Știri
Știri din categoria Internet
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum, iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de. Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate.
Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării.
Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități.
Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate.
O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții.
Recomandate
Iranul redeschide accesul la internetul internațional după aproape 90 de zile , o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei digitale și a activității companiilor care depind de conectivitate, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de președintele Masoud Pezeshkian , iar presa de stat iraniană a relatat informația citând un oficial, conform Reuters. Decizia vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de șeful departamentului de relații publice din Ministerul Comunicațiilor din Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconectare Deocamdată, mecanismul privind modul și momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global „este necunoscut”, notează Agerpres, citată de Digi24. Cu alte cuvinte, nu este clar dacă reluarea accesului va fi imediată, graduală sau condiționată. Contextul întreruperii: 87 de zile fără internet global pentru majoritatea populației Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks . Doar un număr mic de cetățeni ar fi avut acces la VPN-uri (servicii care pot ocoli restricțiile) „scumpe și avansate”, capabile să treacă de blocaje. Autoritățile au impus inițial întreruperea accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național. Conexiunile au revenit treptat la normal în februarie, înainte de o nouă întrerupere, declanșată după începerea atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: economia digitală rămâne vulnerabilă la decizii administrative Chiar și în perioade fără criză, accesul la internetul global în Iran este „puternic restricționat” prin cenzurarea multor site-uri, iar autoritățile se bazează tot mai mult pe un intranet (rețea internă separată de internetul global), inclusiv în școli, unde învățarea se face online. În acest context, ordinul de redeschidere poate reduce blocajele operaționale pentru activități care depind de internetul internațional, însă amploarea efectului va depinde de modul concret în care va fi implementată reconectarea. [...]
Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile , o întrerupere care, potrivit Economica , lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze. Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor. Ce funcționează și ce nu în Iran, în timpul întreruperii Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special: utilizarea aplicațiilor locale de mesagerie; funcționarea serviciilor bancare. În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”. Contextul: record național și escaladare regională NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial. Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional. [...]
Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]
Iranul încearcă să transforme cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz într-o pârghie economică și de presiune asupra fluxurilor globale de date , potrivit Focus . Teheranul ar discuta impunerea unor taxe pentru cablurile internaționale care traversează zona și, prin mesaje din presa apropiată de Gardienii Revoluției , ar sugera riscul unor perturbări dacă operatorii nu cooperează. De ce contează: risc operațional pentru internet și piețe financiare Cablurile submarine transportă o parte importantă din traficul global de internet și din fluxurile de date folosite de piețele financiare, servicii de tip cloud (infrastructură informatică la distanță) și comunicații internaționale. Conform informațiilor citate de publicație din CNN , un incident major ar putea afecta inclusiv bănci, tranzacționarea la bursă, exporturi de energie sau sisteme cloud folosite pentru aplicații de inteligență artificială. În ecuație intră și marile companii de tehnologie, menționate ca potențial afectate de o astfel de politică: Google , Microsoft , Meta și Amazon . Ce vrea Iranul: taxe, reguli și control asupra mentenanței Potrivit CNN, conducerea iraniană ar trata tot mai mult cablurile ca instrument strategic. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene este citat cu intenția de a introduce taxe: „Vom percepe taxe pe cablurile de internet.” În plus, presa apropiată Gardienilor Revoluției ar fi cerut ca operatorii să accepte legislația iraniană și ca drepturile de mentenanță (intervenții și reparații) să fie transferate exclusiv către firme iraniene. Limite practice: sancțiunile și traseele alternative Rămâne neclar cum ar putea Teheranul să impună efectiv aceste cerințe. Focus notează că sancțiunile SUA fac oricum dificilă sau imposibilă efectuarea de plăți către Iran pentru multe companii occidentale. În plan tehnic, situația este sensibilă deoarece mai multe cabluri internaționale trec prin regiune. Deși multe trasee sunt proiectate să evite apele iraniene, experți citați indică faptul că două sisteme importante ar traversa direct teritoriul iranian. Scenariul de risc: sabotaj și „catastrofă digitală” Analiști de securitate avertizează asupra posibilității unor atacuri ale Gardienilor Revoluției, inclusiv cu drone subacvatice sau scafandri de luptă. Un prejudiciu extins ar putea declanșa, potrivit CNN, o „catastrofă digitală”. În același timp, experții citați de Focus arată că, potrivit „TeleGeography”, cablurile care trec prin Strâmtoarea Hormuz ar reprezenta sub 1% din capacitatea internațională globală. Chiar și așa, pentru statele din Golf, părți din Asia și anumite rute financiare și energetice, perturbările pot avea efecte economice semnificative. Context: modelul Suez și monetizarea poziției geografice Focus plasează demersul Iranului într-o strategie mai largă de a monetiza poziția geografică, într-un mod comparat cu Egiptul și veniturile obținute din Canalul Suez. Publicația notează însă că situația juridică în Strâmtoarea Hormuz este mai complicată. În paralel, aceeași logică ar fi vizibilă și în transportul maritim: ruta devine un coridor „selectiv controlat”, cu excepții diplomatice pentru unele state, în timp ce o parte dintre armatori evită zona din cauza atacurilor și a costurilor ridicate de asigurare. Totuși, în pofida conflictului, zilnic continuă să tranziteze strâmtoarea zeci de nave, iar observatorii citați văd o strategie comună: transformarea unei poziții-cheie la Golful Persic în influență politică și potențiale venituri noi. [...]
Rusia a întrerupt internetul mobil în Moscova , o măsură cu efect direct asupra plăților, transportului și comunicării digitale, înaintea paradei de pe 9 mai, redusă din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit Reuters . Marți, mai mulți clienți din capitală au rămas fără acces la internet mobil, au constatat reporterii Reuters aflați în zone diferite ale orașului. În multe locuri, apelurile telefonice au funcționat în continuare, însă datele mobile nu. Impact operațional: servicii digitale afectate în zilele următoare Operatorii ruși de telefonie mobilă au transmis că pot apărea probleme cu internetul mobil în următoarele zile, invocând necesitatea asigurării securității. Și Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat că pot exista dificultăți legate de internetul mobil și de serviciile de mesagerie. Yandex , cel mai mare grup de internet din Rusia, a anunțat la rândul său că divizia sa de taxi ar putea întâmpina probleme la preluarea comenzilor online, din cauza limitărilor de conectivitate. Motivația oficială și contextul mai larg al restricțiilor Kremlinul a spus că restricțiile au fost introduse pentru a asigura securitatea, în condițiile unui risc crescut de atacuri cu drone ucrainene. Reuters notează că Rusia a intensificat în acest an măsurile de control asupra internetului, inclusiv prin blocarea serviciilor mobile, ceea ce a împins milioane de utilizatori către VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru a ocoli restricțiile de acces). În paralel, parada anuală din 9 mai, care marchează victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, a fost redusă pe fondul amenințării atacurilor cu drone. [...]
Vladimir Putin leagă căderile de internet din marile orașe de operațiuni antiteroriste, dar admite efecte directe asupra plăților și serviciilor publice , potrivit Adevărul . Într-o ședință guvernamentală transmisă în direct, liderul de la Kremlin a recunoscut „probleme” în funcționarea internetului în orașe precum Moscova și Sankt Petersburg și a susținut că întreruperile sunt legate de activități operative ale serviciilor de securitate. Explicația oficială este că restricțiile apar în contextul măsurilor de prevenire a atacurilor teroriste și a altor amenințări la adresa securității naționale. Putin a spus că, deși astfel de intervenții afectează viața de zi cu zi, „garantarea securității oamenilor va fi întotdeauna o prioritate”. Președintele rus a argumentat și de ce autoritățile nu pot anunța din timp populația despre astfel de operațiuni, invocând riscul compromiterii acțiunilor forțelor de ordine. „Infractorii, de asemenea, aud și văd totul” În același timp, Putin a cerut ca publicul să fie informat după încheierea operațiunilor și le-a solicitat forțelor de securitate „soluții mai eficiente și mai echilibrate” în relația cu autoritățile civile. Impact operațional: plăți, sănătate, platforme publice Putin a indicat explicit că întreruperile afectează servicii esențiale, menționând: sistemele de plată; programările medicale; platforma guvernamentală Gosuslugi . În acest context, el a vorbit despre necesitatea unui mecanism care să asigure funcționarea neîntreruptă a acestor servicii „vitale”, chiar și atunci când sunt derulate operațiuni de securitate. Scepticism și presiune din economie și spațiul online Deși autoritățile ruse susțin că motivația este exclusiv de securitate (inclusiv prevenirea atacurilor cu drone), o parte a populației nu acceptă explicația, mai ales acolo unde restricțiile ar dura de luni de zile, notează publicația. Nemulțumirile vin din mai multe zone — de la administrație și mediul de afaceri până la bloggeri și utilizatori — iar criticile vizează în special impactul asupra economiei și vieții cotidiene. Adevărul mai arată că limitarea sau blocarea unor rețele și aplicații, precum Telegram, a amplificat tensiunile. În spațiul public sunt menționate și reacții ale unor influenceri, inclusiv Victoria Bonya, precum și poziția bloggerului Maksim Kalașnikov, care a avertizat la începutul lunii martie că o eventuală blocare a Telegram ar putea semnala pregătiri pentru măsuri economice nepopulare și posibile tensiuni sociale, pe fondul prelungirii războiului și al crizei economice. [...]
