Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
HONOR își împinge Magic8 Pro în fața rivalilor la capitolul actualizări , prin acces timpuriu la Android 17 Beta 3, o mișcare care contează mai ales pentru dezvoltatori și pentru ritmul de maturizare a aplicațiilor înainte de lansarea versiunii stabile, potrivit Mobilissimo . Versiunea Beta 3 este descrisă ca fiind destinată în special dezvoltatorilor care vor să testeze din timp funcțiile pregătite de Google și să-și optimizeze aplicațiile direct pe flagship-ul HONOR, înainte ca Android 17 să ajungă în variantă finală. Ce aduce Android 17 Beta 3 pe Magic8 Pro, pe scurt Cea mai vizibilă schimbare menționată ține de multitasking: Android 17 extinde funcția Bubbles la nivelul întregului sistem, astfel încât aplicațiile compatibile pot rula în ferestre flotante (de tip „chat-head”), care pot fi minimizate și redeschise rapid din orice ecran. Pe zona de interfață și utilizare, actualizarea mai include: opțiunea de a ascunde numele aplicațiilor de pe ecranul principal (homescreen), pentru un aspect mai „curat”; Photo Picker (selectorul de fotografii) cu afișare în formate diferite, inclusiv 9:16; modificări în Quick Settings (setări rapide), unde Wi‑Fi și datele mobile sunt separate în butoane distincte; opțiuni noi pentru înregistrarea ecranului, cu posibilitatea de a captura fie întregul ecran, fie o singură aplicație; îmbunătățiri pentru modul întunecat, inclusiv forțarea lui în aplicațiile fără suport nativ, cu excluderi acolo unde afișarea nu arată corect. Foto și securitate: RAW14 și controale mai stricte Mobilissimo notează că Android 17 Beta 3 introduce suport nativ pentru RAW14, adică imagini necomprimate pe 14 biți, cu mai multă informație pentru procesare și editare. HONOR leagă această noutate de sistemul AiMAGE de pe Magic8 Pro și susține că ar putea ajuta la un interval dinamic mai bun și un control mai fin al culorilor. Pe securitate și confidențialitate, Beta 3 aduce controale mai stricte pentru accesul la locație și la rețeaua locală, protecții suplimentare împotriva atacurilor de tip „code injection” (injectare de cod malițios) și pregătește tranziția către criptografie post-cuantică printr-un sistem hibrid de semnare APK, vizând protecția aplicațiilor pe termen lung. Context: strategia HONOR și ce rămâne neclar În același material, HONOR reamintește câteva specificații ale Magic8 Pro (Snapdragon 8 Elite Gen 5, baterie silicon-carbon de 6.270 mAh și sistem foto AiMAGE) și spune că parteneriatul cu Google pentru acces timpuriu la Android 17 face parte din strategia de apropiere de comunitatea de dezvoltatori și de accelerare a suportului software pentru flagship-uri. Publicația nu oferă un calendar pentru lansarea versiunii stabile Android 17 pe Magic8 Pro și nici detalii despre disponibilitatea Beta 3 pe alte modele HONOR, astfel că impactul pentru utilizatorii obișnuiți depinde de momentul în care update-ul va ieși din zona de testare. [...]
Google și Apple au îmbunătățit transferul wireless de pe iPhone pe Android , iar schimbarea promite o migrare mai rapidă fără cablu pentru elemente-cheie precum parolele, aranjarea ecranului principal și, aparent, mesajele, potrivit Android Authority . Actualizarea vizează procesul de trecere de la iOS la Android, unde Google spune că a lucrat cu Apple pentru a extinde ce poate fi mutat „prin aer” (adică fără conectare fizică între telefoane). Compania susține că utilizatorii pot transfera wireless parolele și aspectul ecranului principal (home screen layout) de pe iPhone pe un telefon Android, ceea ce reduce timpul necesar pentru configurarea inițială. Într-o postare pe blog, Google a sintetizat astfel noutatea: „Parolele, fotografiile, mesajele, aplicațiile preferate, contactele și chiar aspectul ecranului principal pot migra wireless de pe iPhone pe noul tău dispozitiv Android.” Ce se schimbă concret în migrare Până acum, Google permitea deja transferul wireless pentru fotografii și videoclipuri, contacte și aplicații. Diferența importantă este extinderea transferului wireless către: parole ; aranjarea ecranului principal ; mesaje , unde documentația de suport a Google sugerează că anterior era necesar un cablu (Android Authority notează că „se pare” că mesajele pot fi transferate fără cablu, ceea ce indică o limitare de certitudine în informația disponibilă public). Tot în cadrul noului proces este menționat și suportul pentru transferul eSIM (cartelă SIM digitală), ceea ce poate reduce fricțiunea la schimbarea telefonului și a platformei. Cine primește primul noile transferuri wireless Google spune că acest proces wireless „va fi lansat mai întâi” pe Samsung Galaxy și Google Pixel „în acest an”. Publicația notează că rămâne de văzut cât de repede vor primi aceleași îmbunătățiri și alți producători de telefoane Android. Separat, în aceeași zi, Google a confirmat și extinderea suportului Quick Share (echivalentul Android pentru transfer rapid de fișiere, comparabil cu AirDrop) către mai mulți producători Android și către aplicații terțe precum WhatsApp, potrivit Android Authority. [...]
Samsung deschide beta One UI 9 pentru Galaxy S26 în șase piețe, un test timpuriu pentru lansarea din a doua parte a anului , potrivit SamMobile . Programul începe „mai târziu în această săptămână” și, cel puțin inițial, este limitat la seria Galaxy S26, semnalând că Samsung își rezervă timp pentru a stabiliza Android 17 înainte de versiunea publică. Cine poate intra în beta și cum Deținătorii de Galaxy S26 din Coreea de Sud, Polonia, Germania, Regatul Unit, Statele Unite și India vor putea solicita acces la One UI 9.0 beta prin aplicația Samsung Members. Compania a procedat similar și în anii anteriori, cu disponibilitate în „piețe selectate”, iar extinderea către alte dispozitive este descrisă ca probabilă, dar fără un calendar confirmat. Ce se schimbă: interfață, funcții și securitate One UI 9, bazat pe Android 17, aduce „instrumente creative” îmbunătățite, opțiuni de personalizare extinse și funcții de inteligență artificială mai puternice, conform descrierii din material. Printre modificările punctuale menționate: Quick Panel (panoul de setări rapide) primește mai mult control asupra aranjării: utilizatorii pot ajusta independent luminozitatea, sunetul și comenzile pentru playerul media. Securitate : protecție mai puternică împotriva aplicațiilor suspecte, cu detecție mai timpurie a aplicațiilor cu risc ridicat și recomandări de ștergere prin actualizări ale politicilor de securitate. De ce contează calendarul: stabilitatea înainte de lansarea publică Publicația notează că lansarea beta „acum” îi oferă Samsung timp să elimine erorile înainte de versiunea finală. Lansarea publică a One UI 9 este plasată în a doua jumătate a anului , „probabil” după debutul noilor telefoane pliabile din următoarele luni; acestea ar urma să fie primele dispozitive cu experiența completă One UI 9, inclusiv noile funcții Galaxy AI. Pentru utilizatorii din afara celor șase piețe, mesajul implicit este că accesul rămâne condiționat de extinderea programului beta sau de lansarea stabilă, fără o dată fermă în acest moment. [...]
Huawei și Apple au concentrat aproape trei sferturi din valoarea vânzărilor online de ceasuri inteligente din China în T1 2026 , semn că piața se polarizează puternic în jurul a două ecosisteme și lasă spațiu limitat pentru restul jucătorilor pe criteriul „valoare”, nu neapărat pe volum, potrivit CNMO . Datele citate de publicație, din monitorizarea AVC (Aowei Cloud Network), arată că Apple și Huawei au cumulat 72,9% din cota de retail ca valoare în primul trimestru. Apple a avut 17,1% cotă de retail ca volum, dar 40,2% ca valoare, susținută de un preț mediu de 2.444 yuani. Huawei a raportat o distribuție mai echilibrată: 21,2% ca volum și 32,6% ca valoare, cu un preț mediu de 1.602 yuani. Ce înseamnă pentru competiție: „premium” vs. volum, cu două mărci dominante Structura cotelor sugerează două strategii care se completează, dar ridică bariere pentru concurenți: Apple monetizează puternic segmentul cu prețuri mai ridicate (brand premium), în timp ce Huawei își păstrează o bază mai mare în volum, cu o valoare totală tot foarte ridicată. În acest context, celelalte branduri rămân, în principal, în segmente de nișă sau în zone de preț bine delimitate: OPPO este poziționat în zona mediu–premium, cu un preț mediu de 2.074 yuani; Xiaomi și sub-brandul REDMI mizează pe raport preț/performanță, cu prețuri medii de 935 yuani (Xiaomi) și 560 yuani (REDMI); Garmin, Coros, Honor, vivo și „Asni” apar, de asemenea, în top 10 ca valoare a vânzărilor. Context: baza de utilizatori crește, iar criteriile de cumpărare se schimbă CNMO leagă evoluția pieței de extinderea bazei de utilizatori. Conform datelor China Internet Network Information Center (CINIC) , la final de 2025 existau 321 milioane de utilizatori de dispozitive purtabile în China, adică 26,9% din totalul utilizatorilor de internet. Pe fondul acestei maturizări, ceasul inteligent nu mai este tratat doar ca accesoriu pentru telefon, ci ca obiect de uz zilnic, iar consumatorii ar prioritiza funcțiile de monitorizare a sănătății și experiența de interacțiune cu inteligența artificială, potrivit observațiilor de industrie citate în material. [...]
Comisia Europeană pregătește reguli care ar putea limita accesul Amazon, Microsoft și Google la contracte publice pentru date sensibile , într-un demers de „suveranitate tehnologică” ce ar împinge instituțiile din UE să folosească mai mult furnizori de cloud europeni, potrivit TechRadar . Măsurile sunt așteptate să apară în așa-numitul „ Tech Sovereignty Package ”, pe care Comisia Europeană ar urma să îl publice pe 27 mai 2026, conform CNBC (citată de publicație). Ideea centrală: stabilirea unor categorii de date din sectorul public care trebuie găzduite pe „capacitate de cloud europeană”, ceea ce ar putea exclude „hiperscalatorii” americani (furnizori foarte mari de cloud) din procesarea unor seturi de date considerate foarte sensibile. Ce tipuri de date ar putea fi vizate Discuțiile descrise în material se concentrează în principal pe sectorul public, nu pe companii private, iar exemplele de categorii sensibile includ: dosare medicale; informații financiare; date juridice. Un oficial anonim familiarizat cu subiectul, citat de CNBC, rezumă direcția astfel: „Ideea de bază este definirea sectoarelor care trebuie găzduite pe capacitate de cloud europeană.” De ce contează: efect direct asupra pieței și a achizițiilor publice Dacă regulile vor fi adoptate în forma discutată, impactul ar fi disproporționat asupra companiilor americane, tocmai din cauza poziției lor dominante pe piața globală de cloud: Amazon ar avea circa o treime, iar Microsoft și Google împreună încă aproximativ o treime, potrivit articolului. În acest context, restricțiile ar putea crea spațiu competitiv pentru furnizori europeni mai mici, în special în zona contractelor publice. Miza de reglementare: Cloud Act și accesul autorităților americane Unul dintre motivele invocate pentru accelerarea „independenței” tehnologice este Cloud Act (2018) din SUA, care, „în teorie”, permite autorităților americane să solicite date de la orice companie americană, indiferent unde sunt stocate acestea (inclusiv în Europa), notează materialul. TechRadar punctează că nici soluțiile de tip „sovereign cloud” nu ar elimina complet această preocupare privind accesul autorităților americane. Ce urmează Pe termen scurt, rămâne neclar cum va defini Comisia Europeană exact categoriile de date și sectoarele vizate și dacă toate cele 27 de state membre vor agrea schimbările. Între timp, furnizorii americani încearcă să răspundă cererii europene pentru control și izolare mai strictă a datelor: Microsoft are inițiative de tip „Sovereign Cloud” și parteneriate locale (precum Bleu în Franța și Delos în Germania), Amazon promovează AWS European Sovereign Cloud, iar Google Cloud oferă soluții „suverane” și „air-gapped” (separate fizic/logic de rețele externe). [...]
Comisia Europeană pregătește o lege care să limiteze practicile „adictive” din rețelele sociale și să impună restricții mai dure pentru folosirea inteligenței artificiale pe platforme , potrivit Agerpres . Miza pentru companii precum TikTok, Meta și X este una de reglementare: Bruxelles-ul anunță o extindere a cadrului actual, în paralel cu investigații deja deschise. Într-un discurs susținut la Copenhaga, la un summit despre inteligența artificială și copii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat direct riscurile pentru minori de modul în care sunt construite produsele digitale și de modelele de afaceri bazate pe captarea atenției. „Aceste riscuri sunt realitatea lumii digitale. Nu sunt accidentale. Sunt rezultatul unor modele de afaceri care tratează atenția copiilor noștri ca pe o marfă.” Ce urmează: „ Legea privind echitatea digitală ”, spre finalul anului Von der Leyen a spus că Executivul european va viza „practicile de design adictive și dăunătoare” în viitoarea Lege privind echitatea digitală (DFA), care ar urma să fie propusă spre sfârșitul anului. În același pachet, DFA ar urma să stabilească „limite stricte” privind utilizarea inteligenței artificiale în rețelele sociale. Șefa Comisiei a pledat și pentru stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, formulând problema ca pe una de protecție a minorilor în raport cu platformele. „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la rețelele de socializare, ci dacă rețelele de socializare ar trebui să aibă acces la tineri.” Legătura cu DSA și investigațiile în curs asupra platformelor mari Noul regulament ar urma să consolideze și să extindă Legea privind serviciile digitale (DSA) – cadrul UE care obligă platformele mari să ia măsuri suplimentare împotriva conținutului ilegal și dăunător, conform declarațiilor citate. În acest context, Comisia investighează: TikTok , inclusiv pentru elemente de produs considerate generatoare de dependență, precum „derularea nesfârșită”, redarea automată și notificările push; X și platformele Meta (Instagram și Facebook), pe motiv că, în evaluarea Comisiei, nu ar aplica propria limită de vârstă de 13 ani. Totodată, Comisia a inițiat proceduri împotriva X pentru utilizarea instrumentului său de inteligență artificială, Grok, în crearea de imagini sexuale cu femei și copii, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Purtătorii de cuvânt ai celor trei companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, mai notează materialul. [...]
Mai multe fotografii „pe surse” sugerează că Honor pregătește o nouă categorie de căști, cu un design tip clipsă și finisaje metalice , într-o mișcare care ar putea extinde oferta companiei dincolo de modelele in-ear clasice, potrivit IT之家 . Imaginile, publicate pe Weibo de mai mulți bloggeri, arată ceea ce este prezentat drept „prima pereche de căști cu clipsă” a Honor. @旺仔百事通 și @数码飞跃 au distribuit fotografii cu varianta neagră, iar ulterior @旺仔百事通 a publicat și o versiune într-o nuanță apropiată de „rose gold”, însă acea imagine este marcată ca fiind generată de AI și „poate să nu reprezinte culoarea reală”. Ce se vede în fotografii: accent pe construcție și finisaje Din setul de imagini agregat de publicație reies câteva elemente de design: corpul căștilor are linii „colțuroase”, cu aspect robust; este menționat un finisaj de tip „metal lustruit”; conexiunea dintre elemente folosește un detaliu descris ca „arc tip pod” (un fel de punte curbată); carcasa de încărcare apare cu finisaj mat („mătuit”). IT之家 notează explicit că, în captura marcată „AI generat”, unele detalii pot diferi față de produsul final și că referința trebuie să rămână dispozitivul real, atunci când va fi prezentat. La ce funcții s-ar putea aștepta utilizatorii Pe partea de capabilități, materialul nu confirmă specificații oficiale pentru noul model, dar indică o listă de funcții „probabile”, prin comparație cu „ Honor Choice Clip Earbuds 2 Pro ”. În acest scenariu, noile căști Honor ar putea include: HONOR SOUND cu audio spațial; conectare la două dispozitive; traducere AI în căști; înregistrare AI; funcție de găsire a căștilor; reglaje EQ (standard / bass îmbunătățit / voci îmbunătățite / înalte îmbunătățite); actualizări de firmware. Deocamdată, informațiile rămân la nivel de imagini neoficiale și estimări bazate pe produse anterioare, fără detalii despre preț, disponibilitate sau data lansării. [...]
Google alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru cinci universități prin programul REPLIQA, o inițiativă care urmărește să aplice împreună știința cuantică și inteligența artificială în cercetarea din științele vieții, cu miza de a accelera instrumentele necesare viitoarelor descoperiri medicale, potrivit Google Blog . Programul se numește Research Program at the Intersection of Life Sciences & Quantum AI (REPLIQA) și este derulat de Google Quantum AI împreună cu Google.org . Obiectivul declarat este îmbunătățirea „rezultatelor pentru oameni”, prin dezvoltarea unor capabilități care să ajute la înțelegerea biologiei la nivel molecular. De ce contează: finanțare direcționată către „cercetare de bază”, nu rezultate rapide Google precizează că REPLIQA este un efort de cercetare fundamentală, ceea ce înseamnă că nu promite rezultate imediate. Accentul este pus pe construirea „uneltelor esențiale” — de la senzori cuantici la algoritmi de inteligență artificială îmbunătățiți cu tehnici cuantice — care ar putea face posibile, ulterior, progrese în domenii precum dezvoltarea de medicamente. Această poziționare e relevantă și economic: banii merg către infrastructură științifică și capacitate de cercetare în universități, într-o zonă în care aplicațiile comerciale sunt încă incerte și depind de maturizarea tehnologiei de calcul cuantic. Ce probleme vizează: simulări moleculare pe care calculatoarele clasice le gestionează greu Google argumentează că procese biologice precum plierea proteinelor sau reacția unei celule la un medicament implică interacțiuni atomice foarte complexe, dificil de simulat cu calculatoare „clasice” (convenționale). În schimb, tehnologiile cuantice operează pe baza aceleiași mecanici cuantice care guvernează moleculele, ceea ce ar putea face simulările mai eficiente pe termen lung. În exemplificările din material, compania menționează: utilizarea senzorilor cuantici pentru a observa procese biologice cu o precizie mai mare; rezultate experimentale recente care sugerează că „spinul cuantic” (o proprietate a particulelor subatomice) ar putea avea un rol în funcționarea celulelor; potențialul calculatoarelor cuantice de a accelera simulări ale interacțiunilor moleculare complexe, inclusiv în cazul enzimei P450, relevantă pentru dezvoltarea de medicamente. Cine primește finanțarea Cele cinci instituții academice menționate ca partenere în program sunt: Harvard University Massachusetts Institute of Technology (MIT) University of California San Diego University of California, Santa Barbara University of Arizona Google notează că aceste universități sunt deja active în zona de intersecție dintre știința cuantică și biologie. Ce urmează Compania indică faptul că, pe măsură ce tehnologia de calcul cuantic „se maturizează”, combinarea ei cu inteligența artificială și științele biologice ar putea deschide direcții noi de descoperire. În același timp, mesajul central rămâne unul de prudență: REPLIQA este construit ca un program de fundație, cu rezultate așteptate în timp, nu „peste noapte”. [...]
Google ar pregăti rebrandul Chromebook în „Googlebook”, cu integrare strânsă Gemini , o mișcare care ar putea repoziționa oferta de laptopuri cu ChromeOS în jurul funcțiilor de inteligență artificială și al colaborării cu producători hardware, potrivit iThome , care citează o pagină arhivată. Informația provine dintr-un articol publicat de XDA, apărut pentru scurt timp și ulterior șters, dar păstrat prin arhivare de utilizatori Reddit, conform aceleiași surse. În acest context, Google ar lucra cu mai mulți producători (OEM) pentru a „actualiza” brandul Chromebook la „Googlebook”. Ce se schimbă operațional: parteneri OEM și produse „cu stil propriu” Din imaginile promoționale menționate de iThome, în programul „Googlebook” ar fi implicați următorii producători: Acer Asus Dell HP Lenovo Fiecare companie ar urma să construiască dispozitive pe baza unei „soluții” Google, dar cu diferențiere de design și poziționare, potrivit materialului. Accent pe AI: integrare „profundă” Gemini și „Magic Pointer” iThome notează că „Googlebook” ar integra în profunzime Gemini (familia de servicii AI a Google). Printre funcțiile descrise apare „Magic Pointer” („cursor magic”), care ar putea: citi conținutul de pe ecran; folosi Gemini pentru a înțelege contextul; furniza informații suplimentare explicative. Totodată, ar exista și funcții de colaborare între laptop și telefon Android, utilizatorul putând opera telefonul direct de pe laptop. Ce rămâne neclar și când ar putea apărea detalii Publicația precizează că nu este clar dacă „Googlebook” va rula pe un sistem numit „Aluminum OS”, menționat ca zvon. Următoarele informații ar putea veni la evenimentul „ Android Show I/O Edition ”, programat „mâine dimineață”, conform articolului (raportat la data publicării din 12 mai 2026). [...]
Huawei pregătește o repoziționare de preț pentru MatePad Pro Max în China , cu un debut așteptat în iunie și un nivel de tarifare semnificativ sub cel din Europa, potrivit CNMO . Informațiile din piață indică și o lansare „la pachet” cu seria de telefoane nova 16, ceea ce ar întări strategia companiei de a acoperi simultan segmentul premium (tablete) și zona medie (smartphone). Ce se știe despre lansarea din China și poziționarea de preț Un blogger tech citat de publicație susține că versiunea pentru China a MatePad Pro Max ar urma să fie prezentată luna viitoare (iunie), iar nova 16 ar putea apărea în același eveniment. Huawei a lansat deja produsul pe piețele externe pe 7 mai, cu un preț de referință de 1.399 euro (aprox. 6.965 lei), nivel care oferă un reper pentru diferența de poziționare. Pentru China, „mai multe informații” invocate de CNMO indică o pornire „vizibil mai mică” decât 1.399 euro, iar o analiză menționată de publicație avansa anterior un prag de pornire „în zona 5.000 yuani”. Separat, un alt material CNMO (din 12 mai) citează o altă sursă din zona de zvonuri, potrivit căreia prețul ar fi „peste 7.000 yuani” pentru varianta de 13,2 inci. CNMO nu prezintă o confirmare oficială din partea Huawei, astfel că nivelul final de preț rămâne incert. Specificații: miză pe format subțire și ecran mare În varianta prezentată în afara Chinei, MatePad Pro Max este descrisă ca o tabletă foarte subțire (4,7 mm), orientată spre productivitate, cu ecran flexibil OLED de 13,2 inci și rezoluție 3K, cu un raport ecran/corp de peste 94%. Pentru versiunea din China, CNMO notează că ar urma să existe mai multe configurații de memorie, de la 12GB + 256GB până la 20GB + 1TB (ediție „de colecție”), în culorile negru, gri și alb, cu posibilitatea de a rula HarmonyOS 6.1 . Într-un al doilea articol, CNMO adaugă detalii suplimentare vehiculate: ecran 3000×2000 cu rată de refresh 144Hz, luminozitate de vârf 1.600 niți, baterie de 10.400 mAh, încărcare rapidă până la 66W și încărcare inversă 40W, plus opțiuni precum comunicații prin satelit (pe anumite versiuni) și port USB 3.2 Gen1. Tot la nivel de zvon, este menționat un procesor din seria Kirin 9. De ce contează: presiune competitivă în segmentul premium CNMO indică faptul că Huawei are o poziție de lider pe piața de tablete din China, iar livrările din 2025 ar fi ajuns la 33,76 milioane de unități. În acest context, o lansare locală a MatePad Pro Max cu un preț mai jos decât în Europa ar putea crește presiunea competitivă în zona premium, unde diferențele de preț și pachetele (tastatură, stylus, software de productivitate) influențează direct decizia de achiziție. Dacă zvonurile se confirmă, evenimentul comun cu nova 16 ar semnala și o tactică de volum: consolidarea imaginii de ecosistem (tabletă + telefon) într-o singură fereastră de lansare, înainte de sezonul de vânzări din vară. [...]
Ministrul interimar Irineu Darău avertizează că AI poate „digitaliza birocrația” dacă este introdusă în administrație fără reforme interne și fără pregătirea funcționarilor, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: fără schimbarea modului de lucru, tehnologia riscă să automatizeze aceleași proceduri greoaie, în loc să reducă timpii și costurile pentru cetățeni și firme. Darău a spus, la un eveniment de specialitate, că în unele zone ale administrației există tentația de a folosi inteligența artificială „într-un mod oarecum haotic”. El a recunoscut că problemele de implementare se văd inclusiv în structurile responsabile de digitalizare și a descris situația drept „destul de frustrantă”. „Acum este foarte tentant în unele părţi ale administraţiei să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, dar trebuie să recunosc că şi în Ministerul Digitalizării (...) nu există o digitalizare reală.” Ce schimbări spune că sunt necesare înainte de „AI în stat” Ministrul interimar a susținut că introducerea de instrumente digitale sau de AI nu rezolvă problemele de fond dacă nu sunt schimbate mecanismele interne și rolurile din instituții, iar funcționarii nu au „educație continuă” (formare profesională permanentă). „Fără a reconcepe puţin rolurile şi poate fără a asigura o educaţie continuă pentru unii funcţionari, vom digitaliza pur şi simplu birocraţia.” În același context, Darău a indicat și o posibilă soluție de implementare: parteneriate cu sectorul privat, argumentând că nu este sigur că „statul, în starea actuală” are capacitatea să facă transformarea. Plan intern și calendar: digitalizare rapidă în minister, reforme din 2027 Darău a afirmat că intenționează, dacă rămâne în funcție, să facă „o digitalizare internă foarte rapidă și obligatorie” a ministerului în a doua parte a anului, legată de schimbări de funcționalități și de roluri în interiorul instituției. Separat, el a spus că România ar avea nevoie de o strategie clară de transformare digitală și de o structură dedicată de coordonare („task force”), inclusiv cu „dereglementare rapidă” pe acest subiect. Potrivit ministrului, viitorul guvern ar trebui să trateze digitalizarea ca prioritate strategică și să înceapă implementarea reformelor din 2027, pe baza unei noi arhitecturi instituționale. De ce contează pentru startup-uri și firme mici În intervenția sa, Darău a legat direct capacitatea administrativă de povara birocratică resimțită de startup-uri și antreprenori, mai ales în raport cu reglementările naționale și europene. El a susținut că problemele apar în aplicarea consecventă a regulilor, în explicarea lor și în lipsa unor instrumente simple pentru inovatori. Ministrul a argumentat că firmele mici nu au resursele marilor corporații pentru conformare și că timpul și energia consumate pe proceduri pot reduce spațiul pentru inovație. „Dacă marile corporaţii pot avea un departament întreg dedicat conformării (...), un antreprenor mic (...) nu va putea face asta sau se va transforma el însuşi într-un departament de conformare.” [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]