Știri
Știri din categoria Internet
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum, iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de. Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate.
Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării.
Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități.
Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate.
O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții.
Recomandate
Platforma X a înregistrat cel mai mare trafic din istorie în timpul atacurilor asupra Iranului , a anunțat Elon Musk, după ce milioane de utilizatori au accesat rețeaua pentru actualizări în timp real despre operațiunea militară comună a SUA și Israelului. Potrivit relatărilor citate de News18 , Musk a scris că a fost „cea mai mare utilizare din toate timpurile”. Declarația a venit la scurt timp după miezul nopții de 1 martie 2026, când șeful departamentului de produs al platformei a susținut că ziua respectivă a fost „ cea mai mare din istoria X ”. Deși nu au fost publicate cifre oficiale privind noul record, precedentul maxim comunicat de Musk fusese de 417 miliarde de secunde cumulate de utilizare la nivel global într-o singură zi. Creșterea traficului a coincis cu desfășurarea operațiunii militare împotriva Iranului, confirmată de președintele american și de oficiali israelieni. Informațiile despre lovituri aeriene, reacții oficiale și represalii au circulat rapid pe platformă, transformând X într-un canal principal de actualizări nefiltrate. Separat, Musk a postat mesajul „Another one bites the dust”, interpretat de numeroși utilizatori ca o reacție la relatările privind moartea liderului suprem iranian. Postarea a strâns sute de mii de aprecieri și redistribuiri într-un interval scurt. Potrivit organizației NetBlocks, citată pe platforma X, conectivitatea la internet în Iran a scăzut semnificativ în timpul atacurilor, ceea ce ar fi limitat fluxul de informații din interiorul țării și ar fi amplificat dependența publicului internațional de rețelele sociale. Recordul de trafic consolidează poziționarea X drept un spațiu central pentru dezbateri și informații în momente de criză geopolitică, în pofida controverselor care au însoțit platforma în ultimii ani. [...]
Kremlinul a confirmat oficial întreruperile de internet mobil din Moscova și alte orașe mari , afirmând că măsurile sunt aplicate „în strictă conformitate cu legislația” și au scopul de a asigura securitatea, potrivit The Straits Times . Problemele de conectivitate durează de peste cinci zile în capitala Rusiei și s-au extins recent și în Sankt Petersburg. Întreruperi masive de internet Primele probleme au apărut în seara de 5 martie 2026 , în districtele sudice ale Moscovei. Potrivit portalului tehnologic Kod Durova, autoritățile ar fi testat atunci o oprire completă a comunicațiilor mobile , care a afectat atât internetul, cât și apelurile telefonice. În zilele următoare, întreruperile s-au extins și în alte zone ale orașului, inclusiv în centrul capitalei. Principalii operatori de telecomunicații din Rusia - MTS, Beeline, MegaFon și T2 - au explicat problemele prin „restricții externe” impuse de serviciile speciale. Conform datelor citate de The Moscow Times , aproximativ 40% dintre toate sesizările privind întreruperi de internet din Rusia au provenit din Moscova . Restricții extinse și în Sankt Petersburg Pe 9 martie , peste 2.500 de rapoarte de întreruperi au fost înregistrate și în Sankt Petersburg. Autoritățile regionale au invocat activarea unui „regim de amenințare cu drone” ca justificare pentru limitarea conexiunilor. În timpul restricțiilor, utilizatorii au putut accesa doar serviciile incluse pe o „listă albă” guvernamentală , printre care: portalul administrativ Gosuslugi ; rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki ; serviciile digitale ale companiei Yandex . Noua lege oferă control total FSB asupra rețelelor Blocajele apar la scurt timp după intrarea în vigoare a unei noi legi semnate de Vladimir Putin pe 20 februarie 2026 . Actul normativ obligă operatorii telecom să întrerupă serviciile la solicitarea Serviciului Federal de Securitate ( FSB ) , fără a mai avea nevoie de aprobarea unei instanțe. Legea prevede și că operatorii nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii cauzate utilizatorilor. Rusia, lider mondial la opriri de internet Întreruperile frecvente ale internetului au devenit o practică tot mai extinsă în Rusia. În 2025, țara a ocupat primul loc la nivel global la numărul de ore de blocare a internetului , cu peste 37.000 de ore de întreruperi , care au afectat aproape întreaga populație de 146 de milioane de persoane. Potrivit unui raport Top10VPN, pierderile economice generate de aceste măsuri au fost estimate la 11,9 miliarde de dolari , mai mult decât pierderile cumulate ale tuturor celorlalte state analizate. [...]
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]
Amazon își pune sub presiune calendarul de lansare pentru internetul satelitar Leo , după ce serviciul a intrat în beta pentru companii pe 8 aprilie 2026, dar compania este încă departe de pragul de sateliți impus de autoritatea americană de reglementare. Potrivit thenextweb.com , Amazon vizează disponibilitatea comercială la mijlocul lui 2026, în timp ce încearcă să obțină o prelungire de doi ani a termenului stabilit de Federal Communications Commission (FCC). Amazon Leo este rebranduirea Project Kuiper, decisă în noiembrie 2025, după ce compania a început să aibă suficient „hardware operațional” pe orbită pentru a trece de la un program de dezvoltare la un produs comercial. Fereastra de lansare „mid-2026” este menționată în scrisoarea anuală către acționari a CEO-ului Andy Jassy, publicată la o zi după startul beta-ului enterprise. Miza: termenul FCC și deficitul de sateliți Licența FCC pentru constelația „Generation 1” obligă Amazon să aibă 1.618 sateliți pe orbită și operaționali până la 30 iulie 2026 (jumătate din totalul planificat de 3.236). La începutul lui aprilie 2026, Amazon avea între 210 și 241 sateliți pe orbită, nivel care face termenul inițial „practic imposibil de atins”, conform analizei. În ianuarie 2026, compania a cerut oficial FCC o extindere cu doi ani , invocând lipsa vehiculelor de lansare disponibile. Pentru a reduce decalajul, Amazon a contractat lansări suplimentare: 10 lansări Falcon 9 (SpaceX) 12 lansări New Glenn (Blue Origin) Flota de lansatoare contractate include Atlas V și Vulcan Centaur (United Launch Alliance), Falcon 9 (SpaceX), Ariane 6 (Arianespace) și New Glenn (Blue Origin). Ce livrează beta-ul pentru companii: trei terminale și până la 1 Gbps Amazon spune că a proiectat trei tipuri de terminale, pentru segmente diferite, cu viteze maxime de descărcare de până la 1 Gbps pentru clienții enterprise: Leo Nano : pentru consumatori și „light enterprise”, până la 100 Mbps download Leo Pro : pentru firme mici și utilizări rurale/backhaul mobil, până la 400 Mbps download; preț „sub 400 dolari” (aprox. sub 1.800 lei) Leo Ultra : vârf de gamă pentru companii, până la 1 Gbps download și 400 Mbps upload, pentru nave, aviație comercială și campusuri mari Jassy susține în scrisoarea către acționari că terminalele Leo ar oferi „de șase până la opt ori” performanță mai bună la upload și „de două ori” la download față de alternativele actuale pentru clienți enterprise — afirmație care, notează publicația, va putea fi verificată abia după lansarea comercială și teste independente. Parteneri și model de distribuție: mai mult prin operatori decât direct la consumatori În beta apar parteneri precum Verizon, AT&T, Vodafone/Vodacom, JetBlue, NBN Co (Australia), Vrio (America Latină) și NASA, alături de clienți de logistică. Strategia inițială de vânzare este orientată către operatori telecom și integratori enterprise , nu către competiția directă pe piața de masă. În paralel, Amazon ar fi în discuții pentru achiziția Globalstar, estimată la circa 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), tranzacție care i-ar aduce acces la spectru în banda L, folosit și de serviciul de conectivitate satelitară de urgență al Apple; Apple ar deține o participație de 20% în Globalstar printr-o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), ceea ce complică potențialul acord. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția proiectului depinde de două variabile: decizia FCC privind prelungirea termenului și capacitatea Amazon de a accelera lansările pentru a reduce diferența față de cerința de 1.618 sateliți până la finalul lui iulie 2026. În acest context, ținta de lansare comercială la mijlocul lui 2026 rămâne ambițioasă, iar validarea performanțelor promise va depinde de momentul în care serviciul va fi disponibil pe scară largă. [...]
Coreea de Sud pregătește un „internet minim garantat” pentru toți cetățenii , o măsură cu impact direct asupra modului în care operatorii telecom își gestionează rețelele și ofertele comerciale, potrivit G4Media.ro . Concret, autoritățile introduc un acces nelimitat la internet, indiferent de abonamentul deținut, astfel încât conexiunea să nu fie întreruptă după consumarea traficului inclus. Mecanismul descris în articol presupune un „abonament de bază” nelimitat: după epuizarea pachetului principal, utilizatorii rămân conectați la o viteză de 400 kbit/s. Autoritățile consideră că acest nivel este suficient pentru mesagerie, acces la servicii guvernamentale și site-uri simple. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru piață Măsura mută accentul de la „internetul se oprește” la un prag de funcționalitate minimă, garantat tuturor. În practică, asta înseamnă: conexiune menținută și după consumarea traficului inclus în abonament; viteză redusă la 400 kbit/s după depășirea pachetului de bază; limite de trafic mai mari pentru utilizatorii vârstnici, conform aceleiași surse. Cine este vizat și cum se implementează Programul ar urma să producă efecte pentru o populație de peste 7 milioane de oameni, notează articolul. Operatorii economici „au fost de acord cu propunerea autorităților”, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul exact de implementare, costuri sau modul de compensare în industrie. [...]
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene pentru accesul terților la rețeaua Digi în 5.894 de localități din România, relatează Economica.net . Decizia vine după o investigație aprofundată derulată de Comisia Europeană în etapa a II-a, cu contribuții din partea OAREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) și observații de la terți, pe fondul unui dialog continuu cu autoritatea română. Conform sursei citate, deși Comisia Europeană a avut inițial rezerve față de măsurile propuse, în urma clarificărilor și investigației suplimentare ANCOM a demonstrat necesitatea intervenției de reglementare pentru „asigurarea unui mediu concurențial eficient” la nivelul pieței sub-naționale A1. Înaintea consultării europene, reglementarea a trecut și printr-o perioadă extinsă de consultare națională. ANCOM indică faptul că, în cele 5.894 de localități analizate, Digi Romania S.A. este fie unicul furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe, fie lider de piață cu o cotă totală de peste 97%, existând un risc de abuz de putere de piață într-un orizont de cinci ani. Autoritatea mai precizează că aceste localități cumulează 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. În esență, măsura propusă vizează accesul la rețea „pe piața de gros” (adică la nivelul la care operatorii își oferă unii altora acces la infrastructură, pentru a putea vinde apoi servicii către clienții finali). ANCOM propune ca Digi Romania să permită accesul terților la rețeaua sa în condiții care să reducă riscul de comportament anticoncurențial și să lărgească opțiunile pentru utilizatori. Principalele elemente menționate de ANCOM în legătură cu măsura sunt: acces al terților la rețeaua Digi pe piața de gros; condiții „echitabile și nediscriminatorii”; tarife „corecte”; posibilitatea ca terții să furnizeze, la rândul lor, servicii de acces la internet utilizatorilor finali; obiectivul de a susține oferte variate și de calitate ridicată la nivel de retail. În perioada următoare, ANCOM anunță că va continua demersurile privind măsurile de reglementare propuse. Comisia Europeană consideră, potrivit comunicatului citat de Economica.net, că reglementarea este „proporțională și justificată”. [...]
