Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
De la 2 august 2026, platformele și furnizorii de AI vor trebui să eticheteze anumite deepfake-uri și conținut generat artificial, potrivit Mediafax, după publicarea de către Comisia Europeană a versiunii finale a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială. Miza este una operațională: companiile trebuie să implementeze mecanisme concrete de transparență, într-un calendar deja fixat.
Documentul explică modul în care companiile și organizațiile ar urma să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Conform Comisiei Europene, etichetarea va fi cerută „în anumite situații”, cu scopul de a reduce riscul de înșelăciune și manipulare.
Regulile vizează în special:
În justificarea măsurilor, Comisia Europeană arată că cerințele de transparență îi ajută pe oameni să recunoască mai ușor conținutul generat sau modificat de AI, reducând riscurile asociate.
„Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare”
Codul stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative (sunt menționate exemple precum ChatGPT și Gemini), care ar urma să introducă marcaje ce pot fi citite automat de alte sisteme, pentru identificarea conținutului generat artificial.
Instrumentele indicate în document includ:
Separat, Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de AI.
Codul include o excepție pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial: obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică dacă materialele au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială.
Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență din AI Act sunt obligatorii. Organizațiile care semnează codul pot folosi măsurile din document pentru a demonstra mai ușor conformarea la legislația europeană.
În esență, pentru companii urmează o perioadă de implementare tehnică și de politici interne, într-un context în care, potrivit experților citați, devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial, iar riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității cresc odată cu adopția rapidă a AI.
Recomandate
UE obligă Meta să redeschidă, temporar, WhatsApp pentru chatboții concurenți , o intervenție care poate schimba rapid regulile de acces pe o platformă folosită de multe companii pentru relația cu clienții, potrivit Mediafax . Decizia vine ca „măsură provizorie” în timpul unei anchete antitrust și vizează riscul ca Meta să blocheze concurența pe piața asistenților cu inteligență artificială. Comisia Europeană spune că intervine pentru a preveni afectarea concurenței într-o piață „în creștere” a asistenților AI, înainte ca efectele să devină ireversibile. Ordinul cere ca Meta Platforms să restabilească accesul la WhatsApp pentru producătorii rivali de chatbot-uri cu inteligență artificială până la finalizarea investigației, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Ce investighează UE și de ce contează pentru piață Investigația vizează politica WhatsApp privind integrarea inteligenței artificiale și îngrijorările că Meta ar încălca legislația UE prin blocarea concurenților de a oferi asistenți AI pe platformă. Miza este accesul la un canal major de comunicare cu utilizatorii, folosit inclusiv de clienți comerciali prin WhatsApp Business. Potrivit articolului, autoritățile UE au început anul trecut să examineze termenii și condițiile actualizate pentru clienții comerciali ai Meta, în contextul utilizării asistenților AI pentru comunicarea cu clienții prin WhatsApp. UE era îngrijorată că acordul ar împiedica firmele terțe de AI să-și ofere asistenții pe platformă, utilizatorilor rămânându-le la dispoziție doar chatbot-ul Meta. „Măsuri provizorii” și reacția Meta Comisia a precizat că impune „măsuri provizorii” pe durata investigației. În articol este citată și poziția vicepreședintei executive a Comisiei responsabile cu concurența, Teresa Ribera : „Pe piețele aflate în continuă evoluție, concurența se poate pierde cu mult înainte de adoptarea unei decizii finale.” Meta a anunțat că va face apel. Compania susține că decizia Comisiei ar permite unor jucători mari să folosească gratuit WhatsApp Business și califică intervenția drept o depășire a limitelor de reglementare, „subvenționată” de companiile europene care plătesc. Ce urmează Ordinul este temporar și rămâne în vigoare până la finalizarea anchetei antitrust. În paralel, cazul indică o tendință a Bruxelles-ului de a recurge la intervenții mai rapide în dosarele Big Tech, pe fondul criticilor că investigațiile de concurență durează ani și pot veni prea târziu pentru a repara efectele asupra pieței. [...]
OpenAI a blocat mai multe conturi legate de China, acuzate că foloseau ChatGPT pentru campanii de propagandă menite să amplifice polarizarea în SUA , potrivit WinFuture . Miza operațională pentru piața de inteligență artificială este că furnizorii de modele lingvistice își înăspresc controalele și intervențiile atunci când instrumentele lor sunt folosite pentru influențarea dezbaterilor publice. Ce spune OpenAI că a identificat Compania afirmă că a descoperit două campanii distincte care ar fi folosit ChatGPT pentru a produce conținut destinat rețelelor sociale: postări, comentarii și caricaturi politice. Informațiile despre temele vizate au fost relatate de revista americană Axios , citată în material. Potrivit OpenAI, obiectivul nu a fost crearea unor controverse noi, ci exploatarea unor subiecte deja sensibile pentru a accentua diviziunile existente în societatea americană. Temele folosite: centre de date și tarife Prima campanie, denumită „Data Center Bandwagon”, s-a concentrat pe disputa privind extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială. Mesajele promovau ideea că cererea tot mai mare de electricitate a acestor facilități ar crește costurile energiei pentru gospodăriile din SUA. OpenAI susține că utilizatori cu legături către un contractor al guvernului chinez ar fi generat inclusiv benzi desenate pe teme precum capacitatea rețelei și prețurile la energie, care au fost apoi distribuite pe X prin conturi „probabil neautentice”, alături de linkuri către articole reale de presă. A doua campanie, „Tech and Tariffs”, ar fi vizat politica tarifară a președintelui american Donald Trump și eforturile SUA de a-și consolida poziția de lider tehnologic la nivel global, tot prin conținut creat cu ajutorul ChatGPT. Impactul estimat: audiență redusă, dar semnal de risc Evaluarea OpenAI este că ambele operațiuni au avut o acoperire mică și au atras puțină atenție în rețelele sociale. Ben Nimmo, investigator-șef pe zona de securitate și investigații, a spus că astfel de operațiuni încearcă să influențeze dezbateri existente, nu să inventeze subiecte noi. În context, WinFuture notează că temele sunt deja controversate în SUA: există diviziuni privind extinderea centrelor de date, iar o majoritate a americanilor ar pune creșterea prețurilor pe seama tarifelor. Problema apare, potrivit concluziei citate, când o putere străină folosește aceste falii pentru a alimenta tensiuni. [...]
Directorul general al Palantir susține că naționalizarea completă a marilor companii de IA va deveni „mainstream” pe stânga americană, iar senatorul Bernie Sanders va fi considerat prea moderat pentru că propune doar 50% proprietate publică, potrivit Gizmodo . Afirmațiile îi aparțin lui Alex Karp, care a declarat la CNBC că, pe fondul schimbărilor economice și sociale aduse de inteligența artificială, poziția dominantă în zona progresistă ar urma să se mute spre „naționalizare completă”. În acest context, Karp a ironizat ideea unei participații publice de 50% în companiile de IA, sugerând că va părea insuficientă în viitorul apropiat. Ce a spus Alex Karp și de ce contează Karp a argumentat că ritmul și amploarea transformărilor generate de IA vor împinge dezbaterea politică spre soluții mai radicale privind proprietatea și controlul asupra companiilor din domeniu. El a legat această evoluție de impactul anticipat asupra pieței muncii și de întrebările legate de cine beneficiază de valoarea creată de aceste tehnologii. „În doi ani, nu o să creadă că Bernie Sanders e progresist. O să fie gen: «Bernie Sanders, vrei doar 50%? Ce-i cu 50%?»”, a spus Karp, într-un fragment video la care trimite articolul. În același interviu, șeful Palantir s-a descris drept „progresist” și a respins criticile legate de poziționările sale, inclusiv asocierea cu președintele Donald Trump și respingerea unor teme progresiste (de la politici de diversitate, echitate și incluziune, până la războiul Israelului în Gaza), notează publicația. Contextul politic: Sanders, Trump și ideea de „proprietate publică” în IA Articolul amintește că Bernie Sanders a promovat în ultimele luni ideea unei forme de proprietate publică în companiile de inteligență artificială, argumentând că IA poate provoca o perturbare socială majoră și că întrebarea centrală este cine va deține și controla viitorul. Într-o postare video pe rețelele sociale, Sanders a formulat explicit miza controlului asupra tehnologiei, printr-un mesaj distribuit pe X. În paralel, Donald Trump a declarat la Casa Albă că intenționează să aibă întâlniri cu „12 sau 15” directori din domeniu și că discută despre „a da ceva înapoi publicului”, susținând că o astfel de măsură ar putea face publicul „foarte bogat”, potrivit relatării. Nu este însă limpede când ar urma să aibă loc aceste întâlniri și ce formă concretă ar lua o eventuală participație publică sau naționalizare parțială. Reacții și semne de divizare în tabăra republicană Nu toți susținătorii lui Trump privesc favorabil ideea naționalizării (sau a unei naționalizări parțiale) în IA. David Sacks, fost responsabil pe zona de IA și criptomonede în administrația Trump, a criticat public această direcție și a avertizat că reglementările îmbrățișate temporar de republicani ar putea fi folosite ulterior împotriva lor, când democrații revin la putere. În același timp, articolul punctează că rămâne neclar cât de departe poate merge politic o astfel de discuție, inclusiv în raport cu calendarul electoral din noiembrie (alegeri la jumătatea mandatului), când o măsură cu impact financiar direct ar putea deveni un instrument de campanie. [...]
Peste 1,3 milioane de persoane au interacționat în 2025 cu soluțiile de inteligență artificială ale Grupului BT , un semnal că AI-ul începe să devină un canal operațional de relație cu clienții, nu doar o funcție „de test”, potrivit Banca Transilvania . În practică, banca indică o mutare a volumelor de întrebări și suport către chatboți și căutare asistată de AI, cu disponibilitate non-stop și răspunsuri rapide, ceea ce poate reduce presiunea pe canalele tradiționale de asistență și costurile asociate, pe măsură ce adopția crește. Ce arată utilizarea la nivel de clienți Pe zona de interacțiune externă, BT separă două componente: căutarea inteligentă (AI Search) și asistentul virtual Chat BT . 550.000 de persoane au folosit AI Search pe site-urile Grupului în 2025, ceea ce înseamnă +28% față de 2024 . Funcția a fost utilizată cel mai mult pe site-urile Întreb BT , Banca Transilvania și BT Go . Utilizatorii adresează, în medie, trei întrebări și rămân în conversație aproximativ trei minute . Cele mai căutate teme au vizat produse și funcționalități din aplicațiile BT Pay și BT Go. Peste 700.000 de persoane au folosit Chat BT și au generat 1,5 milioane de interacțiuni . BT precizează că 80% dintre utilizatori au găsit informațiile căutate prin AI Search, iar 20% au apelat și la echipele BT Contact Center & Customer Care pentru detalii suplimentare. Chat BT a fost lansat în ianuarie 2025 (conform anunțului de atunci, disponibil aici ). Efectul intern: adopție ridicată și timp economisit, conform băncii Pe partea de productivitate internă, banca menționează lansarea programului AIvolution pentru angajați și utilizarea asistenților de tip Copilot. BT afirmă că asistenții Microsoft 365 Copilot și GitHub Copilot au avut o utilizare internă de peste 90% , iar peste 80% dintre angajații cu licențe Copilot consideră că instrumentele le îmbunătățesc calitatea muncii. Timpul economisit este estimat la 1–2 ore/zi , pe baza unui sondaj intern al băncii. Separat, BT indică și integrarea AI în unele activități ale echipei de Contact Center & Customer Care, cu obiectivul de creștere a eficienței în asistarea clienților, fără a detalia indicatori cantitativi pentru această componentă. Context: parteneriate tehnologice și poziționare în banking Banca reamintește că a integrat AI în comunicare, servicii și produse încă din 2017, odată cu lansarea unui chatbot pe site. Dezvoltarea ecosistemului AI este susținută prin parteneriate cu furnizori precum DRUID , Microsoft și Crayon . Din perspectiva impactului operațional, datele raportate sugerează o migrare accelerată a interacțiunilor către canale automatizate și o standardizare a folosirii AI în activitatea internă, cu potențial de eficientizare a suportului și a proceselor de lucru, în măsura în care rezultatele din sondajele interne se confirmă în performanță măsurabilă la scară. [...]
Confuzia din jurul „artiștilor AI” de pe Spotify riscă să se transforme într-o problemă operațională de încredere , pe fondul unor acuzații ale unor utilizatori că platforma ar „fabrica” biografii și poze pentru a ascunde conținut generat de inteligență artificială, potrivit unei analize TechRadar . Punctul de plecare este un fir de discuție de pe Reddit, în comunitatea r/truespotify , care indică pagina unui presupus „artist” generat de AI ( Selah Stone ) și susține că Spotify ar crea „biografii și imagini false” pentru a induce utilizatorii în eroare. Autorul TechRadar respinge această ipoteză și argumentează că, dincolo de presiunea legitimă pentru măsuri mai bune de detectare, atribuirea directă către Spotify a creării profilurilor nu este susținută de modul în care funcționează încărcarea muzicii pe platformă. De ce nu poate Spotify „încărca” direct muzică și profiluri, potrivit analizei TechRadar susține că Spotify nu primește încărcări directe de muzică de la artiști. Distribuția se face prin case de discuri sau distribuitori (intermediari care livrează conținutul către platforme), iar acest mecanism se aplică și în cazul conținutului generat de AI: cine publică astfel de piese tot printr-un distribuitor trebuie să treacă. În acest context, publicația afirmă că Spotify nu este „entitatea” care urcă muzica generată de AI și nici cea care creează profilurile de artist asociate, responsabilitatea fiind la „artist și echipa lui” sau, în cazul proiectelor artificiale, la persoana din spatele acestora. Ca răspuns la confuzia din piață, Spotify a introdus și etichete de verificare pentru profilurile de artist – „ Verified by Spotify ” – prezentate ca un strat suplimentar de reasigurare că profilul aparține unui artist autentic. TechRadar notează însă că alte servicii au ajuns mai repede la astfel de măsuri. Miza: transparența și etichetarea conținutului generat de AI Dincolo de disputa despre „cine creează” profilurile, analiza indică o problemă mai amplă: lipsa de transparență a platformei în zona muzicii generate de AI ar alimenta frustrarea utilizatorilor și ar încuraja apariția unor teorii fără dovezi. În același timp, TechRadar admite că prezența conținutului „AI slop” (conținut perceput ca fiind de calitate scăzută, produs în masă cu AI) poate ocupa spațiu de vizibilitate care, în mod normal, ar reveni artiștilor umani – un efect practic care ține de modul în care platforma recomandă și promovează muzica. Cum se leagă discuția de bani: sistemul de redevențe O altă acuzație menționată este că Spotify ar profita mai mult permițând acumularea de ascultări pentru muzică generată de AI. TechRadar contrazice ideea prin descrierea mecanismului de plăți: taxele de abonament intră într-un „fond” care este împărțit, în proporții mai mari, către artiștii cu cele mai multe ascultări. Publicația mai notează că Spotify a declarat că a plătit 70% din veniturile anuale din 2025 către artiști și deținători de drepturi, ceea ce ar însemna că cea mai mare parte a banilor din abonamente se întoarce în industrie, iar restul rămâne pentru investiții în companie. Ce urmează, realist, pentru utilizatori Concluzia operațională din analiza TechRadar este că presiunea ar trebui să se mute de la acuzații nedovedite la cereri concrete: etichetare mai bună a muzicii generate de AI și măsuri mai ferme de identificare pe platformă. În lipsa unor clarificări și instrumente mai vizibile, tensiunea dintre utilizatori și platformă riscă să crească, iar încrederea în recomandări și în autenticitatea catalogului să se erodeze. [...]
Întârzierile de câteva secunde din demonstrațiile Siri sugerează că Apple a arătat funcții reale, nu „concept videos”. Într-o analiză publicată de 9to5Mac , publicația notează că noile demo-uri Siri din keynote au părut „puțin lente”, cu pauze vizibile între cerere și execuția sarcinii — iar tocmai asta poate fi o veste bună din perspectiva credibilității și a riscului operațional. În mod obișnuit, obiectivul pentru sarcini bazate pe inteligență artificială este viteza, însă materialul argumentează că latențele observate indică faptul că Apple nu a cosmetizat excesiv performanța. Cu alte cuvinte, compania ar fi preferat să arate cum funcționează efectiv acum, chiar dacă nu la nivelul ideal. De ce contează: Apple încearcă să evite repetarea episodului „vaporware” 9to5Mac reamintește că Apple a fost criticată în 2024 pentru folosirea unor clipuri conceptuale cu funcții pe care nu le putea demonstra. În același context, este citată critică dură formulată atunci de comentatorul John Gruber , potrivit căruia ceea ce Apple prezentase despre „personalized Siri” nu era o demonstrație, ci un „concept video”. Publicația mai arată că Apple a recunoscut ulterior că implementarea va dura mai mult decât estimase, a șters clipul problematic și a ajuns la o înțelegere într-un proces de publicitate înșelătoare, în valoare de 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). Ce sugerează formatul demo-urilor: „single take”, fără tăieturi În keynote-ul recent, deși prezentarea nu a fost live, demonstrațiile par să fi fost filmate în timp real. 9to5Mac citează observațiile TechCrunch : în multe secvențe se vede o persoană folosind efectiv telefonul (apăsări de butoane sau comenzi vocale), în timp ce o altă cameră surprinde răspunsul dispozitivului. John Gruber a remarcat, la rândul lui, că nu ar fi existat tăieturi între demonstrații, iar filmările ar fi fost realizate dintr-o singură bucată („single takes”), fără editare. Implicația operațională: performanța „din teren” devine reperul Concluzia articolului este că ceea ce Apple a arătat pare să reflecte realist cum funcționează în prezent noile funcții de inteligență artificială, chiar dacă este posibil să fi fost folosită o versiune „alpha” mai avansată de iOS 27. În această logică, faptul că demo-urile au părut mai lente poate fi un semnal că Apple își asumă public performanța actuală — și își creează, în același timp, presiune internă să accelereze execuția până la lansarea efectivă. [...]
