Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Deezer încearcă să limiteze confuzia dintre muzica „reală” și cea generată integral de AI printr-un instrument gratuit care permite utilizatorilor să-și scaneze playlisturile și să verifice dacă includ piese create în întregime cu inteligență artificială, potrivit Agerpres . Instrumentul este gândit pentru utilizatori de pe „diferite platforme de streaming”, nu doar pentru cei ai Deezer, conform informațiilor transmise de compania franceză agenției AFP. Dincolo de componenta de noutate, miza este una operațională: pe măsură ce crește volumul de conținut generat automat, utilizatorii și platformele au nevoie de metode rapide de identificare a pieselor produse integral de AI, pentru a evita amestecarea lor cu muzica realizată de artiști umani în playlisturi. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii despre modul de funcționare al instrumentului, criteriile de detectare sau limitele tehnice ale scanării. [...]
Redmagic 11s Pro intră pe radarul cumpărătorilor din România cu un preț de la 799 euro (4.182 lei) , iar diferența de cost între configurații urcă la 100 euro (aprox. 523 lei), potrivit BF . Informația contează mai ales pentru cei care compară telefoane de gaming în zona 4.000–5.000 lei, unde prețul și disponibilitatea (în acest caz, „Early Access”) pot cântări la fel de mult ca specificațiile. Prețuri și disponibilitate la 11.06.2026 Conform verificărilor făcute de publicație în magazine online care livrează în România, Redmagic 11s Pro apare în două variante: 799 euro ( 4.182 lei ) pentru 12 GB RAM + 256 GB stocare UFS 4.1, disponibilitate: Early Access 899 euro ( 4.705 lei ) pentru 16 GB RAM + 512 GB stocare UFS 4.1, disponibilitate: Early Access Pentru comparații cu alte oferte din piață, BF indică și opțiunea de verificare prin Compari.ro, fără a lista în articol alte prețuri concrete din magazine locale. Ce primești la banii aceștia: specificații orientate spre gaming Modelul este prezentat ca un smartphone de gaming, cu accent pe performanță și management termic. Lista de dotări menționată include: ecran AMOLED de 6,85 inci, 144 Hz, redare 10-bit chipset Snapdragon 8 Elite Gen5 camere duale 50 MP (wide cu OIS + ultra-wide cu autofocus) și cameră frontală de 16 MP sub ecran înregistrare video 8K baterie de 7.500 mAh încărcare rapidă 80W prin cablu și 80W wireless certificare IPX8 (rezistență la apă) ventilator integrat și triggere tactile 520 Hz USB-C 3.2 Gen2 și difuzoare stereo În practică, combinația dintre baterie mare și încărcare rapidă (inclusiv wireless) este unul dintre argumentele de valoare pentru utilizatorii care vor autonomie ridicată, în timp ce răcirea activă (ventilator + lichid) țintește sesiunile lungi de jocuri, unde temperatura poate limita performanța. Ce urmează pentru cumpărători La data menționată în articol (11.06.2026), disponibilitatea este încadrată la „Early Access”, iar „cadoul” asociat achiziției este trecut ca „nespecificat”. Pentru cei interesați, următorul pas logic este verificarea ofertelor din mai multe magazine și a condițiilor de livrare/garanție, în condițiile în care BF nu indică în material o listă completă de retaileri români și prețurile lor. [...]
OpenAI ia în calcul o reducere drastică a prețurilor pentru ChatGPT , pe fondul presiunii tot mai mari din partea Anthropic (Claude) și Google (Gemini), într-un semn că piața serviciilor de inteligență artificială intră într-o fază de „război al prețurilor”, potrivit WinFuture . Miza nu este doar factura mai mică pentru clienți, ci și deteriorarea marjelor într-un moment sensibil pentru companiile care consumă masiv resurse de calcul. De ce se ieftinește: bugete epuizate și costuri mari pe „token” Publicația notează că impulsul pentru ajustări vine din plângeri ale mediului de afaceri: multe companii și-ar fi epuizat deja în 2026 bugetele pentru „agenți” de inteligență artificială (sisteme care execută sarcini mai autonom), iar managerii critică nivelul costurilor pentru „token-uri” – unitatea de bază folosită de furnizori pentru a taxa volumul de text procesat. În acest context, OpenAI ar urmări să reducă prețurile pentru a limita migrarea clienților către alternative mai ieftine. Presiunea concurenței: Gemini sub tarife, Anthropic ar putea urma Concurența este descrisă ca fiind tot mai agresivă pe preț. Google ar oferi planuri de business comparabile la aproape jumătate din tarifele OpenAI și ar fi anunțat recent o reducere de preț. În același timp, surse citate de Wall Street Journal susțin că OpenAI se așteaptă ca Anthropic să vină, la rândul său, cu ieftiniri. WinFuture mai arată că Anthropic a raportat o creștere puternică a veniturilor, alimentată de popularitatea instrumentului Claude Code în rândul dezvoltatorilor software, și că start-up-ul ar fi depășit temporar în mai dezvoltatorul ChatGPT ca evaluare, la 964 miliarde dolari (aprox. 4.338 miliarde lei). Impactul economic: risc de marje mai mici înainte de IPO Pentru utilizatori, ieftinirile ar însemna costuri lunare mai mici. Pentru furnizori, însă, strategia vine cu riscuri: WinFuture subliniază că atât OpenAI, cât și Anthropic ar înregistra deja pierderi de ordinul miliardelor, din cauza costurilor ridicate ale centrelor de date necesare pentru rularea modelelor. Reducerea veniturilor pe token ar putea înrăutăți profitabilitatea exact într-un moment în care, potrivit sursei, OpenAI și Anthropic ar fi depus recent documente confidențiale pentru listare la bursă în SUA. O comprimare a marjelor ar putea cântări în percepția investitorilor asupra sustenabilității modelului de business. Efect secundar: „tokenmaxxing” și consum mai mare fără randament În paralel, WinFuture menționează o dezbatere în industrie despre „tokenmaxxing” – situații în care companiile consumă volume mari de token-uri pentru a „crește productivitatea” cu AI, chiar și atunci când nu există beneficii financiare măsurabile. Prețuri mai mici ar putea încuraja acest tip de utilizare ineficientă, amplificând consumul și, implicit, presiunea pe infrastructură. [...]
OpenAI a blocat mai multe conturi legate de China, acuzate că foloseau ChatGPT pentru campanii de propagandă menite să amplifice polarizarea în SUA , potrivit WinFuture . Miza operațională pentru piața de inteligență artificială este că furnizorii de modele lingvistice își înăspresc controalele și intervențiile atunci când instrumentele lor sunt folosite pentru influențarea dezbaterilor publice. Ce spune OpenAI că a identificat Compania afirmă că a descoperit două campanii distincte care ar fi folosit ChatGPT pentru a produce conținut destinat rețelelor sociale: postări, comentarii și caricaturi politice. Informațiile despre temele vizate au fost relatate de revista americană Axios , citată în material. Potrivit OpenAI, obiectivul nu a fost crearea unor controverse noi, ci exploatarea unor subiecte deja sensibile pentru a accentua diviziunile existente în societatea americană. Temele folosite: centre de date și tarife Prima campanie, denumită „Data Center Bandwagon”, s-a concentrat pe disputa privind extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială. Mesajele promovau ideea că cererea tot mai mare de electricitate a acestor facilități ar crește costurile energiei pentru gospodăriile din SUA. OpenAI susține că utilizatori cu legături către un contractor al guvernului chinez ar fi generat inclusiv benzi desenate pe teme precum capacitatea rețelei și prețurile la energie, care au fost apoi distribuite pe X prin conturi „probabil neautentice”, alături de linkuri către articole reale de presă. A doua campanie, „Tech and Tariffs”, ar fi vizat politica tarifară a președintelui american Donald Trump și eforturile SUA de a-și consolida poziția de lider tehnologic la nivel global, tot prin conținut creat cu ajutorul ChatGPT. Impactul estimat: audiență redusă, dar semnal de risc Evaluarea OpenAI este că ambele operațiuni au avut o acoperire mică și au atras puțină atenție în rețelele sociale. Ben Nimmo, investigator-șef pe zona de securitate și investigații, a spus că astfel de operațiuni încearcă să influențeze dezbateri existente, nu să inventeze subiecte noi. În context, WinFuture notează că temele sunt deja controversate în SUA: există diviziuni privind extinderea centrelor de date, iar o majoritate a americanilor ar pune creșterea prețurilor pe seama tarifelor. Problema apare, potrivit concluziei citate, când o putere străină folosește aceste falii pentru a alimenta tensiuni. [...]
Boeing ridică miza pentru dronele de luptă „însoțitor” în Europa : noua versiune MQ-28 Ghost Bat Block 3 adaugă compartimente interne de armament și autonomie de operare la distanțe foarte mari, ceea ce îi poate crește șansele într-o viitoare achiziție germană și, implicit, pe o piață europeană aflată în formare, potrivit TWZ . MQ-28 Block 3 a fost prezentat la salonul aeronautic ILA Berlin , de oficiali Boeing Australia și Rheinmetall, compania germană fiind partenerul prin care Boeing încearcă să intre în programul de „collaborative combat aircraft” (CCA) al Germaniei — adică drone de luptă menite să opereze împreună cu avioane cu pilot. Ce aduce Block 3 și de ce contează operațional Cea mai importantă schimbare este introducerea a două compartimente interne de armament (câte unul pe fiecare parte a fuselajului). Miza este păstrarea caracteristicilor de „low-observable” (dificil de detectat), deoarece armamentul transportat extern crește semnătura radar. Conform detaliilor prezentate, fiecare compartiment poate transporta: o rachetă aer-aer AIM-120 AMRAAM ; sau două muniții ghidate Small Diameter Bomb (SDB) , fie GBU-39/B SDB I, fie GBU-53 SDB II (StormBreaker). Publicația notează că este primul CCA cunoscut care poate transporta intern AIM-120, un pas relevant pentru roluri de apărare aeriană și protecție a platformelor de sprijin (de tip AWACS și avioane cisternă), pe lângă cooperarea cu avioane de vânătoare. Mai multă portanță, mai multă tracțiune, încărcătură mai mare Block 3 are o aripă cu 25% mai mare și o creștere a tracțiunii de la 10.000 la 12.000 de livre-forță (TWZ precizează că nu este clar cum va fi obținută această creștere). În combinație, modificările ar aduce o capacitate suplimentară echivalentă cu 2.000 de livre pentru combustibil, armament și încărcături de misiune. Versiunile anterioare Block 1 și Block 2 au depășit 150 de zboruri de test în Australia și SUA. Australia a cumpărat opt aparate Block 1 (prototipuri de pre-producție), iar primele nouă drone Block 2 sunt în producție, ca etapă spre capabilitatea operațională pe care ar urma să o atingă Block 3. Control dincolo de linia vizuală și autonomie pe distanțe mari O altă schimbare cu impact direct este introducerea controlului BLOS (beyond-line-of-sight), adică operare prin legături de comunicații care nu depind de „vederea” directă a stației de control. În această configurație, MQ-28 poate fi operat de la distanțe „nelimitate”, inclusiv de la o stație terestră, o navă sau un avion cu pilot. Este menționată și o opțiune SATCOM (comunicații prin satelit), prezentată ca o îmbunătățire a rezilienței în medii cu război electronic. TWZ indică o rază de acțiune de peste 2.000 de mile marine (aprox. 3.704 km ), iar combinația dintre rază și BLOS ar permite și misiuni independente, nu doar ca „însoțitor” controlat de un avion cu pilot. Fereastra germană: negocieri, termen 2029 și competiție în creștere Rheinmetall și Boeing promovează MQ-28 către Luftwaffe, iar directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat pentru Breaking Defense că negocierile cu guvernul german sunt în curs și că, dacă Germania vrea avionul până în 2029, etapa finală de negociere ar trebui să înceapă cel târziu anul viitor. Contextul de la ILA Berlin sugerează o competiție intensă pentru viitoarele programe europene de CCA: au fost prezentate și alte concepte de drone de luptă, inclusiv Airbus U760 Ravenstorm, modele de la General Atomics și o versiune nouă a dronei Helsing CA-1 Europa. Pentru Boeing, Block 3 nu este doar o evoluție tehnică, ci și un argument comercial: compania testează Ghost Bat și din baza navală americană Point Mugu (California), iar TWZ notează că obiectivele declarate includ demonstrarea maturității designului și sprijinirea vânzărilor la export, cu posibilitatea ca testele să indice și un interes american. În paralel, Australia rămâne un client de bază: țara vrea să aducă aparatele mai vechi la standardul Block 3 printr-un program de modernizare „în spirală”, iar Boeing estimează intrarea în serviciu în Royal Australian Air Force în 2028. [...]
Un cercetător american consideră viabil planul Huawei de a produce cipuri avansate fără tehnologia EUV , potrivit PhoneArena . Andrew B. Kahng, specialist în semiconductori de la Universitatea California din San Diego, afirmă că strategia companiei chineze are șanse reale de succes, în ciuda restricțiilor care împiedică accesul Huawei și al producătorilor chinezi la cele mai avansate echipamente de litografiere folosite în industrie. Evaluarea este importantă deoarece vine din partea unui expert american într-un domeniu aflat în centrul competiției tehnologice dintre SUA și China. De mai mulți ani, sancțiunile impuse de Washington limitează accesul companiilor chineze la mașinile de litografiere EUV produse de ASML, considerate esențiale pentru fabricarea celor mai performante cipuri. În lipsa acestor echipamente, mulți analiști au pus sub semnul întrebării capacitatea Chinei de a ține pasul cu liderii industriei. Huawei susține însă că poate depăși această limitare printr-o abordare diferită față de metodele tradiționale de miniaturizare a tranzistoarelor. Compania a prezentat recent arhitectura LogicFolding, o tehnologie care presupune organizarea circuitelor pe mai multe straturi verticale pentru a reduce distanța parcursă de semnalele electrice și pentru a crește densitatea componentelor integrate într-un cip. Potrivit companiei, această metodă ar putea permite obținerea unei densități a tranzistoarelor comparabile cu cea a unor cipuri de 1,4 nanometri în următorii ani. Deși astfel de obiective rămân de demonstrat în producția comercială, declarația lui Kahng sugerează că ideea nu este doar o ambiție teoretică, ci o direcție tehnologică pe care specialiștii o consideră realizabilă. Interesul generat de această evaluare este cu atât mai mare cu cât industria semiconductorilor se apropie de limitele fizice ale miniaturizării tranzistoarelor. În acest context, soluțiile care urmăresc creșterea performanței prin noi arhitecturi și prin optimizarea circulației datelor în interiorul cipurilor sunt privite ca posibile alternative la modelul care a dominat dezvoltarea industriei în ultimele decenii. Faptul că un cercetător american de profil consideră viabil planul Huawei reprezintă astfel una dintre cele mai importante validări primite până acum de compania chineză în efortul său de a dezvolta semiconductori avansați fără acces la tehnologia EUV. [...]
Directorul general al Palantir susține că naționalizarea completă a marilor companii de IA va deveni „mainstream” pe stânga americană, iar senatorul Bernie Sanders va fi considerat prea moderat pentru că propune doar 50% proprietate publică, potrivit Gizmodo . Afirmațiile îi aparțin lui Alex Karp, care a declarat la CNBC că, pe fondul schimbărilor economice și sociale aduse de inteligența artificială, poziția dominantă în zona progresistă ar urma să se mute spre „naționalizare completă”. În acest context, Karp a ironizat ideea unei participații publice de 50% în companiile de IA, sugerând că va părea insuficientă în viitorul apropiat. Ce a spus Alex Karp și de ce contează Karp a argumentat că ritmul și amploarea transformărilor generate de IA vor împinge dezbaterea politică spre soluții mai radicale privind proprietatea și controlul asupra companiilor din domeniu. El a legat această evoluție de impactul anticipat asupra pieței muncii și de întrebările legate de cine beneficiază de valoarea creată de aceste tehnologii. „În doi ani, nu o să creadă că Bernie Sanders e progresist. O să fie gen: «Bernie Sanders, vrei doar 50%? Ce-i cu 50%?»”, a spus Karp, într-un fragment video la care trimite articolul. În același interviu, șeful Palantir s-a descris drept „progresist” și a respins criticile legate de poziționările sale, inclusiv asocierea cu președintele Donald Trump și respingerea unor teme progresiste (de la politici de diversitate, echitate și incluziune, până la războiul Israelului în Gaza), notează publicația. Contextul politic: Sanders, Trump și ideea de „proprietate publică” în IA Articolul amintește că Bernie Sanders a promovat în ultimele luni ideea unei forme de proprietate publică în companiile de inteligență artificială, argumentând că IA poate provoca o perturbare socială majoră și că întrebarea centrală este cine va deține și controla viitorul. Într-o postare video pe rețelele sociale, Sanders a formulat explicit miza controlului asupra tehnologiei, printr-un mesaj distribuit pe X. În paralel, Donald Trump a declarat la Casa Albă că intenționează să aibă întâlniri cu „12 sau 15” directori din domeniu și că discută despre „a da ceva înapoi publicului”, susținând că o astfel de măsură ar putea face publicul „foarte bogat”, potrivit relatării. Nu este însă limpede când ar urma să aibă loc aceste întâlniri și ce formă concretă ar lua o eventuală participație publică sau naționalizare parțială. Reacții și semne de divizare în tabăra republicană Nu toți susținătorii lui Trump privesc favorabil ideea naționalizării (sau a unei naționalizări parțiale) în IA. David Sacks, fost responsabil pe zona de IA și criptomonede în administrația Trump, a criticat public această direcție și a avertizat că reglementările îmbrățișate temporar de republicani ar putea fi folosite ulterior împotriva lor, când democrații revin la putere. În același timp, articolul punctează că rămâne neclar cât de departe poate merge politic o astfel de discuție, inclusiv în raport cu calendarul electoral din noiembrie (alegeri la jumătatea mandatului), când o măsură cu impact financiar direct ar putea deveni un instrument de campanie. [...]
De la 2 august 2026, platformele și furnizorii de AI vor trebui să eticheteze anumite deepfake-uri și conținut generat artificial , potrivit Mediafax , după publicarea de către Comisia Europeană a versiunii finale a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială. Miza este una operațională: companiile trebuie să implementeze mecanisme concrete de transparență, într-un calendar deja fixat. Documentul explică modul în care companiile și organizațiile ar urma să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Conform Comisiei Europene, etichetarea va fi cerută „în anumite situații”, cu scopul de a reduce riscul de înșelăciune și manipulare. Ce tip de conținut intră în vizor Regulile vizează în special: deepfake-urile (imagini, înregistrări audio sau videoclipuri generate ori modificate astfel încât să pară autentice); anumite texte generate sau manipulate de AI care informează publicul asupra unor subiecte de interes public; situațiile în care utilizatorii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI interactiv , cum este un chatbot. În justificarea măsurilor, Comisia Europeană arată că cerințele de transparență îi ajută pe oameni să recunoască mai ușor conținutul generat sau modificat de AI, reducând riscurile asociate. „Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare” Cum se face etichetarea: metadate, filigrane digitale și pictograme Codul stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative (sunt menționate exemple precum ChatGPT și Gemini), care ar urma să introducă marcaje ce pot fi citite automat de alte sisteme, pentru identificarea conținutului generat artificial. Instrumentele indicate în document includ: metadate (informații atașate fișierelor care pot descrie originea și modificările), filigrane digitale („watermarks”), alte mecanisme de detectare pentru verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip. Separat, Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de AI. Excepția relevantă pentru redacții: textele revizuite de oameni Codul include o excepție pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial: obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică dacă materialele au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială . Cod voluntar, obligații legale obligatorii Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență din AI Act sunt obligatorii . Organizațiile care semnează codul pot folosi măsurile din document pentru a demonstra mai ușor conformarea la legislația europeană. În esență, pentru companii urmează o perioadă de implementare tehnică și de politici interne, într-un context în care, potrivit experților citați, devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial, iar riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității cresc odată cu adopția rapidă a AI. [...]
Imagini reale și patru wallpaper-uri interactive ale viitorului Samsung Galaxy Z Fold8 Ultra au apărut online , sugerând o rafinare a designului prin îngustarea ramelor ecranului exterior, cu efect direct asupra experienței de utilizare, potrivit IT Home . Informațiile provin dintr-o postare publicată pe 10 iunie de publicația tech SamMobile , care a distribuit un set de fotografii cu dispozitivul și imaginile de fundal de sistem. Dincolo de componenta estetică, schimbarea de design indică o direcție de optimizare a „raportului ecran–carcasă” (mai mult ecran util într-un format similar), un punct sensibil la telefoanele pliabile unde fiecare milimetru contează în utilizarea de zi cu zi. Ce se vede în imaginile cu Galaxy Z Fold8 Ultra Comparativ cu Galaxy Z Fold7 , noul model ar avea: rame mai înguste pe ecranul exterior, pentru o vizualizare mai „imersivă”; decupaj tip „orificiu” (punch-hole) pentru camera frontală, poziționat central sus, păstrând funcția de selfie; pe partea dreaptă, butonul de pornire și butoanele de volum integrate în același aranjament. Sursa nu oferă detalii despre specificații, preț sau calendar de lansare; informația disponibilă se limitează la elementele vizibile în fotografii și la pachetul de wallpaper-uri. Wallpaper-uri de sistem: patru variante „interactive”, cu tema „8” Pe partea de software, Fold8 Ultra ar include patru wallpaper-uri „interactive”, construite în jurul unui element vizual comun: unde fluide în forma cifrei „8”, o trimitere directă la numele „Z Fold 8”. IT Home precizează că imaginile sunt prezentate în material pe un telefon nepliabil, ceea ce poate influența modul în care sunt percepute (dimensiuni, decupaje, proporții), fără a schimba însă tema grafică. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Samsung, aceste detalii trebuie tratate ca informații din zona „scurgerilor” (leaks), utile mai ales pentru a anticipa direcția de design și accentul pus pe experiența vizuală a ecranului exterior. [...]
Adoptarea iOS 26 a urcat rapid, dar rămâne ușor sub ritmul iOS 18 , un semnal relevant pentru dezvoltatori și companii care își calibrează suportul tehnic și testarea aplicațiilor în funcție de cât de repede migrează utilizatorii, potrivit 9to5Mac . Apple spune că datele sunt „măsurate pe dispozitive care au tranzacționat pe App Store la 7 iunie 2026”, adică pe terminale active în ecosistemul de plăți și descărcări. Unde este iOS 26 acum, pe iPhone Pentru iPhone-urile lansate în ultimii patru ani, Apple indică următoarea distribuție: 86% rulează iOS 26 11% rulează iOS 18 3% rulează versiuni mai vechi Pentru toate iPhone-urile aflate în uz care pot rula iOS 26: 79% rulează iOS 26 14% rulează iOS 18 7% rulează versiuni mai vechi Situația pe iPad: iPadOS 26 Pentru iPad-urile lansate în ultimii patru ani: 79% rulează iPadOS 26 16% rulează iPadOS 18 5% rulează versiuni mai vechi Pentru toate modelele de iPad compatibile cu iPadOS 26: 68% rulează iPadOS 26 17% rulează iPadOS 18 15% rulează versiuni mai vechi De ce contează diferența față de iOS 18 Apple arată că, față de datele din februarie, adoptarea iOS 26 a crescut cu 12% pentru iPhone-urile din ultimii patru ani și cu 13% pentru toate iPhone-urile compatibile; pentru iPadOS 26, creșterea este de 13%, respectiv 11%. Totuși, comparativ cu cifrele de adoptare pentru iOS 18/iPadOS 18 publicate anul trecut (în iunie), iOS 26 și iPadOS 26 sunt încă în urmă: cu 2% pe dispozitivele lansate în ultimii patru ani și cu 3% per total. Practic, migrarea este puternică, dar ușor mai lentă decât generația anterioară — un detaliu care poate influența momentul în care dezvoltatorii renunță la suportul pentru versiuni mai vechi sau prioritizează funcții dependente de noile sisteme. Pentru contextul metodologiei Apple privind aceste statistici, publicația trimite și la pagina dedicată din zona Apple Developer . [...]
NEURA Robotics a atras până la 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) într-o rundă Series C, la o evaluare de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei), mizând pe trecerea roboticii către producție de masă , potrivit The Next Web . Compania germană spune că este cea mai mare rundă de finanțare obținută vreodată de o firmă de robotică „full-stack” (care dezvoltă integrat atât hardware, cât și software și infrastructură). Finanțarea vine într-un moment în care investitorii tratează „robotica cognitivă” și „physical AI” (inteligență artificială care operează în lumea fizică, prin roboți) ca oportunitate comercială pe termen scurt, nu doar ca proiect de cercetare. Conform publicației, evaluarea de ~7 miliarde de dolari este atribuită Bloomberg. Cine a pus banii și ce semnal transmite lista de investitori Runda a fost condusă de Tether, cu participarea unor nume din mai multe industrii: Qualcomm Technologies, Amazon, Nvidia, Bosch, Schaeffler, Banca Europeană de Investiții , imec.xpand, Lingotto Horizon și InterAlpen Partners. Amestecul de „cripto, cipuri, cloud și industrie” indică faptul că mai multe sectoare pariază simultan pe automatizarea avansată, cu roboți capabili să învețe și să se adapteze. La ce va folosi NEURA capitalul: milioane de roboți până în 2030 NEURA spune că va folosi banii pentru a crește producția în masă, cu ținta de a ajunge la milioane de roboți până în 2030 . În paralel, compania vrea să accelereze extinderea globală a „NEURA Gyms”, pe care le descrie drept medii reale de antrenament pentru roboți cognitivi și „physical AI”. Un indicator comercial important menționat de publicație: portofoliul de comenzi și „pipeline-ul” de implementări strategice depășesc deja 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Miza operațională: o platformă unificată, nu roboți izolați pe sarcini Compania își construiește poziționarea în jurul unei platforme „full-stack” numite Neuraverse , care combină robotică, AI, senzori, calcul la marginea rețelei (edge computing) și infrastructură de învățare la scară mare într-o arhitectură unificată. Diferența față de automatizarea industrială tradițională, susține NEURA, este trecerea de la mașini izolate, programate pentru o singură sarcină, la roboți care pot învăța, colabora și opera în medii diferite pe o platformă comună. Context: Europa încearcă să prindă cursa roboților umanoizi Runda are loc pe fondul eforturilor Europei de a se poziționa în competiția pentru robotica umanoizilor. Publicația amintește implementări în fabrici din Germania și utilizarea roboților umanoizi în linii de producție, precum și apariția unor startup-uri care construiesc „stratul de date” necesar pentru „physical AI”. Particularitatea rundei: rolul Tether și promisiunea „economiilor pentru mașini” Intrarea Tether adaugă o dimensiune neobișnuită pentru o rundă de robotică industrială. NEURA menționează obiective precum „arhitecturi de AI descentralizate” și „sisteme economice native pentru mașini”, sugerând un scenariu în care roboții ar putea tranzacționa autonom. Publicația notează însă explicit incertitudinea: rămâne de văzut dacă această direcție se va materializa sau va rămâne la nivel de mesaj, în timp ce finanțarea — până la 1,4 miliarde de dolari — este concretă și amplifică presiunea de a construi platforma pe care va rula „physical AI”. [...]
Mai mulți utilizatori reclamă că Chromecast with Google TV își pierde repetat conexiunea cu telecomanda , o problemă care poate lăsa dispozitivul greu de folosit fără soluții alternative, potrivit Android Authority . Publicația notează că sesizările au apărut în ultimele zile pe Reddit, unde utilizatori spun că telecomenzile „se deconectează constant” sau „uneori nu se mai reconectează”, deși telecomanda în sine pare să funcționeze. Problema ar fi, mai degrabă, la nivelul dongle-ului (dispozitivul Chromecast) care nu reușește să mențină conexiunea cu telecomanda asociată. Ce se știe până acum și de ce contează Din discuțiile citate, utilizatorii afectați ar fi încercat remedii uzuale, precum schimbarea bateriilor și repornirea dispozitivelor, fără rezultate consistente. Cauza nu este confirmată, însă unii utilizatori suspectează că un update recent ar putea fi responsabil — o ipoteză pe care articolul o menționează ca speculație, nu ca fapt. Din perspectivă operațională, miza este simplă: dacă telecomanda nu mai rămâne conectată, experiența de utilizare a streamerului se degradează rapid, iar controlul devine intermitent sau imposibil în momente-cheie (navigare, pauză, schimbare aplicații). Soluții de avarie: control din telefon sau prin HDMI-CEC Dacă telecomanda nu mai funcționează, Android Authority indică două alternative: controlul Chromecast-ului din aplicația Google Home , de pe telefon; folosirea telecomenzii televizorului, dacă acesta suportă HDMI-CEC (standard care permite controlul unor dispozitive conectate prin HDMI cu telecomanda TV-ului). Context: o perioadă agitată pentru gama Chromecast Articolul plasează problema într-un context mai larg: luna trecută au existat raportări despre dispozitive Chromecast mai vechi care au început să cedeze, iar Google a creat confuzie după ce o pagină de suport a fost actualizată eronat, sugerând că s-au încheiat actualizările de securitate pentru Chromecast with Google TV (atât varianta 1080p, cât și 4K). Deocamdată, nu este clar câți utilizatori sunt afectați și nici dacă există o rezolvare oficială; singura certitudine este că problema este raportată de mai multe persoane, iar controlul prin Google Home rămâne o opțiune de rezervă. [...]