Știri
Știri din categoria Tehnologie

Povestea despre un dispozitiv CIA care ar detecta bătăile inimii de la 64 km ridică semne serioase de întrebare privind fezabilitatea tehnologică, iar asta contează pentru că arată cât de ușor pot fi împinse în spațiul public narațiuni despre „tehnologii secrete” care, la o verificare minimă, intră în conflict cu limitele cunoscute ale fizicii, potrivit adevarul.ro.
În material este descris cazul unui membru al echipajului unui avion F-15E Strike Eagle doborât de o rachetă iraniană, care ar fi fost localizat și salvat după două zile, în timp ce încerca să se ascundă de echipele de căutare inamice. Pilotul rănit ar fi fost găsit într-o crăpătură îngustă pe o creastă montană de aproximativ 2.100 de metri, iar tehnologia invocată poartă numele „Ghost Murmur”.
Dispozitivul ar fi identificat bătăile inimii colonelului dispărut de la o distanță de aproximativ 64 de kilometri. În timpul operațiunii, identificarea ar fi fost complicată de prezența Gărzilor Revoluționare Iraniene, aflate în număr mare în zonă, care ar fi generat „mai multe semnale similare”.
În același context, președintele SUA, Donald Trump, este citat cu o declarație care sugerează că ar fi confirmat existența unor astfel de capabilități:
„A fost foarte important, CIA a fost fantastică. Nimeni nu știe ce este. Nimeni nu a mai auzit de așa ceva. Avem echipamente cum nimeni nici măcar nu și-a imaginat vreodată”, a declarat el.
Articolul indică faptul că un astfel de sistem „pare să sfideze legile cunoscute ale fizicii” și citează poziții critice din zona științifică. Scientific American este menționat cu ideea că „Ghost Murmur” nu ar fi susținut de cercetări evaluate de experți, „nici măcar cu ajutorul inteligenței artificiale”.
În plus, sunt invocate magnetometrele cuantice (instrumente extrem de sensibile pentru măsurarea câmpurilor magnetice), despre care se arată că există și pot detecta aritmii cardiace prin câmpurile magnetice produse de mușchiul cardiac, însă semnalul este foarte slab. John Wikswo, profesor la Universitatea Vanderbilt, este citat astfel:
„La suprafața pieptului, la aproximativ zece centimetri de sursă, câmpul magnetic abia poate fi detectat”
Concluzia logică din aceste observații este că, pe măsură ce distanța crește, semnalul devine rapid prea slab, iar detectarea de la circa 64 km apare ca improbabilă științific.
Chiar și cu aceste îndoieli, materialul susține că indiciile obținute ar fi fost suficiente pentru a ghida o echipă de elită a marinei americane către zona unde se afla pilotul. Salvarea ar fi fost realizată cu elicoptere ușoare de intervenție, iar în paralel ar fi existat o operațiune de dezinformare menită să inducă în eroare forțele iraniene, inclusiv prin compromiterea unor telefoane și răspândirea de informații false.
Pentru cititor, miza rămâne separarea dintre capabilități plauzibile (supraveghere, interceptări, dezinformare, coordonare aeriană) și afirmații extraordinare despre senzori „care aud inima” la zeci de kilometri, pe care chiar sursa le prezintă ca fiind contestate de experți.
Recomandate

SpaceXAI își extinde infrastructura pentru Grok cu platforma NVIDIA Vera Rubin și introduce procesoarele Vera pentru a crește eficiența „ agentic AI ” , într-o mișcare care țintește direct utilizarea mai bună a GPU-urilor și reducerea costului de calcul la scară foarte mare, potrivit NVIDIA News . În esență, SpaceXAI va folosi procesoarele NVIDIA Vera pentru sarcinile „CPU-intensive” din jurul inferenței (rularea modelului), astfel încât agenții AI să poată orchestra unelte, executa cod, procesa date și rula simulări mai rapid între apelurile către model. NVIDIA susține că această abordare ajută la menținerea GPU-urilor „hrănite” cu lucru și utilizate la capacitate ridicată, ceea ce se traduce în mai multă muncă utilă per watt. De ce contează: eficiență și scalare spre „gigawați” de capacitate Publicația indică faptul că SpaceXAI își scalează infrastructura AI „spre gigawați de capacitate de calcul”, iar în acest context eficiența energetică și utilizarea resurselor devin criterii operaționale-cheie. Platforma NVIDIA Vera Rubin este prezentată ca o arhitectură integrată (calcul accelerat, interconectare, rețelistică și software) gândită să optimizeze „fabrica AI” ca întreg și să reducă „costul per token” (costul de generare a unităților de text produse de model). Ce aduce NVIDIA Vera: CPU „pentru agenți” și cifrele invocate de NVIDIA NVIDIA descrie Vera drept „primul CPU construit pentru agenți AI”, orientat către munca din jurul inferenței, nu către GPU-urile care fac calculele principale ale modelului. Conform datelor din material, Vera include: 88 de nuclee „Olympus” proiectate de NVIDIA; tehnologie NVIDIA Spatial Multithreading; memorie LPDDR5X cu lățime mare de bandă, până la 1,2 TB/s; până la 1,8 ori finalizare mai rapidă a sarcinilor față de procesoare x86, pe încărcări precum agentic AI, învățare prin recompensă (reinforcement learning) și procesare de date. Pentru context, „agentic AI” se referă la sisteme care nu doar răspund, ci execută pași și acțiuni (de exemplu, rulează cod, folosesc instrumente și coordonează sarcini) pentru a atinge un obiectiv. Extinderea dincolo de centrele de date: planul pentru „Starmind” în orbită Dincolo de infrastructura terestră, SpaceXAI afirmă că vrea să ducă aceeași fundație de calcul accelerat și în spațiu. Materialul menționează că primul satelit AI „Starmind” ar urma să se bazeze pe un sistem optimizat NVIDIA Vera Rubin NVL72, adaptat pentru constrângerile specifice mediului orbital (energie, răcire, bandă, fiabilitate și integrare fizică). În comunicat sunt incluse declarații ale lui Ian Buck (vicepreședinte NVIDIA) și Mike Nicolls (președinte SpaceXAI), care leagă explicit adoptarea Vera de nevoia de performanță în timp real pentru agenți AI și de utilizarea mai eficientă a GPU-urilor. Linkuri menționate în sursă, pentru detalii tehnice: NVIDIA Vera CPUs: pagina produsului NVIDIA Vera Rubin: prezentare platformă [...]

Samsung a accelerat investițiile în cercetare și dezvoltare, cu un salt de 51,5% față de anul trecut , cheltuind peste 27,36 trilioane woni (19,7 miliarde dolari, aprox. 88,7 miliarde lei) în prima jumătate a anului, potrivit SamMobile . Miza este una economică și competitivă: compania își consolidează avantajul tehnologic printr-un volum record de brevete și prin creșterea bugetului de inovare. În paralel, Samsung Electronics se apropie de pragul de 300.000 de brevete la nivel global, ajungând la 296.468, conform unui raport al JoongAng Economy News citat de publicație. În prima jumătate a anului, compania a înregistrat 11.054 brevete noi, dintre care 5.572 în Coreea de Sud și 5.482 în SUA, restul în alte regiuni. SUA, cea mai mare pondere în portofoliul de brevete Statele Unite reprezintă cea mai mare parte a portofoliului activ de brevete al Samsung, urmate de Coreea de Sud și Europa. Distribuția indicată în material este: SUA: 109.674 brevete Coreea de Sud: 69.831 Europa: 55.319 China: 32.678 Japonia: 8.025 Alte regiuni: 20.941 De ce contează: buget record pe șase luni și presiune pe competiție Cheltuiala de R&D din primul semestru este descrisă drept cea mai mare investiție a companiei pe o perioadă de șase luni, după o creștere de 51,5% față de primul semestru din 2025. SamMobile notează că această accelerare ar fi legată de orientarea președintelui executiv Jay Y. Lee către obținerea unei superiorități tehnologice pe termen lung în fața rivalilor. În lipsa altor detalii financiare în material despre proiectele vizate, concluzia imediată rămâne una de direcție: Samsung își crește agresiv costurile de inovare și își extinde protecția prin brevete, cu SUA ca piață-cheie pentru proprietatea intelectuală. [...]

SpaceX împinge reutilizarea rachetelor la un nou prag operațional : la lansarea cu numărul 100 a unei Falcon 9 din 2026, compania urmează să folosească pentru a 37-a oară același booster, un record pentru flota sa, potrivit space.com . Misiunea este programată pentru marți, 25 august, de la Cape Canaveral Space Force Station (Florida), într-o fereastră de patru ore care se deschide la 01:49 EDT (08:49, ora României). Racheta va transporta 29 de sateliți Starlink pe orbită joasă a Pământului, iar transmisia live este oferită de SpaceX cu circa 10 minute înainte de decolare. De ce contează: reutilizarea devine avantajul competitiv central Publicația notează că Falcon 9 este, de departe, cea mai folosită rachetă operațională în prezent, iar „ingredientul” care îi susține ritmul este reutilizarea extinsă a primei trepte, care reduce costurile și crește eficiența față de competitori. În 2025, Falcon 9 a zburat în 165 de misiuni, „mai mult decât toate celelalte rachete orbitale ale lumii la un loc”, iar toate cele 165 de zboruri au fost complet reușite, conform aceleiași surse. Recordul de acum este legat de boosterul B1067, care ar urma să ajungă la 37 de misiuni. SpaceX mai are încă cinci boostere cu cel puțin 30 de zboruri, cu următoarele repere menționate în articol: B1077 și B1078 (30), B1069 (32), B1063 (34) și B1071 (35). Ce se întâmplă după lansare Dacă misiunea decurge conform planului, prima treaptă va reveni pentru recuperare: la aproximativ 8,5 minute după decolare, boosterul ar urma să aterizeze pe nava-dronă „A Shortfall of Gravitas”, poziționată în Oceanul Atlantic. Treapta superioară (nereutilizabilă) va plasa sateliții pe orbită, cu separarea și desfășurarea lor la 61,5 minute de la lansare. Context: Starlink și următorul pas, Starship Lansarea de pe 25 august ar fi a 77-a din 2026 dedicată extinderii Starlink, descrisă drept cea mai mare constelație de sateliți asamblată vreodată. Rețeaua are „peste 11.000” de sateliți operaționali, iar numărul continuă să crească, potrivit articolului. În paralel, SpaceX își leagă strategia de reutilizare de Starship, racheta de generație următoare proiectată să fie complet și rapid reutilizabilă, cu obiectivul de a putea zbura de mai multe ori pe zi, conform declarațiilor atribuite lui Elon Musk. SpaceX a efectuat în acest an și o misiune Falcon Heavy, plus două teste suborbitale Starship, iar următoarea lansare Starship este așteptată „la începutul sau la mijlocul lui septembrie”, când ar urma să încerce pentru prima dată un zbor orbital. [...]

Apple testează un iPhone 20 Pro cu design „all-glass”, iar cele mai noi informații indică ajustări de fabricație pentru disiparea căldurii și grosime , potrivit 9to5Mac . Pentru utilizatori, miza nu este doar estetica „fără margini”, ci dacă un astfel de telefon poate păstra performanța și autonomia așteptate de la gama Pro. Ce spune noua scurgere despre direcția de dezvoltare Publicația notează că modelele iPhone Pro de anul viitor sunt „așteptate” să primească un design complet din sticlă, asociat aniversării de 20 de ani a iPhone-ului. În acest context, un leaker de pe Weibo , Fixed Focus Digital , susține într-o postare recentă că Apple folosește același proces de asamblare a sticlei ca la iPhone Air, însă cu modificări pentru a utiliza materiale „mai rotunjite”. În plus, postarea menționează îmbunătățiri în două zone considerate sensibile pentru un design cu multă sticlă și forme curbe: disiparea căldurii; grosimea (subțirimea) dispozitivului. De ce contează: sticla și ecranele curbate pun presiune pe „termică” și autonomie Zvonurile descriu un iPhone Pro cu ecrane mai mari și afișaje „quad-curved” (curbare pe toate cele patru laturi), care ar înfășura marginile dispozitivului pentru un aspect aproape fără rame. Un astfel de design ridică, în mod tipic, constrângeri de inginerie: spațiu intern mai dificil de gestionat, disipare termică mai complicată și compromisuri potențiale între subțirime, baterie și performanță susținută. 9to5Mac subliniază că este prea devreme pentru a ști ce formă finală urmărește Apple în privința grosimii și a materialelor, dar indiciile de până acum sugerează inspirație din iPhone Air și Ultra, fără ca subțirimea să fie prioritatea principală „în aceeași măsură”. Ce urmează și ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca zvonuri și actualizări din zona de „leaks”, deci nu confirmă un produs final. Totuși, accentul pus pe disiparea căldurii și pe grosime sugerează că Apple încearcă să obțină un „look” nou (all-glass, margini curbate) fără să sacrifice experiența tipică pentru utilizatorii Pro, în special la capitolele performanță și autonomie. [...]

Samsung își consolidează poziționarea pe segmentul telefoanelor pliabile după ce Galaxy Z Fold8 și Galaxy Z Fold8 Ultra au primit mai multe distincții din partea publicațiilor locale de tehnologie, potrivit Samsung . Pentru companie, validarea vine la scurt timp după lansarea globală a seriei și este folosită ca argument că a ajuns la a opta generație de „inovație continuă” în zona pliabilelor. Dincolo de mesajul de imagine, lista premiilor conturează o strategie de produs care încearcă să acopere utilizări distincte: portabilitate (un model prezentat drept „cel mai ușor Fold” de până acum), performanță ridicată și un accent separat pe gaming. În termeni operaționali, Samsung își poziționează cele două modele ca răspuns pentru segmente diferite de utilizatori, de la cei care vor un dispozitiv mai ușor și mai compact, până la cei care urmăresc performanță maximă. Ce distincții au primit Galaxy Z Fold8 și Z Fold8 Ultra Conform materialului, publicațiile din România au acordat următoarele recunoașteri: Gadget – „Cel mai ușor Fold” pentru Galaxy Z Fold8 Go4it – „Lider în performanță” pentru Galaxy Z Fold8 Ultra Mobilissimo – „Design remarcabil” pentru Galaxy Z Fold8 Recenzii pe bune – „Excelență în inovație” pentru Galaxy Z Fold8 Technolust – „Cel mai bun telefon pliabil” pentru Galaxy Z Fold8 Ultra ZonaIT – „Cel mai inovator telefon al anului” pentru Galaxy Z Fold8 Nexus – „Cel mai bun pliabil pentru gaming” pentru Galaxy Z Fold8 Ultra De ce contează pentru piață Mesajul central este că Samsung încearcă să întărească statutul seriei Galaxy Z ca reper în categoria pliabilelor, mizând pe trei axe recurente în evaluările menționate: design, performanță și inovație. În lipsa unor date de vânzări sau prețuri în material, impactul economic nu poate fi cuantificat; însă, din perspectiva poziționării, compania își leagă explicit viitorul gamei de scenarii de utilizare precum productivitatea, creativitatea, gamingul și consumul multimedia. [...]

Ucraina își mută achizițiile de drone spre „la comandă”, printr-o piață digitală care standardizează și auditează decizia de cumpărare , într-un efort de a potrivi mai rapid nevoile din teren cu producția, potrivit TechRadar . Noul sistem de achiziții a fost lansat de clusterul ucrainean de apărare Brave1 și funcționează prin platforma existentă Brave1 Market , unde unitățile militare pot comanda drone construite după specificații proprii, adaptate cerințelor operaționale. Ce se schimbă operațional: drone configurabile înainte de comandă În forma actuală, comenzile personalizate sunt disponibile doar pentru trei categorii de drone: drone FPV standard pentru lovituri (FPV = „first person view”, control cu imagine în timp real), variante FPV cu fibră optică, interceptoare cu aripă fixă. Unitățile pot ajusta 17 specificații diferite, de la echipamente de comunicații și camere până la capacitatea de încărcare și timpul de zbor. Cum funcționează achiziția: licitație între furnizori și trasabilitate digitală Cererile sunt trimise automat către un grup de furnizori, care pot licita sau pot refuza fără penalizări, conform declarației companiei. Dacă mai mulți furnizori trimit propuneri tehnice similare, sistemul declanșează o licitație competitivă, iar oferta cea mai ieftină câștigă. Brave1 susține că toate etapele de interacțiune și decizie sunt înregistrate automat, iar dacă o unitate renunță la achiziție trebuie să ofere un motiv „clar justificat”. Platforma permite și depunerea de reclamații împotriva cumpărătorilor sau furnizorilor, dacă apar dispute ulterior. După încheierea licitației, unitatea solicitantă finalizează direct un acord cu producătorul ales, ocolind pași birocratici suplimentari. Miza economică și de guvernanță: volum mare, reguli mai transparente În primul an de funcționare, unitățile militare au plasat comenzi de aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru tehnologii de apărare prin Brave1 Market, notează publicația. Catalogul pieței digitale include peste 1.000 de „inovații” din zona dronelor, roboticii terestre, războiului electronic și echipamentelor de informații din semnale, componente specializate, soluții cu inteligență artificială, aplicații software și muniție, însă personalizarea se aplică deocamdată doar unei părți mici din ofertă. Limitări și ce urmează Funcționalitatea se aplică doar achizițiilor finanțate din fondurile proprii ale unităților militare și exclude sistemul de achiziții publice eBaly. În același timp, unitățile pot solicita echipamente care nu au primit încă o clasificare oficială, lucru pe care procedura standard de stat, de regulă, nu îl permite. Brave1 spune că intenționează să extindă în lunile următoare gama de sisteme eligibile, inclusiv prin adăugarea, în timp, a vehiculelor terestre fără pilot. Informația este atribuită de TechRadar către United24media . [...]