Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google extinde „agentic browsing” pe mobil, aducând Gemini și funcția auto browse în Chrome pentru Android la final de iunie, cu acces inițial limitat la SUA și la anumite configurații de dispozitive, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții bazate pe Gemini 3.1 , prin care browserul poate rezuma pagini, răspunde la întrebări despre conținutul afișat și automatiza sarcini „de rutină” direct din Chrome. Miza operațională este mutarea unor acțiuni care până acum necesitau navigare manuală între site-uri și aplicații într-un flux asistat de AI, cu confirmări explicite pentru pașii sensibili. Ce se schimbă în Chrome pe Android Google descrie Gemini în Chrome pe Android ca un „asistent personal de navigare” care înțelege pagina deschisă. Utilizatorul accesează funcțiile dintr-o pictogramă Gemini în bara de instrumente, iar interfața se deschide în partea de jos a ecranului. Funcțiile menționate includ: rezumarea articolelor lungi și explicarea subiectelor complexe fără a schimba aplicația; întrebări și răspunsuri despre pagina curentă, în context; conectare cu aplicații Google pentru acțiuni punctuale, precum adăugarea de evenimente în calendar, trimiterea de ingrediente în Keep sau căutarea de informații în Gmail; opțiunea „Personal Intelligence” (dacă utilizatorul o activează), care poate personaliza răspunsurile în funcție de interese. Auto browse: automatizare de sarcini, cu confirmare pentru acțiuni sensibile Pentru prima dată pe Android, Google introduce și „auto browse”, o funcție care poate executa sarcini pe web în numele utilizatorului. Exemplele date includ găsirea și rezervarea unui loc de parcare folosind detalii din confirmarea biletului (cu SpotHero) sau actualizarea unei comenzi (exemplul Chewy). Pe partea de control și securitate, Google precizează că auto browse cere confirmare înainte de acțiuni sensibile, cum ar fi cumpărături sau postări pe rețele sociale. Compania mai spune că protecțiile sunt aliniate cu cele de pe desktop și că vizează inclusiv riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze un sistem AI prin instrucțiuni inserate în conținut). Editare de imagini în browser, prin „Nano Banana” Pachetul include și „Nano Banana”, un instrument pentru crearea sau personalizarea de imagini direct în Chrome. Google indică utilizări precum transformarea unei pagini într-un infografic sau modificarea unei fotografii dintr-un anunț imobiliar pentru a vizualiza o cameră „mobilată”. Cine primește funcțiile și când Conform informațiilor publicate, lansarea începe „la final de iunie” pentru utilizatori din SUA, pe dispozitive selectate cu Android 12 sau mai nou. Există și condiții tehnice explicite: Gemini în Chrome și auto browse sunt disponibile doar pe dispozitive cu minimum 4 GB RAM; dispozitivele trebuie să aibă limba setată pe „English-US”. În paralel, auto browse va fi disponibil pentru abonații „AI Pro” și „AI Ultra” din SUA, tot pe dispozitive selectate cu Android 12+. Google nu oferă în material un calendar pentru extinderea în alte piețe și nici detalii despre disponibilitatea în România. [...]
Google negociază cu SpaceX lansarea unor centre de date orbitale, o mișcare care ar putea schimba economia infrastructurii pentru AI și ar reduce una dintre cele mai mari bariere: costul trimiterii echipamentelor în spațiu, potrivit Tom's Hardware , care citează un articol din Wall Street Journal . Ideea „serverelor pentru inteligență artificială în spațiu” este discutată de ani buni ca un fel de „Sfânt Graal” pentru industrie, deoarece un centru de date aflat pe orbită ar putea beneficia de energie solară disponibilă permanent. În același timp, rămân dificultăți tehnice, inclusiv răcirea echipamentelor (rack-uri de servere) în condiții orbitale. De ce contează: costul lansării rămâne obstacolul major Punctul critic este prețul ridicat al transportului pe orbită pentru puterea de calcul necesară AI. Tom’s Hardware notează că, potrivit estimărilor citate, costul teoretic de lansare pentru SpaceX ar fi de circa 2.700 dolari/kg (aprox. 12.150 lei/kg), ceea ce s-ar traduce, în cel mai bun scenariu, într-un cost de aproximativ 3.400 dolari/kg (aprox. 15.300 lei/kg) pentru un client — presupunând o rachetă încărcată complet, condiție dificil de atins în practică. În acest context, SpaceX este descrisă drept „favoritul” discuțiilor, având în vedere poziția sa dominantă în lansările comerciale, deși Google ar fi discutat și cu „alți câțiva” potențiali parteneri, conform materialului citat de Wall Street Journal. Legătura cu Project Suncatcher și calendarul menționat Demersul ar putea fi conectat la inițiativa Google „Project Suncatcher”, prezentată în noiembrie, care ar viza trimiterea pe orbită, începând din 2027, a unor sateliți încărcați cu unități Tensor Processing Units (TPU) — cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială. Context: de la „fantezie” la discuții concrete Conceptul centrelor de date AI în spațiu a fost mult timp tratat drept o idee nerealistă, inclusiv din cauza costurilor și a riscurilor. Tom’s Hardware amintește că și Sam Altman (OpenAI) a criticat public ideea, invocând rate ridicate de eșec și costuri mari ca limitări principale. În acest moment, informațiile indică existența unor discuții, nu un acord final sau un plan confirmat public de implementare, iar fezabilitatea economică rămâne dependentă de costurile reale de lansare și de constrângerile operaționale ale unui centru de date pe orbită. [...]
Un interes de 14% al posesorilor de iPhone pentru pliabile sugerează că un eventual „ iPhone Fold ” ar putea depăși statutul de produs de nișă, dar numai dacă prețul nu taie din cerere, potrivit 9to5Mac . Datele vin dintr-un sondaj CNET realizat pe un eșantion reprezentativ de adulți din SUA, pe care publicația îl citează și îl interpretează diferit față de concluzia inițială a CNET. În timp ce CNET a prezentat rezultatele ca pe un semn de interes redus pentru telefoanele pliabile, 9to5Mac notează că procentul este, de fapt, mai mare decât ar fi de așteptat pentru un format considerat încă de nișă. Ce arată sondajul și de ce contează pentru Apple În sondajul CNET, 13% dintre utilizatori spun că sunt motivați să facă upgrade de „noile designuri de telefoane”, categorie care include și pliabilele. Pentru posesorii de iPhone, procentul este „ușor mai mare”, la 14%, conform articolului. Pentru Apple, miza este una economică: dacă un iPhone pliabil ar fi poziționat ca produs premium, un nivel de interes de două cifre în rândul bazei actuale de utilizatori poate indica un potențial de vânzări mai mare decât cel asociat, în mod obișnuit, unui experiment de design. Frâna posibilă: prețul și diferența dintre interes și achiziție 9to5Mac avertizează însă că există o diferență între interesul declarat și cumpărarea efectivă și că sondajul nu spune cât de conștienți erau respondenții de prețul probabil al primului iPhone pliabil. Publicația punctează că interesul „ar putea scădea dramatic” dacă viitorul model ar ajunge la un prag de „2.000+ dolari”. Cu alte cuvinte, chiar dacă există apetit pentru format, elasticitatea cererii la preț rămâne necunoscută — iar aceasta ar putea decide dacă produsul rămâne de nișă sau devine o linie relevantă în portofoliu. Ce contează cel mai mult pentru cumpărători Sondajul indică și că prioritățile utilizatorilor rămân tradiționale: prețul: 55%; durata de viață a bateriei: 52%. În același set de rezultate, doar 12% spun că sunt motivați de integrări de inteligență artificială, iar 13% de designuri noi — semn că, dincolo de inovații, criteriile de bază continuă să domine decizia de upgrade. Pentru Apple, asta sugerează că un iPhone pliabil ar trebui să livreze nu doar „factorul wow”, ci și compromisuri minime la autonomie și un preț care să nu limiteze sever piața adresabilă. Sursa primară a interpretării este 9to5Mac , iar datele de sondaj sunt atribuite CNET, prin materialul citat de publicație. [...]
Sony urcă prețul de intrare la 1.499 euro pentru Xperia 1 VIII și mizează pe o combinație de cameră telefoto nouă și elemente hardware tot mai rare în zona de vârf, precum slot microSD și mufă audio de 3,5 mm, potrivit Gizmochina . Telefonul este poziționat explicit pe segmentul „creator-first” al Sony, iar pachetul de specificații urmărește să justifice costul prin upgrade-uri pe zona de imagine și audio, plus un chipset de ultimă generație. Preț și disponibilitate: de la 1.499 euro (aprox. 7.500 lei) Xperia 1 VIII intră la precomandă din 13 mai, în „anumite regiuni”. Conform informațiilor din material, există două variante principale: 256 GB: 1.499 euro (aprox. 7.500 lei) / 1.399 lire 1 TB „Native Gold” (ediție exclusivă): 1.999 euro (aprox. 10.000 lei) / 1.849 lire, vândută prin magazinul online Sony în piețe selectate Sony include și căști WH-1000XM6 la anumite precomenzi, pentru o perioadă limitată (nu sunt precizate condițiile exacte sau piețele). Ce aduce nou la cameră și procesare foto Cea mai mare schimbare menționată este la telefoto: Sony înlocuiește zoom-ul continuu de pe generația anterioară cu o cameră telefoto de 70 mm, cu senzor mai mare (1/1.56 inch) și rezoluție de 48 MP. Compania susține că senzorul mai mare ar trebui să ajute la detalii mai bune și fotografii mai reușite în lumină slabă. Configurația foto include, în rest: cameră principală de 48 MP ultra-wide de 48 MP cameră frontală de 12 MP Sony mai afirmă că „RAW multi-frame processing” (procesare RAW din mai multe cadre) funcționează pe toate camerele din spate, pentru dinamică mai bună și reducerea zgomotului de imagine. Hardware „pe cale de dispariție” în flagship-uri: microSD și jack de 3,5 mm Pe zona de platformă, Xperia 1 VIII folosește Snapdragon 8 Elite Gen 5 și vine cu până la 16 GB RAM și până la 1 TB stocare UFS 4.1. Rămâne și suportul pentru card microSD de până la 2 TB. Sony păstrează și câteva elemente diferențiatoare: buton dedicat de declanșare a camerei, în două trepte mufă audio de 3,5 mm difuzoare stereo cu unități stânga/dreapta identice, pentru sunet echilibrat Ecranul este un OLED LTPO de 6,5 inci, cu rată de refresh de până la 120 Hz și protecție Gorilla Glass Victus 2, iar bateria are 5.000 mAh, cu încărcare pe fir de 30 W și încărcare wireless. În lipsa detaliilor despre piețele exacte și calendarul complet de livrare, rămâne de văzut cât de larg va fi disponibil modelul și în ce măsură pachetul (inclusiv bonusul cu căști) va influența cererea la acest nivel de preț. [...]
O delegație de 14 astronauți și specialiști internaționali ajunge la București pentru o serie de evenimente care marchează 45 de ani de la zborul în spațiu al lui Dumitru-Dorin Prunariu , cu întâlniri programate la Parlament, Banca Națională a României și în mediul universitar, potrivit Agerpres . Miza practică a programului este conectarea instituțiilor românești – de la cercetare la educație – la rețele internaționale din domeniul spațial. Potrivit unui comunicat al Fundației Cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, invitații au ajuns în România marți, iar seria de manifestări începe miercuri, la București, în prezența lui Dumitru Prunariu și a unor reprezentanți ai mediului academic și ai cercetării științifice. Întâlniri la Parlament și la BNR, cu componentă instituțională Delegația de astronauți urmează să fie primită la ora 12:00, la Parlament, de președintele Senatului, Mircea Abrudean. De la ora 16:00, la sediul Băncii Naționale a României este programată ședința anuală a membrilor grupului Association of Space Explorers Europa , precum și reuniunea Comitetului Executiv ASE. Tot acolo, guvernatorul BNR va prezenta o medalie aniversară produsă de Monetăria Statului cu această ocazie. Agenda din universități și cercetare: Academia Română, ASE și ELI-NP Măgurele Pe parcursul săptămânii sunt anunțate o sesiune la Academia Română și întâlniri cu studenții în Aula Academiei de Studii Economice din București. Evenimentele continuă și în centre universitare din țară, inclusiv la Universitatea Transilvania din Brașov și la Academia Forțelor Aeriene, unde sunt prevăzute dialoguri cu comunitatea academică și inaugurarea unui amfiteatru care poartă numele primului român care a zburat în spațiu. Programul include și o vizită la ELI-NP Măgurele, descrisă ca infrastructură europeană de cercetare de vârf în domeniul laserilor de mare putere, parte a ELI – Extreme Light Infrastructure. [...]
Angajații Meta contestă folosirea datelor lor de lucru ca „materie primă” pentru AI , după ce compania a implementat un software care monitorizează mișcările mouse-ului pe calculatoarele de serviciu, potrivit HotNews . Marți, angajați ai Meta au împărțit pliante în mai multe sedii din SUA, încurajând colegii să semneze o petiție online împotriva măsurii. Fluturașii au fost lăsați în săli de ședințe, pe automatele de vânzare și chiar în zonele comune din birouri, arată informațiile citate de HotNews din Reuters. Într-un mesaj văzut de Reuters, unul dintre pliante întreba: „Nu vrei să lucrezi la Fabrica de extragere a datelor angajaților?” De ce contează: monitorizarea devine set de antrenament pentru modele AI Miza nu este doar supravegherea activității, ci utilizarea datelor colectate pentru dezvoltarea de produse bazate pe inteligență artificială. Angajații susțin că scopul software-ului este să ajute compania să-și proiecteze „înlocuitori” sub formă de roboți, folosind drept exemple comportamentul real al oamenilor la computer. Meta a confirmat că datele colectate sunt folosite ca material de antrenament pentru modelele sale de inteligență artificială și a explicat rațiunea: modelele au nevoie de exemple reale despre cum folosesc oamenii computerul – inclusiv mișcări ale mouse-ului, clicuri și navigare prin meniuri. Context operațional: protestul vine înaintea unor concedieri Distribuirea pliantelor are loc cu aproximativ o săptămână înainte ca Meta să concedieze 10% din forța de muncă , în condițiile în care, în ultimele luni, compania și-a orientat puternic atenția către dezvoltarea de modele și instrumente AI. În acest context, protestul este prezentat și ca un semn vizibil al conturării unei mișcări de organizare sindicală în cadrul Meta, pe fondul nemulțumirilor legate atât de concedieri, cât și de noile practici de monitorizare. [...]
Google își extinde apărarea anti-fraudă cu filtre bazate pe inteligență artificială și schimb de date între companii și autorități , mizând pe blocarea la scară mare a tentativelor de înșelăciune înainte să ajungă la utilizatori, potrivit Google Blog . Mesajul vine în contextul în care compania descrie atât măsuri tehnice integrate în produse (Gmail, Chrome, Search, Android), cât și colaborări cu instituții publice și inițiative educaționale. În centrul strategiei este folosirea inteligenței artificiale ca „primă linie” de apărare, cu rezultate prezentate ca volum și rată de blocare: Google spune că oprește peste 99,9% din spam, phishing și programe malițioase înainte să ajungă în Gmail și că blochează aproape 15 miliarde de e-mailuri nedorite pe zi. În Chrome, compania afirmă că anticipează și blochează în timp real site-uri periculoase, iar în Search filtrează „sute de milioane” de pagini de tip spam zilnic, pentru a menține rezultatele „99% fără spam”. Filtrare la scară mare în publicitate și detecție pe dispozitiv Pe zona de publicitate, Google indică faptul că în 2025 sistemele sale au identificat peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile înainte să fie văzute de utilizatori și că a blocat sau eliminat peste 8,3 miliarde de reclame, dintre care 602 milioane asociate cu escrocherii. Tot pe linia protecțiilor automate, compania menționează „Scam Detection” în aplicația Phone by Google, unde inteligența artificială rulează pe dispozitiv și alertează utilizatorii în timp real atunci când detectează tipare conversaționale specifice escrocilor. Instrumente pentru utilizatori: verificare rapidă și semnale în timp real Google pune accent și pe instrumente prin care utilizatorii își pot întări securitatea conturilor și pot verifica suspiciuni „în momentul în care apar”: Security Checkup , pentru consolidarea setărilor de securitate ale contului, inclusiv activarea „Passkeys” (chei de acces) și verificarea în doi pași (2-Step Verification); Circle to Search pe Android, care permite selectarea unui mesaj suspect pentru o evaluare bazată pe inteligență artificială și recomandări; alternativ, aceeași verificare se poate face prin captură de ecran și Google Lens . Educație și finanțare: program interactiv și ținte de acoperire Pe componenta de prevenție, Google descrie inițiativa „Be Scam Ready”, un program interactiv, de tip joc, care simulează în siguranță scenarii de fraudă. Compania susține că abordarea „învățare prin practică” are rezultate mai bune decât campaniile tradiționale de conștientizare. Programul este disponibil în engleză, portugheză, thailandeză și chineză tradițională și ar urma să fie lansat în mai multe limbi „mai târziu în acest an”, inclusiv franceză, spaniolă și arabă. În plus, Google reamintește un angajament de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin Google.org, anunțat la summitul de anul trecut, pentru combaterea escrocheriilor în Europa și Orientul Mijlociu. Beneficiarii menționați, Internet Society (ISOC) și Oxford Information Labs (OXIL), derulează programe de instruire „la firul ierbii”, cu obiectivul de a proteja peste 7 milioane de persoane vulnerabile și de a echipa mii de lucrători din prima linie cu instrumente de „reziliență” la fraude. Schimb de date și acțiuni împotriva rețelelor: GSE, poliție și litigii Pentru a opri fraudele care operează pe mai multe platforme și în mai multe țări, Google indică rolul Global Signal Exchange (GSE), descris ca un „clearinghouse” global pentru date despre amenințări. Platforma ar stoca peste 1,2 miliarde de „semnale”, iar Google, ca partener fondator, atât consumă, cât și furnizează informații, în timp ce modelele sale de inteligență artificială analizează semnalele pentru a identifica tipare care pot sprijini investigații și acțiuni de aplicare a legii. Pe partea de intervenție, compania spune că lucrează cu agenții de aplicare a legii, inclusiv cu National Crime Agency (NCA) din Marea Britanie, și că, pe baza semnalelor partajate prin GSE, echipele sale au identificat și perturbat o rețea de fraudă din Africa de Vest. Google mai menționează că este semnatar al „Industry Accord Against Online Scams and Fraud” și că a inițiat acțiuni legale împotriva unor operațiuni, inclusiv „Lighthouse” (o rețea de tip „phishing-as-a-service”, adică furnizare de infrastructură pentru atacuri de tip phishing) și operatorii botnetului BadBox. În ansamblu, mesajul companiei este că lupta anti-fraudă se mută tot mai mult în zona de automatizare prin inteligență artificială și cooperare interinstituțională, cu efect direct asupra modului în care sunt filtrate e-mailurile, reclamele și accesul la site-uri, dar și asupra instrumentelor de verificare pe care utilizatorii le au la îndemână. [...]
MediaTek își extinde ofensiva „AI pe dispozitiv” prin lansarea Dimensity AI Development Kit 3.0 și a unui nou motor pentru aplicații de tip agent , mizând pe reducerea consumului și a timpilor de implementare pentru dezvoltatori, potrivit CNMO , care relatează despre conferința Dimensity Developer Conference 2026 (MDDC 2026). Compania a organizat ediția 2026 a evenimentului sub tema „inteligență a cipului la nivelul întregului ecosistem, experiențe fără limite”, prezentând instrumente și soluții pentru dezvoltatori, plus rezultate ale colaborărilor cu parteneri din industrie. În mesajul conducerii, MediaTek a pus accent pe „AI de tip agent” – adică aplicații capabile să perceapă contextul și să execute acțiuni – ca direcție care începe să schimbe industrii și scenarii de utilizare. Miza: instrumente care scurtează drumul de la prototip la produs MediaTek susține că, în ultimii trei ani, ecosistemul Dimensity AI a crescut accelerat: „creșterea” partenerilor din ecosistem a ajuns la 240%, iar descărcările kitului de dezvoltare Dimensity AI au urcat cu 440%. În acest context, compania a anunțat două componente-cheie pentru dezvoltarea și rularea aplicațiilor AI direct pe terminal (on-device), cu accent pe eficiență energetică și pe simplificarea portării modelelor. Motor „agentic” 2.0 și colaborări cu producători de telefoane MediaTek a prezentat „ Dimensity AI Agentic Engine 2.0 ”, împreună cu tehnologia „Dimensity SensingClaw”, despre care spune că oferă capabilități de „percepție” permanentă cu consum redus. Scopul declarat este să ajute producătorii să construiască un „Agent OS” (un sistem orientat către aplicații de tip agent), cu funcții de percepție activă și acțiuni între aplicații. La eveniment, compania a menționat și colaborări cu OPPO, Xiaomi și Transsion pentru un „Claw” integrat la nivel de sistem, prezentat ca având capabilități de percepție activă, execuție activă și transfer fără întreruperi între dispozitive, cu accent pe protecția confidențialității și securitatea datelor pe dispozitiv. Dimensity AI Development Kit 3.0: promisiuni de eficiență pentru dezvoltatori MediaTek a anunțat Dimensity AI Development Kit 3.0, poziționat ca un upgrade pentru capabilități „multimodale” (folosirea mai multor tipuri de date, precum text, imagine, voce) și pentru accelerarea implementării aplicațiilor de tip agent pe terminal. Publicația enumeră patru funcții principale, cu ținte explicite de eficiență: Implementare vizuală pentru modele LVM (modele „vision-language”, care combină imagine și limbaj): trecere de la linie de comandă la interfață grafică modulară (GUI), cu parametri aplicabili în timp real; MediaTek indică o creștere a eficienței de implementare și reglaj cu 50% . Pachet de compresie „Low Bit” : reduce consumul de memorie în procesul de compresie pentru modele generative; compania afirmă că rata de compresie poate crește cu până la 58% pentru aceeași calitate a modelului. Pachet de dezvoltare eNPU : pentru valorificarea NPU (unitate de procesare neuronală) cu eficiență energetică ridicată; MediaTek susține economii de consum de 42% pentru modele AI rezidente, cu sarcină ușoară. Dimensity AI Partner : asistent de conversie a modelelor pentru rulare pe dispozitiv, cu portare automată către platforma Dimensity; compania indică reducerea timpului de implementare pentru modele LLM (modele mari de limbaj) cu până la 90% . Gaming: ray tracing pe mobil, randare „virtual geometry” și latență audio mai mică Pe zona de jocuri, MediaTek a prezentat o serie de tehnologii și colaborări care vizează performanța grafică și latența: „Ray Tracing Pipeline (RTP)” pentru mobil, descris ca o soluție care poate adapta aceeași „conductă” de randare între PC și mobil, pentru efecte de lumină și umbre mai complexe; compania a menționat o colaborare de pre-cercetare cu echipa jocului „Delta Force” (Tencent). Adaptare pentru „Virtual Geometry”, împreună cu „Unity” (menționat ca „团结引擎”), cu o demonstrație de randare pe mobil de peste 1 miliard de triunghiuri , la rezoluție 1.5K , cu 1 oră de redare „la cadru complet”. Tehnologie „Dimensity LE Audio” cu latență redusă, care ar coborî la 32 ms latența pentru stereo Bluetooth pe platformele flagship; este menționată implementarea în versiunea de test a jocului „Peace Elite”. „GPU Dynamic Cache” și „Frame Rate Boost 3.0”, plus „Dimensity Profiler 2.0” (anunțat) ca instrument de analiză și optimizare pentru dezvoltatori Android. În plus, MediaTek a indicat un rezultat de colaborare pentru „Dimensity AI Play” în „Delta Force”: folosirea AI pe dispozitiv pentru un „asistent vocal” în joc ar reduce latența față de cloud cu 56,7% . Ce rămâne de urmărit Anunțurile sunt centrate pe instrumente și pe promisiuni de eficiență (timp, consum, memorie) pentru dezvoltarea și rularea AI pe terminal, însă materialul nu precizează calendarul de disponibilitate comercială pentru toate componentele prezentate și nici ce dispozitive vor integra primele noile capabilități la nivel de sistem. Pentru piață, semnalul principal este accelerarea competiției pe „AI pe dispozitiv”, unde diferențierea se mută tot mai mult dinspre hardware brut către instrumente de dezvoltare și integrare în sistemul de operare. [...]
Ucraina își extinde folosirea AI în apărare printr-un proiect cu Palantir și vizează, în primă fază, îmbunătățirea interceptării dronelor rusești, pe baza datelor de luptă acumulate din 2022, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat că s-a întâlnit cu directorul general al Palantir Technologies, Alex Karp, în contextul în care Kievul intensifică utilizarea inteligenței artificiale pentru a obține un avantaj în războiul cu Rusia. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Reuters. Miza operațională a parteneriatului este proiectul „ Brave1 Dataroom ”, lansat împreună cu Palantir, care urmărește dezvoltarea de inteligență artificială „bazată pe datele valoroase de luptă” colectate pe parcursul conflictului început odată cu invazia la scară largă a Rusiei din 2022. Scopul menționat este sprijinirea interceptării dronelor rusești. Ce spune Kievul că a implementat deja Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a indicat că tehnologia și analiza datelor au un impact direct asupra rezultatului de pe câmpul de luptă, după întâlnirea cu Alex Karp. „Astăzi, tehnologia, inteligența artificială, analiza datelor și matematica războiului au un impact direct asupra rezultatului pe câmpul de luptă” Potrivit lui Fedorov, peste 100 de companii antrenează peste 80 de modele pentru detectarea și interceptarea țintelor aeriene. Tot el a afirmat că, în cooperarea cu Palantir, Ucraina: a dezvoltat un sistem de analiză detaliată a atacurilor aeriene; a implementat soluții de inteligență artificială pentru gestionarea unor volume mari de date de informații; a integrat tehnologiile în planificarea operațiunilor de atacuri „în adâncime” ale Kievului. De ce contează: AI devine infrastructură de război, nu doar „proiect pilot” Din informațiile prezentate, parteneriatul indică o trecere de la utilizări punctuale ale AI la integrarea ei în procese-cheie: analiză post-atac, management de informații și planificare operațională. Într-un război în care dronele au devenit o componentă majoră a atacurilor aeriene, capacitatea de a procesa rapid date și de a îmbunătăți detectarea/interceptarea poate influența direct eficiența apărării. Zelenski a mai spus că au discutat domenii de dezvoltare tehnologică atât pentru operațiuni de luptă, cât și pentru nevoi civile. „Palantir este o companie globală renumită, cu un potențial puternic și există cu siguranță domenii în care ne putem fi utili unul altuia, consolidând apărarea Ucrainei, a Americii și a partenerilor noștri” [...]
Google mută Google Maps de la „hartă” la asistent , prin funcții de inteligență artificială care schimbă modul în care utilizatorii caută locuri, aleg rute și se orientează la destinație, potrivit Focus . Noile capabilități, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, cu lansare inițială în SUA și India, iar extinderea către alte țări este anunțată „în lunile următoare”, fără un calendar pentru Germania. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Cea mai vizibilă schimbare este „Ask Maps”, o funcție de căutare dialogată în Google Maps: în loc de cuvinte-cheie, utilizatorii pot pune întrebări în limbaj natural, de tipul „unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și liniște?” sau „ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Sistemul combină informații precum recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare pentru a genera o hartă personalizată cu recomandări. Google indică, conform materialului, o bază de „peste 300 de milioane” de locuri și „peste 500 de milioane” de utilizatori care contribuie cu recenzii sau fotografii — volum de date care susține trecerea de la căutare clasică la recomandări contextualizate. Miza operațională pentru utilizator este reducerea „fricțiunii” în planificarea spontană (de la city break-uri la navetă), prin mai puține aplicații și mai puține căutări separate. Navigație „imersivă” și orientare pe ultimii metri A doua noutate majoră este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o vizualizare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, cu scopul de a face mai ușor de anticipat situațiile complicate (ieșiri, schimbări de bandă, noduri rutiere). În această zonă, Focus enumeră mai multe elemente noi, cu impact direct în utilizare: clădiri „transparente” pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbări de bandă; indicații vocale mai naturale; alerte despre lucrări și accidente în timp real; ajutor pentru parcare, intrări în clădiri și identificarea „părții corecte” a străzii la sosire. Google susține că redarea se bazează pe analiză cu inteligență artificială a imaginilor Street View, a fotografiilor aeriene și a datelor de trafic, pentru o reprezentare mai realistă a mediului. Cameră + realitate augmentată: „Live View” și integrarea cu Lens Google Maps extinde și căutarea „vizuală” prin „Live View”, care folosește camera telefonului și realitatea augmentată (suprapunerea de informații peste imaginea reală). Utilizatorii pot îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația afișează în cadru informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu program, evaluări și indicații. Separat, Focus notează o integrare mai strânsă între Google Lens și Maps, cu aceeași direcție: transformarea aplicației într-un asistent „în timp real”, care recunoaște ce vede utilizatorul și întoarce rapid context util. Când ajung funcțiile în Europa și ce limitări sunt posibile Implementarea este deja în curs în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, însă Google nu oferă un termen pentru Germania (și, implicit, nici pentru restul Europei în materialul citat). Suportul vizează Android și iPhone, plus Android Auto, Apple CarPlay și mașini cu sistem Google integrat. O posibilă limitare ține de hardware: unele funcții, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi experiența poate fi restrânsă. Pentru utilizatori, schimbarea relevantă este că Google Maps nu mai rămâne doar o aplicație de rute, ci încearcă să preia rolul de „copilot” digital — de la alegerea destinației până la orientarea la intrare și parcare. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru TikTok și Instagram, vizând funcțiile de „design adictiv” care țin copiii conectați mai mult timp , iar miza pentru platforme este una de reglementare: limitarea unor mecanisme de produs precum derularea infinită, redarea automată și notificările push, potrivit news.ro . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus marți, la Summitul European pentru Inteligență Artificială și Copii din Danemarca, că Bruxellesul va interveni împotriva platformelor care folosesc mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp. „Luăm măsuri împotriva TikTok şi a designului său adictiv - derulare infinită, autoplay şi notificări push. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Meta, deoarece considerăm că Instagram şi Facebook nu aplică eficient limita minimă de vârstă de 13 ani.” Ce funcții intră în vizor și de ce contează pentru platforme Ținta anunțată sunt funcții uzuale în aplicații, dar considerate problematice în raport cu minorii: derularea infinită (feed fără capăt, care încurajează consumul continuu); redarea automată a clipurilor (autoplay); notificările push (alerte care readuc utilizatorul în aplicație). Pe lângă aceste mecanisme, Comisia Europeană investighează și felul în care platformele pot „împinge” minorii în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare, automutilare sau alte comportamente periculoase. Verificarea vârstei: aplicație UE și integrare în portofele digitale Executivul european dezvoltă, în paralel, o aplicație proprie de verificare a vârstei, despre care von der Leyen afirmă că respectă „cele mai ridicate standarde de confidențialitate din lume”. Aplicația ar urma să fie integrată în portofelele digitale europene și să poată fi folosită direct de platformele online pentru verificarea utilizatorilor minori. Șefa Comisiei a susținut că tehnologia necesară există deja și că platformele nu mai pot invoca lipsa unor soluții eficiente pentru controlul accesului copiilor la rețelele sociale. Ce urmează: posibilă propunere legislativă „din această vară” Potrivit Reuters și CNBC, Comisia Europeană ar putea prezenta încă din această vară o propunere legislativă privind siguranța copiilor online, după consultarea unui grup special de experți. În context mai larg, UE și-a intensificat în ultimii ani presiunile asupra marilor companii americane de tehnologie prin aplicarea legislației europene privind concurența și serviciile digitale. Totodată, mai multe state europene – inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie – analizează restricții pentru accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Australia a adoptat recent o interdicție amplă pentru utilizatorii sub 16 ani. [...]
Vodafone România a pierdut peste 250.000 de abonați, dar și-a mărit puternic baza totală de clienți după preluarea Telekom , potrivit Profit . Mișcarea arată un efect imediat de scalare (creștere de volum) prin achiziție, chiar dacă pe segmentul de abonamente compania a înregistrat o scădere. În termeni operaționali, combinația dintre pierderea de abonați și creșterea bazei totale sugerează o schimbare de structură a portofoliului de utilizatori după integrarea activelor Telekom, cu impact direct asupra dimensiunii rețelei comerciale și a efortului de migrare/armonizare a serviciilor. Ce se vede din datele menționate Din informațiile prezentate reies două evoluții simultane: scădere cu peste 250.000 de abonați în România; majorare considerabilă a bazei de clienți ca efect al preluării Telekom . Profit nu detaliază în fragmentul disponibil cum se împart aceste modificări pe segmente (mobil/fix, prepay/postpay) sau intervalul exact de raportare, astfel că nu poate fi cuantificat aici cât din creșterea bazei totale vine din migrare și cât din adăugări nete. De ce contează pentru piață Pentru piața telecom , o creștere „prin achiziție” poate schimba rapid ierarhiile de volum și poate influența: capacitatea operatorului de a negocia mai bine cu furnizorii și partenerii, presiunea concurențială pe preț și pachete, ritmul investițiilor și al integrării rețelelor/serviciilor. În același timp, pierderea de abonați rămâne un semnal de risc comercial, mai ales dacă se produce într-o perioadă de tranziție, când clienții pot fi mai sensibili la schimbări de ofertă, facturare sau suport. Ce urmează Următorul indicator relevant va fi dacă Vodafone reușește să transforme creșterea bazei totale de clienți într-o stabilizare sau revenire pe abonamente, pe măsură ce integrarea Telekom avansează. Profit nu oferă, în extrasul disponibil, ținte sau termene pentru această etapă. [...]