Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
SRI justifică atribuirea directă a unui acord-cadru de aproape 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) către Digi pentru o platformă de inteligență artificială în securitate cibernetică , invocând proceduri accelerate permise de noile reguli SAFE, potrivit HotNews . Acordul vizează proiectul OCCULT-AI și, conform răspunsului transmis publicației, are ca obiect „dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în domeniul securității cibernetice” și crearea unui laborator de testare pentru astfel de modele. Pe înțelesul publicului, LLM este tipul de tehnologie din spatele unor produse precum ChatGPT, Claude sau Gemini, iar rularea „locală” (pe servere proprii) reduce riscul ca datele analizate să fie trimise către furnizori externi și poate funcționa și fără internet. Ce cumpără SRI și pe ce durată SRI precizează că acordul-cadru are o durată de 48 de luni și stabilește condițiile generale, urmând ca activitățile să fie derulate etapizat. Instituția mai spune că suma comunicată public reprezintă valoarea maximă a acordului-cadru, iar implementarea se face în limitele contractuale și ale obiectivelor asumate prin Instrumentul SAFE . În descrierea proiectului, SRI indică și un caracter „dual” al capabilităților dezvoltate: utilizare atât în scopuri de securitate și apărare, cât și pentru aplicații civile. Concret, soluțiile ar urma să fie folosite pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice relevante pentru securitatea națională, dar și pentru creșterea securității cibernetice a serviciilor publice digitale și a infrastructurilor critice. De ce fără licitație: baza legală invocată Punctul sensibil rămâne procedura: SRI explică faptul că a atribuit acordul-cadru prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, susținând că legislația permite această abordare pentru achiziții din domeniul apărării și securității, în contextul SAFE. Instituția invocă, între altele, Articolul 19 din regulamentul european SAFE și ordonanța românească de aplicare (OUG 62/2025), precum și prevederi din Directiva 2009/81/CE și OUG 114/2011. SRI mai arată că a fost solicitată aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor, iar pe 13 mai 2026 comisiile de specialitate au aprobat demararea achiziției. „Procedura de achiziție utilizată pentru atribuirea acordului-cadru – negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – s-a derulat în baza art. 28 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/81/CE (...)”, arată SRI în răspunsul redat de HotNews. Întrebarea fără răspuns: de ce Digi Deși HotNews a întrebat explicit de ce a fost ales Digi și nu un alt operator (precum Vodafone sau Orange, unde statul român este acționar cu 20%), SRI nu a oferit un răspuns pe această temă, limitându-se la justificarea cadrului legal și a pașilor de aprobare. În context, publicația amintește că Orange a transmis anterior că a aflat din presă despre contract, deși compania susține că are „peste 3.000 de experți”. Contextul bugetar: trei proiecte SAFE, 462 milioane euro Documentul SRI transmis în Parlament și consultat de HotNews indică trei proiecte SAFE cu o valoare estimată totală de 462 milioane euro, dintre care OCCULT-AI este cel mai mare, la 200 milioane euro. Celelalte două proiecte sunt „Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis” (130 milioane euro) și „Helicopters” (132 milioane euro), potrivit documentului și unei relatări Agerpres. Pentru proiectul OCCULT-AI, miza economică și de reglementare este dublă: pe de o parte, dimensiunea acordului-cadru și durata de patru ani, pe de altă parte, folosirea procedurilor accelerate SAFE, care reduc transparența tipică unei licitații deschise, dar sunt prezentate ca instrument pentru achiziții rapide în domenii strategice. Documentul SRI consultat de HotNews este disponibil aici , iar prima reacție publică a instituției din 4 iunie 2026 poate fi consultată pe site-ul SRI, aici . [...]
Suspiciunea SUA că o mașină EUV de la ASML ar fi ajuns în China ridică miza controalelor la export și poate alimenta noi restricții asupra echipamentelor critice pentru fabricarea cipurilor, potrivit Huawei Central . Informația pornește de la un material Bloomberg, citat de publicație, potrivit căruia oficiali americani sunt îngrijorați de presupunerea că un instrument avansat de litografie EUV (tehnologie folosită la producția de cipuri de ultimă generație) ar fi ajuns în China. Conform detaliilor menționate, echipamentul ar putea aparține ASML, principalul furnizor global de astfel de sisteme. Îngrijorarea a fost ridicată și la nivel politic: secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick , a spus că există temeri că una dintre mașinile EUV ale ASML ar fi intrat pe piața chineză, încălcând regulile SUA privind exporturile. ASML neagă că ar fi livrat astfel de echipamente către China după introducerea sancțiunilor americane și susține că și-a ajustat în mod constant activitatea pentru a respecta regimurile de control la export. Compania a transmis: „ASML nu a livrat niciodată o mașină EUV către China și nici nu am livrat către China vreo componentă, modul sau echipament proiectat special pentru a fi utilizat într-o mașină EUV.” Ce spune Olanda despre regimul de licențiere Ministerul olandez de Externe a indicat că Olanda operează cu „reguli clare și liste de control” pentru exportul de echipamente de fabricare a cipurilor, iar componentele și soluțiile tehnologice incluse în aceste reguli necesită licență. De ce contează: presiune pentru înăsprirea controalelor Pe fondul creșterii capacităților Chinei în semiconductori, suspiciunea că un echipament EUV ar fi ajuns pe această piață poate deveni un argument pentru întărirea aplicării regulilor existente și, posibil, pentru extinderea lor. În paralel, publicația notează că autoritățile occidentale suspectează că Beijingul ar putea primi sprijin „pe tăcute” din partea unor aliați, în timp ce companiile chineze lucrează la soluții proprii pentru a înlocui tehnologiile occidentale. [...]
Emmanuel Macron a avertizat că o eventuală „impozitare a succesului” din 2027 ar putea submina ecosistemul francez de inteligență artificială , într-un mesaj cu miză de reglementare și politică fiscală, transmis la Paris, în contextul VivaTech, potrivit Mediafax . La o recepție organizată vineri la Palatul Élysée , cu ocazia celei de-a zecea aniversări a târgului VivaTech, președintele Franței a apărat „cadrul macroeconomic” construit pentru a încuraja investițiile în inovație și în inteligența artificială. În același timp, el i-a ironizat pe cei care, deși declară sprijin pentru startup-uri și pentru IA, ar urma să revină în dezbaterea publică cu propuneri de creștere a taxării capitalului și a câștigurilor. „Am reușit să construim un ecosistem, o cultură și un cadru macroeconomic relevant. Nu trebuie să permitem dezmembrarea acestuia, nici în dezbaterile bugetare din lunile următoare, nici în dezbaterile din jurul următoarelor alegeri prezidențiale.” Miza: stabilitatea fiscală pentru companiile de tehnologie Mesajul lui Macron plasează fiscalitatea în centrul competiției pentru investiții în IA: dacă regulile se schimbă în sensul unei taxări mai dure a „succesului” (formulare folosită de președinte), riscul este ca atractivitatea Franței pentru capital și pentru antreprenori să scadă, în special într-un sector în care finanțarea și scalarea rapidă sunt critice. În discursul său, Macron a îndemnat actorii din industrie să se opună revenirii la un climat în care „riscul” este stigmatizat, iar cei care reușesc sunt „arătați cu degetul”, potrivit relatării citate de Mediafax din Le Figaro. „Preferință europeană” și independență în IA În același context, Macron a susținut construirea unei strategii de „independență” europeană, dublată de „preferință europeană” – adică orientarea achizițiilor și a dezvoltării tehnologice către furnizori și capacități din Europa. El a legat această direcție de tensiunile geopolitice și de competiția dintre marile puteri tehnologice, afirmând că este nevoie ca Europa să „cumpere european” și să „construiască european” pentru a-și păstra sau recâștiga independența, în condițiile în care „asta fac americanii și chinezii”. Context politic intern Evenimentul de la Paris a avut și o dimensiune politică internă: la recepție au participat, potrivit materialului, și doi candidați la președinție, Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen. Macron a plasat explicit apărarea cadrului economic pro-investiții în orizontul dezbaterilor bugetare din lunile următoare și al discuțiilor din jurul viitoarelor alegeri prezidențiale. [...]
Dataland mizează pe infrastructură de date și senzori pentru a transforma arta IA într-o experiență personalizată , într-un model care împinge muzeele spre investiții tehnologice comparabile cu cele din centrele de date, potrivit Mediafax . Noul spațiu se inaugurează sâmbătă la Los Angeles și este prezentat ca primul muzeu din lume dedicat integral operelor produse de inteligența artificială. Muzeul este amplasat în centrul orașului, în complexul Grand LA proiectat de Frank Gehry, vizavi de Sala de Concerte Walt Disney. Proiectul este semnat de artistul turco-american Refik Anadol și partenerul său Efsun Erkiliç, care susțin ideea că „mașinile pot fi aliați, mai degrabă decât amenințări”. Anadol a declarat pentru Los Angeles Times, potrivit Le Figaro: „Sistemul este opera de artă.” O „vizită” construită din date biometrice și senzori Dataland îmbină imaginea, sunetul și parfumul, iar experiența este ajustată în funcție de datele colectate de la vizitatori. La intrare, fiecare primește un dispozitiv purtat la încheietura mâinii, similar unui ceas inteligent, care măsoară ritmul cardiac, emoțiile și temperatura; aceste informații influențează elementele vizuale, care variază în funcție de public, conform Forbes. În paralel, senzori montați pe pereți urmăresc mișcările vizitatorilor. Infrastructura tehnică descrisă în material include: o cameră principală cu 84 de proiectoare și 1,5 miliarde de pixeli; sunet redat prin aproximativ 250 de difuzoare; parfumuri realizate în colaborare cu L’Oréal Luxe; un total de zece milioane de linii de cod pentru întregul sistem. Dimensiunea proiectului: galerii, dar și spațiu dedicat serverelor Muzeul acoperă 2.300 de metri pătrați și include cinci galerii, completate de aproape 1.000 de metri pătrați de spațiu pentru servere. În articol, Dataland este descris ca punctul culminant al activității lui Anadol, care a mai realizat proiecții pe pereții Disney Hall (2018) și o instalație în holul Muzeului de Artă Modernă din New York (2022). „Large Nature Model”, antrenat pe imagini și date din natură Baza tehnologică a proiectului este un model dezvoltat de studio, numit „Large Nature Model”. Spre deosebire de sisteme precum ChatGPT, antrenate pe text, acesta ar fi fost alimentat exclusiv cu imagini și date din lumea naturală: peste 500 de milioane de imagini reprezentând 2,2 milioane de specii, furnizate de Smithsonian Institution, Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Laboratorul de Ornitologie Cornell, iNaturalist și Getty, potrivit Los Angeles Times. Studioul afirmă că a făcut și expediții proprii în 16 păduri tropicale și că arhiva include 50 de milioane de cântece de păsări, inclusiv o înregistrare din 1987 a ultimului cântec cunoscut al unui Kauai Moho, specie dispărută. În lipsa unor informații despre buget, prețuri de bilete sau venituri estimate, impactul economic nu poate fi cuantificat din datele publicate; însă dimensiunea spațiului pentru servere și nivelul de instrumentare (senzori, proiecție, audio, date biometrice) indică o direcție operațională în care muzeul devine, practic, și o platformă tehnologică. [...]
Actualizarea la Android 17 pare să fi introdus probleme operaționale pentru o parte dintre utilizatorii de Google Pixel , care reclamă atât erori de răspuns la atingere, cât și întreruperi ale conexiunii 5G, potrivit IT之家 . Informațiile provin dintr-un articol publicat pe 19 iunie de Android Authority, care citează raportări ale utilizatorilor din comunități precum Reddit și de pe platforma X. Problemele ar fi apărut după instalarea Android 17 și afectează mai multe generații de telefoane Pixel, ceea ce ridică riscuri practice pentru utilizare (navigare, conectivitate mobilă) până la o remediere oficială. Probleme de touch: ecran fără răspuns sau gesturi interpretate invers Utilizatorii descriu două tipuri de comportament anormal după upgrade: ecranul nu mai răspunde la atingere (touch fără reacție); gesturile verticale sunt interpretate invers , de exemplu utilizatorul glisează în sus, dar interfața derulează în jos. Conform aceleiași surse, raportările vizează Pixel 10, Pixel 9, Pixel 8 și Pixel 7 . Publicația notează că, până acum, nu au fost observate plângeri similare din partea utilizatorilor Pixel 6 (cu excepțiile menționate mai jos la capitolul 5G). Întreruperi 5G și efecte secundare: eSIM dispărut, Wi‑Fi care nu se reconectează Separat, unii utilizatori spun că după actualizarea la Android 17 semnalul 5G dispare complet , ceea ce duce la pierderea conexiunii. Modelele menționate ca afectate includ: Pixel 9 Pro Pixel 9 Pro XL Pixel 8 Pro Pixel 8a Pixel 6a Pe lângă căderea 5G, au fost raportate și probleme conexe după repornirea de după actualizare: eSIM care nu mai apare sau rețele Wi‑Fi de acasă care nu se mai conectează automat , necesitând reintroducerea parolei. Soluție temporară indicată în comunitatea Pixel Un moderator din comunitatea Google Pixel ar fi recomandat ca soluție de avarie resetarea setărilor de rețea mobilă din: „Setări > Sistem > Opțiuni de resetare > Resetare setări rețea mobilă”. Măsura șterge configurațiile Wi‑Fi, Bluetooth și ale rețelei mobile , dar nu șterge datele personale . Utilizatorii trebuie să reconecteze manual Wi‑Fi și să reconfigureze eSIM; conform testelor menționate, acest lucru poate readuce semnalul 5G. Deocamdată, materialul nu indică o rezolvare oficială la nivel de actualizare software; situația rămâne dependentă de confirmări și remedieri din partea Google. [...]
Qualcomm încearcă să reducă problemele de supraîncălzire ale viitorului Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro , dar implementarea unei soluții termice inspirate de la Samsung ar fi „mai puțin eficientă”. Potrivit Wccftech , compania ar fi preluat conceptul „Heat Path Block” (HPB) de la Exynos 2600, însă rezultatul nu ar livra aceleași beneficii, ceea ce poate conta direct pentru performanță susținută și pentru designul termic al telefoanelor premium din generația următoare. Informația este atribuită unui „tipster” (Reptalica), care susține că Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro include o versiune a HPB, dar că implementarea „nu este la fel de eficientă”. În contextul în care cipurile recente ale Qualcomm au fost criticate pentru temperaturi ridicate în sarcini grele, o soluție termică sub așteptări ar putea menține presiunea pe producători să limiteze frecvențele (throttling) sau să compenseze cu sisteme de răcire mai voluminoase. Ce este HPB și de ce contează în utilizarea reală HPB (Heat Path Block) este descris ca un radiator (heat sink) pe bază de cupru care rămâne în contact direct cu procesorul aplicației (AP – „application processor”, adică SoC-ul principal al telefonului). Ideea este să îmbunătățească transferul de căldură din cip către soluția de răcire a telefonului, pentru a susține performanța pe durate mai lungi în jocuri, filmare sau sarcini AI. Wccftech notează și că viitorul Exynos 2700 ar urma să treacă la o soluție nouă, „Side-by-Side” (SbS), în care cipurile pentru AP și DRAM sunt așezate „orizontal” unul lângă altul, iar un HPB din cupru este plasat deasupra, în contact cu ambele. Implicații operaționale: mai puține variante și segmentare mai dură pe modele În același material se menționează că Qualcomm ar fi pregătit două, nu șase versiuni ale Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro pentru viitoarea serie Samsung Galaxy S27 . În paralel, publicația reia o estimare anterioară potrivit căreia varianta „non-binned” (adică ne-selectată din loturi cu abateri, în mod uzual considerată „standard”) ar putea costa peste 300 de dolari (aprox. 1.380 lei). Consecința sugerată: doar cele mai scumpe modele – exemplul dat este Galaxy S27 Ultra – ar urma să primească varianta standard Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro, în timp ce alte modele ar putea folosi fie Snapdragon 8 Elite Gen 6 „vanilla”, fie o versiune „binned” (selectată/încadrată diferit, de regulă pentru cost sau consum). Ce rămâne incert Detaliile despre eficiența reală a implementării HPB la Qualcomm nu sunt susținute în articol de măsurători sau teste independente, ci de informații din zona de „leaks”. Dacă afirmațiile se confirmă, miza pentru producători va fi echilibrul dintre costul cipului, performanța susținută și complexitatea răcirii în telefoanele din vârful gamei din 2027. [...]
HyperLight a atras 80 mil. dolari (aprox. 368 mil. lei) într-o rundă condusă de jucători-cheie din lanțul de producție hardware , un semnal că industria începe să parieze pe o alternativă la siliciu pentru interconectările optice necesare clusterelor uriașe de GPU-uri, potrivit The Next Web . Pe măsură ce infrastructura de inteligență artificială se extinde spre sute de mii de GPU-uri, „gâtul de sticlă” se mută de la cipuri la legăturile dintre ele: conexiunile din cupru, folosite pentru a transporta date, ajung la limite de viteză și consum energetic. În acest context, industria încearcă să mute traficul de date pe fibră/optică, adică pe lumină. Pariul HyperLight: niobat de litiu în strat subțire, nu siliciu HyperLight, companie desprinsă din Harvard și cu sediul în Cambridge (Massachusetts), dezvoltă componente pe bază de „thin-film lithium niobate” (TFLN) – niobat de litiu în strat subțire –, un material folosit pentru a converti semnale electrice în semnale optice la viteză mare, cu consum redus și pierderi mici, conform aceleiași surse. Majoritatea competitorilor construiesc optica pe siliciu („silicon photonics”). HyperLight susține că TFLN poate performa mai bine, mai ales pe măsură ce cresc vitezele de interconectare. Compania spune că platforma sa „Chiplet” ar acoperi, într-un design fabricabil, atât legături scurte din centrele de date, cât și conexiuni mai lungi, de tip telecom. În stadiul actual, HyperLight afirmă că: produse la 200G per bandă sunt deja livrate; componente la 400G per bandă sunt în faza de testare la clienți („sampling”). De ce contează: finanțarea vine de la cei care pot fabrica și cumpăra tehnologia Miza rundei nu este doar suma, ci componența investitorilor. Finanțarea a fost condusă de MediaTek , iar printre investitori se află Foxconn și Jabil (producție/assemblare), UMC (turnătorie/„foundry”), EDBI (Singapore), CDIB-TEN Capital (Taiwan) și Qatar Investment Authority. Publicația interpretează această structură ca pe un indiciu de „aliniere de ecosistem”: adică firmele care ar putea produce la scară și integra tehnologia în lanțurile lor de aprovizionare au un interes direct în reușita ei. CEO-ul Mian Zhang este citat astfel: „Această finanțare este despre mai mult decât capital. Este despre alinierea ecosistemului.” Ce urmează și care este limita informațiilor Potrivit articolului, banii vor merge către capacitate de producție , calificarea la clienți (procesul prin care un furnizor este validat pentru utilizare în produse/instalații) și relații mai strânse cu partenerii de tip foundry . În același timp, The Next Web notează explicit o rezervă: afirmațiile tehnice sunt ale companiei , iar o parte dintre investitori ar beneficia direct dacă TFLN devine materialul dominant pentru interconectările optice din infrastructura AI. În final, adoptarea la scară va depinde de piață și de capacitatea de a produce în volum, nu de anunțul de finanțare. [...]
Samsung ia în calcul extinderea DeX pe telefoane ieftine, o mișcare care ar putea schimba utilitatea seriei Galaxy A în piețele sensibile la preț , potrivit unei analize SamMobile . Indiciul vine dintr-o apariție temporară pe site-ul Samsung din Cehia, unde viitorul Galaxy A27 ar fi fost listat cu suport pentru DeX, interfața „de tip desktop” care permite folosirea telefonului ca un mini-PC atunci când este conectat la un ecran. Dacă informația se confirmă, impactul ar fi în primul rând operațional: DeX ar trece din zona „funcție premium” către segmentul buget, unde poate înlocui parțial nevoia unui laptop sau PC pentru sarcini de bază, mai ales în piețe emergente. De ce contează: DeX are mai mult sens pe telefoane accesibile Autorul susține că utilizatorii de telefoane premium care au nevoie de un mediu de lucru „desktop” au, de regulă, deja un PC sau un Mac, ceea ce face ca DeX să fie mai puțin decisiv pentru ei. În schimb, pentru cumpărătorii de telefoane mai ieftine, o funcție care extinde telefonul într-un „desktop” poate avea o valoare practică mult mai mare. În acest context, o eventuală mutare a DeX către seria Galaxy A ar repoziționa telefoanele accesibile Samsung ca dispozitive „2-în-1” pentru productivitate de bază, nu doar ca opțiuni de buget. Indiciul Galaxy A27 și limita importantă: pagina a dispărut Semnalul invocat este o „scăpare” pe site-ul Samsung din Cehia, unde Galaxy A27 ar fi apărut cu suport DeX. Totuși, pagina ar fi fost publicată prematur și ulterior eliminată, astfel că rămâne deschisă posibilitatea ca mențiunea să fi fost o eroare. Pe scurt, există un indiciu dintr-o sursă aparent „internă” (site-ul companiei), dar nu există confirmare oficială, iar informația nu mai este publică în forma inițială. Ce ar putea urma pentru seria Galaxy A Analiza mai notează că Galaxy A27 ar urma să folosească Snapdragon 6 Gen 3 , același cip menționat și pentru Galaxy A36, model care nu oferă DeX în prezent. În acest moment, niciun dispozitiv din seria Galaxy A nu are DeX, ceea ce face ca un eventual suport pe A27 să fie o schimbare de direcție. Dacă A27 primește DeX, întrebarea devine dacă funcția ar putea ajunge și pe alte modele cu hardware similar (prin actualizări) sau cel puțin pe generațiile următoare. Concluzia rămâne însă una prudentă: confirmarea sau infirmarea va veni odată cu lansarea efectivă a Galaxy A27. [...]
Samsung își pregătește revenirea Exynos în vârful gamei, o miză directă pe marje și controlul lanțului de aprovizionare , după ce un executiv al companiei a confirmat că dezvoltarea Exynos 2700 „progresează fără obstacole”, potrivit Gizmochina . Mișcarea indică o intenție mai fermă de a folosi mai multe procesoare proprii în seria premium Galaxy S, reducând dependența de furnizori externi. Într-un briefing recent, Park Yong-in, președinte și șef al diviziei System LSI, a spus că Samsung vrea să folosească Exynos 2700 în smartphone-urile sale de top. Nu a numit modele, însă așteptarea din piață este ca cipul să ajungă în seria Galaxy S27 , care ar urma să fie lansată la începutul lui 2027. De ce contează: Exynos în flagship înseamnă costuri, randamente și profitabilitate Pentru Samsung, extinderea utilizării Exynos în telefoanele premium are o componentă economică evidentă: mai mult control asupra componentelor critice și, potențial, o structură de cost mai favorabilă decât achiziția de cipuri de la terți. În același timp, compania vine după dificultăți istorice cu Exynos în flagship-uri, inclusiv probleme de randament la fabricație și supraîncălzire, care au limitat utilizarea globală a acestor procesoare. Gizmochina notează că Exynos 2700 este construit pe un proces „îmbunătățit” de 2 nm și țintește să reducă diferența față de Qualcomm, în special la performanța single-core, cu posibilitatea de a sta mai bine la multi-core și sarcini susținute. Publicația menționează și presiuni care rămân în ecuație, precum costurile ridicate de fabricație și ecosistemul puternic al Qualcomm. Ce se schimbă tehnic: layout nou și accent pe temperaturi și performanță susținută La nivel de arhitectură, Exynos 2700 ar urma să folosească un aranjament „side-by-side” (SBS), în care procesorul și memoria DRAM sunt plasate împreună pe același substrat. Peste ambele ar urma să fie aplicat un „Heat Path Block” (un element de disipare termică îmbunătățit), cu efecte așteptate precum: management termic mai bun; lățime de bandă a memoriei mai mare cu până la 30–40%; eficiență îmbunătățită; performanță mai constantă în sarcini grele. Ce urmează: duel cu Qualcomm și, probabil, strategia pe două cipuri Exynos 2700 este poziționat ca rival pentru următoarea generație de vârf de la Qualcomm, menționată ca Snapdragon 8 Elite Gen 6 (sau echivalentul său). În paralel, este de așteptat ca Samsung să păstreze strategia „dual-chip”: Exynos în anumite regiuni și Snapdragon în altele. Pe măsură ce seria Galaxy S27 prinde contur, performanța reală a Exynos 2700 — inclusiv comportamentul termic și eficiența în utilizare susținută — va cântări greu nu doar în competitivitatea telefoanelor, ci și în capacitatea Samsung de a livra flagship-uri care rămân profitabile. [...]
Nothing alimentează speculațiile despre un nou produs, după ce a exclus un CMF phone în 2026 , iar pentru piață miza este dacă producătorul își mută accentul spre segmentul mid-range. Potrivit GSMArena , contul oficial Nothing de pe X a publicat un teaser „criptic” care ar putea indica lansarea iminentă a unui nou dispozitiv. Teaserul vine la doar câteva ore după ce cofondatorul Nothing, Akis Evangelidis , a spus că firma nu va lansa un nou telefon sub brandul CMF în acest an (informație relatată tot de GSMArena într-un material separat). În acest context, mesajul de pe X a declanșat speculații online privind un posibil „Nothing Phone (4b)”, care ar completa gama existentă Nothing Phone (4a) și Nothing Phone (4a) Pro. De ce contează: semnal despre repoziționarea portofoliului Interpretarea avansată în material este că Nothing ar putea să-și concentreze eforturile pe telefoane de gamă medie, cel puțin temporar, pe fondul unei performanțe mai slabe a modelului Nothing Phone (3) . Publicația nu oferă date de vânzări sau indicatori financiari, dar leagă direcția posibilă de reacția pieței la flagship-ul recent. Ce știm și ce rămâne incert GSMArena atrage atenția că ipoteza „Phone (4b)” trebuie tratată cu prudență, din două motive: ar fi prima dată când Nothing ar folosi litera „b” într-un nume de produs; teaserul ar putea indica, la fel de bine, un alt tip de dispozitiv, având în vedere că Nothing lansează și căști TWS (true wireless – căști complet fără fir) și căști over-ear. Ce urmează Publicația se așteaptă ca Nothing să continue campania de teasing pentru produsul vizat, ceea ce sugerează că în perioada imediat următoare ar putea apărea indicii suplimentare sau o confirmare oficială privind categoria și denumirea. [...]
Relatarea dintr-o carte nouă sugerează că lideri Big Tech au încercat să influențeze Casa Albă, dar au fost tratați cu dispreț , iar miza practică ține de accesul la contracte federale – inclusiv în spațiu – și de felul în care se repoziționează Silicon Valley față de putere, potrivit The Next Web . Cartea „Regime Change: Inside the Imperial Presidency of Donald Trump”, semnată de reporterii New York Times Maggie Haberman și Jonathan Swan, descrie – pe baza unor afirmații care nu au fost confirmate de Casa Albă – cum Mark Zuckerberg și Jeff Bezos ar fi „alergat” să-l câștige pe Donald Trump după alegerile din 2024, iar Trump i-ar fi ironizat în privat. Wired ar fi obținut un exemplar înainte de lansarea din 23 iunie, notează publicația. Miza pentru tehnologie: contracte publice și influență la Washington Unul dintre episoadele cu impact direct asupra industriei, conform cărții, îl privește pe Bezos și contractele federale din zona spațială. La o cină la Mar-a-Lago, Bezos ar fi cerut ca atribuirea contractelor spațiale să fie „mai larg distribuită”, argumentând că dependența de un singur contractor – SpaceX , compania lui Elon Musk – ar reprezenta un risc de securitate națională. O astfel de schimbare ar fi avantajat și Blue Origin, compania spațială a lui Bezos, care se află de mult timp în conflict cu SpaceX pe tema lucrărilor guvernamentale (context detaliat aici: The Next Web ). Autorii susțin că Trump ar fi spus că va lua în considerare ideea, însă nu ar fi făcut-o: în schimb, și-ar fi reparat relația cu Musk și ar fi extins operațiunile SpaceX. „Lingușire de primă clasă”: cum ar fi fost privite demersurile lui Zuckerberg și Bezos Potrivit volumului, la Mar-a-Lago Trump i-ar fi arătat lui Elon Musk mesajele primite de la Zuckerberg și Bezos, comentând că, deși în 2016 „îl urau”, acum situația s-a schimbat. Musk ar fi rezumat reacția prin expresia „lingușire de primă clasă”, iar Trump ar fi spus ulterior unor apropiați că directorii „îmi pupă fundul”, lăudându-se cu mesajele primite de la „tipii din tech”. Cartea mai susține că Zuckerberg i-ar fi trimis lui Trump o fotografie cu o scrisoare de la unul dintre copiii săi, în care apărea formularea „așteptăm cu nerăbdare epoca de aur a Americii”, în linie cu un slogan de campanie. La o vizită în preajma Zilei Recunoștinței din 2024, Trump ar fi pus imnul național într-o versiune interpretată de un cor format din inculpați în dosarele legate de 6 ianuarie. Ce este confirmat și ce rămâne la nivel de afirmații Relatarea se bazează pe o carte și nu pe documente judiciare, iar Casa Albă nu a confirmat detaliile, potrivit articolului. Reacția transmisă nu a intrat în specific, limitându-se la ideea că Trump vrea să lucreze cu „fiecare afacere americană” pentru a consolida „dominanța inovatoare” a SUA. Chiar și așa, episodul se așază peste o temă mai largă: viteza cu care o parte din Silicon Valley ar fi gravitat spre Trump după alegeri, inclusiv prin prezența în prim-plan la inaugurare (context: The Next Web ). Pentru companiile de tehnologie, semnalul relevant este că apropierea de putere nu garantează rezultate – iar în triunghiul Bezos–Musk–Trump, interesele comerciale și deciziile politice rămân strâns legate (context: The Next Web ). [...]
Google își folosește bilanțul pentru a atrage clienți de centre de date către propriile cipuri TPU, replicând mecanismele de finanțare care au alimentat ascensiunea Nvidia , potrivit The Next Web . Miza nu este doar tehnologică, ci financiară: garanții și structuri de tip „finanțare circulară” pot muta cererea de la GPU-urile Nvidia către alternative, dar cresc și dependența industriei de datorie pentru extinderea infrastructurii AI. Garanții de miliarde pentru a împinge TPU-urile în centrele de date Un exemplu central este un cluster de centre de date pentru AI din vestul statului New York, cunoscut ca Lake Mariner . Acolo, Google ar fi oferit o garanție financiară de 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei), conform unei investigații The Wall Street Journal citate de publicație. Dezvoltatorii sitului, TeraWulf și furnizorul de cloud FluidStack (susținut de Google), ar urma să închirieze putere de calcul de la mii de unități TPU ale Google către Anthropic . Efectul economic al garanției este reducerea costului finanțării: centrul de date poate atrage datorie mai ieftină, un mecanism pe care Nvidia l-ar fi folosit în mod repetat pentru a stimula cererea pentru propriile cipuri. „Finanțarea circulară”: banii se întorc sub formă de comenzi de cipuri A doua tactică descrisă este „finanțarea circulară”, un aranjament în care o parte din banii investiți de producătorul de cipuri se întorc la acesta sub formă de achiziții ale propriilor produse. În aceeași logică, Google ar susține mai multe proiecte legate de Anthropic, inclusiv: un centru de date de 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) numit River Bend, lângă Baton Rouge; încă 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) în garanții pentru un contract de închiriere de capacitate de calcul în Colorado City, Texas. Aceste inițiative se suprapun peste un acord amplu de capacitate de calcul între Google și Broadcom (menționat de publicație) și peste un aranjament de credit privat de circa 35 miliarde de dolari (aprox. 161 miliarde lei), intermediat de Apollo și Blackstone, care cumpără TPU-uri Google și le închiriază către Anthropic. De ce contează: presiune reală pe „șanțul” Nvidia, dar și risc mai mare pe datorie Google nu mai păstrează TPU-urile doar pentru uz intern. Publicația notează că, în mai, compania a spus că va începe să vândă TPU-uri direct clienților și a prezentat primul cip construit special pentru „inferință” (rularea interogărilor AI, nu antrenarea modelelor). Totodată, Google a anunțat un acord de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) cu Blackstone pentru lansarea unei companii de cloud care vizează furnizori susținuți de Nvidia, precum CoreWeave și Nebius, și a indicat luna aceasta că ar urma să strângă 85 miliarde de dolari (aprox. 391 miliarde lei) capital propriu, în mare parte pentru infrastructură AI. Pe partea operațională, argumentul de cost începe să apară: Citadel Securities, un utilizator timpuriu, spune că rulează unele sarcini cu costuri cu 30% mai mici și cu viteze de până la patru ori mai mari pe TPU-uri. Nvidia, care deține „peste 90%” din piața cipurilor pentru AI, își apără poziția prin ecosistemul software CUDA și hardware-ul ușor de integrat. Jensen Huang a minimalizat amenințarea, susținând că Anthropic ar fi singurul client extern important pentru TPU-uri și provocând Google să demonstreze că cipurile sunt mai ieftine. Pentru piață, testul real este dacă Google poate transforma avantajul de bilanț într-o schimbare de comportament la nivelul centrelor de date. Dacă modelul prinde, competiția pe cipuri AI se mută parțial din laborator în zona de finanțare — cu un efect secundar: extinderea AI devine și mai dependentă de structuri alimentate de datorie și de mecanisme „circulare”, care pot amplifica riscul în cazul unei încetiniri a cererii. [...]