru comenzi vocale Siri. Dispozitivul ar avea propriul cip, însă ar depinde de un iPhone asociat pentru procesare, ceea ce îl face mai degrabă un accesoriu, nu un produs independent. Publicația notează că Apple ar dezbate dacă să includă și un difuzor. Proiectul este într-o etapă mai timpurie decât ochelarii și ar putea fi anulat. Calendar și competiție: 2027 cel mai devreme pentru lansare Potrivit informațiilor citate, ochelarii ar putea fi prezentați la final de 2026 sau început de 2027, însă lansarea efectivă nu ar avea loc mai devreme de 2027. Pentru pandantiv, o lansare în 2027 este posibilă, dar nesigură. Intrarea Apple în această zonă ar însemna competiție directă cu Meta, care are deja două generații de Ray-Bans și o bază de utilizatori în creștere; în paralel, Google și Samsung ar lucra la propriile versiuni. Avantajul Apple, în această logică, ar fi ecosistemul și puterea de procesare a iPhone-ului folosit ca „backend” pentru dispozitive purtabile. Apple nu a confirmat oficial niciunul dintre produse, iar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de informații neoficiale. [...]
