Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI a blocat mai multe conturi legate de China, acuzate că foloseau ChatGPT pentru campanii de propagandă menite să amplifice polarizarea în SUA, potrivit WinFuture. Miza operațională pentru piața de inteligență artificială este că furnizorii de modele lingvistice își înăspresc controalele și intervențiile atunci când instrumentele lor sunt folosite pentru influențarea dezbaterilor publice.
Compania afirmă că a descoperit două campanii distincte care ar fi folosit ChatGPT pentru a produce conținut destinat rețelelor sociale: postări, comentarii și caricaturi politice. Informațiile despre temele vizate au fost relatate de revista americană Axios, citată în material.
Potrivit OpenAI, obiectivul nu a fost crearea unor controverse noi, ci exploatarea unor subiecte deja sensibile pentru a accentua diviziunile existente în societatea americană.
Prima campanie, denumită „Data Center Bandwagon”, s-a concentrat pe disputa privind extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială. Mesajele promovau ideea că cererea tot mai mare de electricitate a acestor facilități ar crește costurile energiei pentru gospodăriile din SUA.
OpenAI susține că utilizatori cu legături către un contractor al guvernului chinez ar fi generat inclusiv benzi desenate pe teme precum capacitatea rețelei și prețurile la energie, care au fost apoi distribuite pe X prin conturi „probabil neautentice”, alături de linkuri către articole reale de presă.
A doua campanie, „Tech and Tariffs”, ar fi vizat politica tarifară a președintelui american Donald Trump și eforturile SUA de a-și consolida poziția de lider tehnologic la nivel global, tot prin conținut creat cu ajutorul ChatGPT.
Evaluarea OpenAI este că ambele operațiuni au avut o acoperire mică și au atras puțină atenție în rețelele sociale. Ben Nimmo, investigator-șef pe zona de securitate și investigații, a spus că astfel de operațiuni încearcă să influențeze dezbateri existente, nu să inventeze subiecte noi.
În context, WinFuture notează că temele sunt deja controversate în SUA: există diviziuni privind extinderea centrelor de date, iar o majoritate a americanilor ar pune creșterea prețurilor pe seama tarifelor. Problema apare, potrivit concluziei citate, când o putere străină folosește aceste falii pentru a alimenta tensiuni.
Recomandate
OpenAI ia în calcul o reducere drastică a prețurilor pentru ChatGPT , pe fondul presiunii tot mai mari din partea Anthropic (Claude) și Google (Gemini), într-un semn că piața serviciilor de inteligență artificială intră într-o fază de „război al prețurilor”, potrivit WinFuture . Miza nu este doar factura mai mică pentru clienți, ci și deteriorarea marjelor într-un moment sensibil pentru companiile care consumă masiv resurse de calcul. De ce se ieftinește: bugete epuizate și costuri mari pe „token” Publicația notează că impulsul pentru ajustări vine din plângeri ale mediului de afaceri: multe companii și-ar fi epuizat deja în 2026 bugetele pentru „agenți” de inteligență artificială (sisteme care execută sarcini mai autonom), iar managerii critică nivelul costurilor pentru „token-uri” – unitatea de bază folosită de furnizori pentru a taxa volumul de text procesat. În acest context, OpenAI ar urmări să reducă prețurile pentru a limita migrarea clienților către alternative mai ieftine. Presiunea concurenței: Gemini sub tarife, Anthropic ar putea urma Concurența este descrisă ca fiind tot mai agresivă pe preț. Google ar oferi planuri de business comparabile la aproape jumătate din tarifele OpenAI și ar fi anunțat recent o reducere de preț. În același timp, surse citate de Wall Street Journal susțin că OpenAI se așteaptă ca Anthropic să vină, la rândul său, cu ieftiniri. WinFuture mai arată că Anthropic a raportat o creștere puternică a veniturilor, alimentată de popularitatea instrumentului Claude Code în rândul dezvoltatorilor software, și că start-up-ul ar fi depășit temporar în mai dezvoltatorul ChatGPT ca evaluare, la 964 miliarde dolari (aprox. 4.338 miliarde lei). Impactul economic: risc de marje mai mici înainte de IPO Pentru utilizatori, ieftinirile ar însemna costuri lunare mai mici. Pentru furnizori, însă, strategia vine cu riscuri: WinFuture subliniază că atât OpenAI, cât și Anthropic ar înregistra deja pierderi de ordinul miliardelor, din cauza costurilor ridicate ale centrelor de date necesare pentru rularea modelelor. Reducerea veniturilor pe token ar putea înrăutăți profitabilitatea exact într-un moment în care, potrivit sursei, OpenAI și Anthropic ar fi depus recent documente confidențiale pentru listare la bursă în SUA. O comprimare a marjelor ar putea cântări în percepția investitorilor asupra sustenabilității modelului de business. Efect secundar: „tokenmaxxing” și consum mai mare fără randament În paralel, WinFuture menționează o dezbatere în industrie despre „tokenmaxxing” – situații în care companiile consumă volume mari de token-uri pentru a „crește productivitatea” cu AI, chiar și atunci când nu există beneficii financiare măsurabile. Prețuri mai mici ar putea încuraja acest tip de utilizare ineficientă, amplificând consumul și, implicit, presiunea pe infrastructură. [...]
Google taie prețul celui mai ieftin abonament de AI la 5 dolari și dublează stocarea , într-o mișcare care coboară pragul de intrare pentru utilizatorii plătitori și intensifică competiția pe preț cu rivalii din zona asistenților AI, potrivit Profit . Google AI Plus, cel mai accesibil abonament al companiei cu beneficii legate de inteligența artificială, va costa 5 dolari (aprox. 23 lei), de la 8 dolari (aprox. 37 lei). În același timp, spațiul de stocare inclus crește de la 200 GB la 400 GB. Modificarea este deja vizibilă și în România : abonamentul include 400 GB și costă 27 de lei pe lună. AI Plus a fost lansat în ianuarie și este „de departe” cea mai ieftină opțiune de abonament AI vândută de Google, în condițiile în care AI Pro costă 110 lei pe lună, iar AI Ultra ajunge la 500 de lei pe lună. De ce contează: competiția pentru utilizatori plătitori se mută la preț Reducerea este descrisă ca o mutare pentru atragerea de abonați noi către soluțiile de inteligență artificială ale Google, cu posibilitatea ca, ulterior, compania să revină la creșteri de preț. În același timp, este prezentată ca un răspuns la mișcările competiției: OpenAI vinde abonamentul ChatGPT Go cu 4,6 dolari pe lună (aprox. 21 lei), încă de anul trecut. [...]
Refuzul lui Jensen Huang de a depune mărturie sub jurământ în Senatul SUA ridică miza unei posibile confruntări de reglementare pe exporturile de cipuri AI către China , într-un moment în care Nvidia încearcă să influențeze politica de control al exporturilor fără a intra direct în logica audierilor publice, potrivit The Next Web . Directorul general al Nvidia a respins invitația senatoarei Elizabeth Warren de a apărea joi în fața Comisiei Bancare a Senatului, unde ar fi urmat să discute despre vânzările companiei către China și despre modul în care cipurile Nvidia ajung la cumpărători chinezi, în contextul restricțiilor americane la export. În schimb, Huang a propus un tur al sediului Nvidia din Santa Clara și o discuție „despre tehnologia noastră, ecosistemul american de inteligență artificială și cum putem sprijini leadershipul SUA”. Ce urmărește Senatul: riscul de utilizare militară și „portițele” din controale Warren vrea clarificări privind posibilitatea ca cipurile Nvidia, folosite la antrenarea și rularea (inferența) modelelor de inteligență artificială, să fie redirecționate către aplicații militare în China. În scrisoarea către Huang, senatoarea susține că aceste cipuri nu sunt utilizate doar în industrie, ci și „în scopuri militare”. Totodată, Warren critică regimul de control al exporturilor al Departamentului Comerțului, pe care îl consideră plin de lacune ce ar permite companiilor chineze să obțină cipuri avansate prin filiale din țări precum Singapore, Malaezia și Thailanda . Poziția Nvidia: restricțiile lovesc competitivitatea SUA, nu încetinesc China Huang a argumentat în mod repetat că limitarea vânzărilor către China afectează competitivitatea companiilor americane, fără să oprească dezvoltarea inteligenței artificiale în China. Conform publicației, el face parte din Consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al președintelui Trump și a susținut o abordare în care firmele americane ar avea „prioritate” la cele mai performante cipuri, dar ar putea vinde în continuare produse competitive pe piața chineză. „Ar trebui să ne asigurăm că firmele americane au cele mai bune și cele mai multe și primele”, a spus Huang, în decembrie, potrivit sursei. „Ar trebui să oferim cele mai competitive cipuri pe care le putem pieței chineze.” De ce contează: semnalul politic despre cât de departe merge Congresul The Next Web notează că refuzul de a depune mărturie nu este neobișnuit pentru un CEO din tehnologie, însă „optica” este sensibilă, pe fondul eforturilor lui Warren de a construi un dosar mai amplu de politici publice în jurul inteligenței artificiale (exporturi de cipuri, evaluări voluntare ale modelelor, posibile participații ale guvernului). Următorul pas – dacă Senatul va accepta invitația la sediul Nvidia sau va încerca să-l constrângă pe Huang să apară (de exemplu, printr-o citație) – va indica cât de hotărât este Congresul să escaladeze presiunea asupra celui mai influent furnizor de hardware pentru inteligență artificială. [...]
Perplexity mizează pe un IPO în 2028, pariind pe „a doua fereastră” de listări AI , într-un moment în care OpenAI și Anthropic se grăbesc să ajungă pe bursă încă din 2026, potrivit The Next Web . Mesajul CEO-ului Aravind Srinivas este că planul companiei nu se schimbă, chiar dacă rivalii intră într-o cursă a listărilor. Srinivas a declarat pentru CNBC că Perplexity își păstrează calendarul: compania vizează în continuare o listare publică în 2028, „independent” de mișcările OpenAI și Anthropic. În lectura publicației, poziționarea o transformă într-un „outlier” deliberat într-o piață în care cele mai mari nume din AI se aliniază pentru IPO-uri la distanță de câteva luni. De ce contează: riscul și avantajul de a veni după „primul val” În timp ce OpenAI și Anthropic ar încerca să capteze apetitul investitorilor în 2026, Perplexity pare să parieze pe beneficiile unei listări mai târzii: să observe cum este primit primul val de IPO-uri AI, să construiască un istoric financiar mai lung și să intre pe bursă după ce entuziasmul inițial al pieței fie se confirmă, fie se corectează. Publicația notează și reversul medaliei: „înțelepciunea convențională” spune că primele companii listate într-o fereastră de IPO atrag cea mai mare parte a capitalului. Dacă OpenAI și Anthropic „absorb” cererea pentru acțiuni AI în 2026, Perplexity ar putea găsi în 2028 un bazin mai mic de investitori disponibili. Unde se află Perplexity față de giganți Perplexity a fost evaluată ultima dată la aproximativ 20 miliarde de dolari, după o rundă de finanțare din septembrie 2025, și a atras în total circa 900 milioane de dolari, potrivit articolului. Prin comparație, OpenAI ar fi strâns 122 miliarde de dolari într-o singură rundă, iar Anthropic 30 miliarde de dolari. Compania dezvoltă un „motor de răspunsuri” bazat pe inteligență artificială, concurând cu Google Search, ChatGPT și Claude. Pentru zona corporate, Perplexity are un pachet enterprise la 40 de dolari pe utilizator pe lună (aprox. 184 lei), însă veniturile pentru 2026 nu au fost făcute publice, mai arată sursa. Ce trebuie să se întâmple până în 2028 Potrivit analizei, teza unui IPO în 2028 se sprijină pe două ipoteze: că piața de „căutare AI” va fi suficient de mare pentru a susține o companie listată de sine stătătoare și că Perplexity va rămâne suficient de diferențiată încât să ia o cotă relevantă. Ambele rămân întrebări deschise, în condițiile în care Google integrează agresiv AI în Search, iar ChatGPT este deja interfața AI implicită pentru sute de milioane de utilizatori. În esență, Perplexity pariază că răbdarea va fi mai valoroasă decât urgența — iar piața va valida sau infirma această strategie abia în 2028. [...]
China pregătește un plan de circa 2 trilioane de yuani pentru centre de date, cu efect direct asupra pieței de cipuri AI , potrivit Reuters , care citează un material Bloomberg News. Planul ar viza cheltuieli de aproximativ 2 trilioane de yuani (295,43 miliarde dolari, aprox. 1.360 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru construirea de centre de date la nivel național, pe fondul competiției tot mai dure cu SUA în domeniul inteligenței artificiale. Potrivit informațiilor Bloomberg News citate de Reuters, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) se numără printre agențiile guvernamentale care elaborează un „plan-cadru” pentru o rețea de hub-uri de calcul interconectate în toată țara. Documentul este încă în discuții incipiente, iar detaliile se pot schimba. Presiune pe furnizorii străini: ținta de 80% tehnologie locală Un element cu impact economic și industrial major este intenția de a se baza pe furnizori locali pentru cel puțin 80% din tehnologie, inclusiv cipuri pentru AI, ceea ce ar reduce semnificativ spațiul pentru jucători americani precum Nvidia și Advanced Micro Devices, conform aceluiași material. În paralel, Reuters amintește că a relatat anterior despre îndrumări ale guvernului chinez potrivit cărora proiectele noi de centre de date care primesc orice fel de finanțare de la stat ar trebui să folosească doar cipuri AI produse pe plan intern—un semnal de continuitate în direcția „autosuficienței tehnologice”. Cine ar opera infrastructura și care e contextul global Bloomberg News mai notează că firme de stat precum China Mobile și China Telecom ar urma să opereze cea mai mare parte a centrelor de date și să asigure conectarea lor în rețea. Contextul este o accelerare a investițiilor în AI la nivel global: Reuters indică faptul că marile companii de tehnologie din SUA sunt așteptate să cheltuiască peste 700 miliarde dolari în acest an pentru planurile lor de extindere a infrastructurii AI. China Mobile, China Telecom și NDRC nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters pentru comentarii. [...]
Deezer încearcă să limiteze confuzia dintre muzica „reală” și cea generată integral de AI printr-un instrument gratuit care permite utilizatorilor să-și scaneze playlisturile și să verifice dacă includ piese create în întregime cu inteligență artificială, potrivit Agerpres . Instrumentul este gândit pentru utilizatori de pe „diferite platforme de streaming”, nu doar pentru cei ai Deezer, conform informațiilor transmise de compania franceză agenției AFP. Dincolo de componenta de noutate, miza este una operațională: pe măsură ce crește volumul de conținut generat automat, utilizatorii și platformele au nevoie de metode rapide de identificare a pieselor produse integral de AI, pentru a evita amestecarea lor cu muzica realizată de artiști umani în playlisturi. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii despre modul de funcționare al instrumentului, criteriile de detectare sau limitele tehnice ale scanării. [...]
