Știri
Știri din categoria Știință
NASA a obținut o imagine rară a unei eclipse solare cu o GoPro veche de 12 ani, un detaliu care arată că, în misiuni spațiale, selecția echipamentelor poate privilegia robustețea și controlul tehnic în detrimentul „ultimului model”, potrivit techradar.com. Fotografia a fost realizată în timpul survolului Lunii de către echipajul Artemis II, iar pilotul Victor Glover a descris momentul drept „cel mai mare cadou” al misiunii.
Imaginea surprinde o eclipsă solară văzută „de pe partea îndepărtată a Lunii”, din nava Orion. NASA a publicat cadrul sub numele „Eclipsed: A View from Orion” (datat 6 aprilie 2026) și indică faptul că, pe lângă discul lunar luminat din spate de Soare, în fotografie apar și două puncte luminoase identificate ca Saturn (sub marginea din dreapta-jos a Lunii) și Marte (spre marginea din dreapta a imaginii).
Datele EXIF (metadatele tehnice ale fotografiei) de pe site-ul NASA arată că imaginea a fost trasă cu o GoPro Hero4 Black (lansată în 2014 și între timp scoasă din producție), folosind o combinație de setări care iese din tiparul camerelor de acțiune:
Expunerea de 5 secunde este elementul neobișnuit pentru o cameră de acțiune, fiind o setare asociată mai degrabă fotografiei pe trepied decât filmărilor dinamice.
Pentru publicul interesat de tehnologie și operațiuni spațiale, cazul e relevant fiindcă sugerează că NASA nu mizează exclusiv pe echipamente de ultimă generație, ci pe combinații testate și suficient de controlabile pentru situații specifice. Articolul notează și alte alegeri „surprinzătoare” de echipament foto în misiune: Panasonic Lumix GH5 pentru cadrele de decolare, un Nikon D5 pentru o imagine „Earthset”, precum și selfie-uri realizate cu iPhone 17.
TechRadar arată că a solicitat un punct de vedere de la GoPro despre motivul pentru care misiunea ar fi optat pentru Hero4 Black, însă compania a refuzat să detalieze, invocând reguli stricte ale NASA privind comunicarea de brand și faptul că nu poate vorbi în numele agenției.
În lipsa unei explicații oficiale privind criteriile de selecție, rămâne cert doar ceea ce indică metadatele imaginii și descrierea NASA: cadrul a fost realizat cu o GoPro Hero4 Black, folosind o expunere lungă de 5 secunde, într-un moment rar observabil din perspectiva navei Orion.
Recomandate
Românii pot urmări în această seară, live pe Netflix, survolul Lunii al misiunii Artemis II , potrivit Antena 3 CNN . Evenimentul este prezentat drept primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972, ceea ce îl plasează într-o categorie rară de momente cu miză științifică și simbolică pentru programul spațial american. Echipajul este format din patru astronauți: Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman și Jeremy Hansen. Conform materialului, aceștia au ajuns în apropierea Lunii la mai bine de patru zile de la lansarea din Florida, iar capsula Orion a intrat luni, la ora 07:42 (ora României), în sfera de influență gravitațională a Lunii. Puteți urmări transmisiunea live și pe YouTube: Transmisiunea pentru publicul larg este programată să înceapă la ora 21:45 (ora României), când Luna ar urma să umple hubloul capsulei Orion pentru aproximativ șapte ore. Antena 3 CNN notează că evenimentul va fi difuzat live pe Netflix și YouTube, cu o întrerupere de circa 40 de minute, interval în care comunicațiile vor fi blocate de poziționarea Lunii. În plan tehnic și științific, misiunea este descrisă ca depășind recordul Apollo 13, prin atingerea unei distanțe de peste 406.000 km față de Pământ, și include survolul părții nevăzute a Lunii (emisfera care nu poate fi observată de pe Pământ). Echipajul s-a pregătit peste doi ani, exersând identificarea formațiunilor geologice, iar observațiile, fotografiile și notițele ar putea contribui la înțelegerea istoriei și structurii Lunii; astronauții au observat deja bazinul Mare Orientale, un crater uriaș supranumit „Marele Canion al Lunii”. Pe parcursul survolului, articolul menționează și fenomene care pot fi urmărite din spațiu, inclusiv o eclipsă solară (când Soarele este acoperit de Lună), precum și un răsărit și un apus de Soare văzute din spatele satelitului natural. În același context, este amintită fotografia Earthrise din 1968 (Apollo 8), ca reper istoric al modului în care explorarea spațiului a influențat percepția asupra Pământului. Reperele anunțate pentru transmisiune și misiune: Ora de start a momentului principal: 21:45 (ora României) Durata estimată în care Luna „umple” hubloul capsulei Orion: aproximativ 7 ore Platforme de difuzare: Netflix și YouTube Întrerupere estimată a transmisiunii: aproximativ 40 de minute Echipaj: Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman, Jeremy Hansen Distanță menționată: peste 406.000 km față de Pământ În perspectivă, dacă această misiune și următoarea vor avea succes, NASA intenționează să trimită din nou oameni pe Lună în 2028, mai arată Antena 3 CNN. Până atunci, transmisiunea de luni seară este prezentată ca o ocazie rară pentru public de a urmări în timp real o etapă majoră din programul Artemis. [...]
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
După Artemis II, NASA intră în faza scumpă și riscantă a programului lunar , în care succesul nu mai depinde doar de racheta SLS și capsula Orion, ci de integrarea unor sisteme încă imature – în special landerele lunare comerciale și costumele spațiale – potrivit arstechnica.com . Misiunea Artemis II s-a încheiat vineri seară, când capsula Orion, după un zbor de circa 700.000 de mile (aprox. 1,13 milioane km) în jurul Lunii cu patru astronauți la bord, a amerizat în Pacific, în largul Californiei. Reușita marchează revenirea omenirii în spațiul îndepărtat după mai bine de o jumătate de secol, dar ridică imediat întrebarea operațională: ce urmează, în condițiile în care următoarele misiuni sunt mai complexe și cer coordonarea mai multor vehicule. NASA și-a revizuit recent planurile pentru Artemis III și IV, introducând o misiune „de treaptă” înaintea unei aselenizări cu echipaj. „Munca din față este mai mare decât munca din spatele nostru”, a declarat Amit Kshatriya, administrator asociat al NASA, după amerizare. SLS: performanță bună, dar cu întrebări la etajul superior Oficiali NASA au lăudat performanța rachetei Space Launch System (SLS) la lansarea Artemis II din 1 aprilie, afirmând că a atins orbita-țintă cu o acuratețe de peste 99%. Pentru Artemis III, treapta centrală este așteptată să plece din fabrica Michoud (Louisiana) spre Kennedy Space Center (Florida) mai târziu în această lună, iar alte elemente ale rachetei au ajuns deja sau urmează să sosească. În paralel, turnul mobil de lansare a suferit avarii moderate și va fi dus înapoi în Vehicle Assembly Building pentru reparații, înainte de operațiunile de asamblare pentru următoarea misiune. Întrebările rămase țin mai ales de etajul superior: NASA mai are un singur „Interim Cryogenic Propulsion Stage” disponibil și ar putea să îl folosească (sau nu) pentru Artemis III pe orbită terestră, dar scenariul „cel mai probabil” indicat în analiză este păstrarea lui pentru Artemis IV și introducerea etajului Centaur V la Artemis V. Orion: ritm de producție, scut termic și o problemă la sistemul de propulsie Deși Orion a performat bine pe Artemis II, pentru următoarele zboruri rămân teme deschise. Cu câteva luni în urmă, producția capsulei Orion pentru Artemis III era aliniată la o dată internă de „pregătire” în ianuarie 2028. Între timp, administratorul NASA Jared Isaacman a anunțat modificarea planului pentru Artemis III, care vizează acum o lansare la mijlocul lui 2027 și o întâlnire pe orbită terestră cu un lander lunar, în timp ce Artemis IV devine misiunea de aselenizare, cu țintă 2028. Consecința directă: NASA și contractorul principal Lockheed Martin trebuie să crească ritmul de producție. NASA a început evaluarea scutului termic după reintrarea de vineri, însă analiza notează că lecțiile sunt limitate, deoarece de la următorul vehicul Orion agenția va folosi un scut termic mai permeabil, care ar trebui să îmbunătățească performanța. Pentru Artemis III, scutul termic ar fi oricum o preocupare mai mică, întrucât capsula nu va reveni cu viteze lunare (24.000 mph sau mai mult, adică aprox. 38.600 km/h). Mai critică este o problemă la valvele de heliu din sistemul de propulsie al modulului de serviciu Orion. Deși remedierea scurgerii observate la Artemis II nu este necesară pentru o misiune pe orbită terestră precum Artemis III, ea trebuie rezolvată înainte de Artemis IV, când Orion va opera pe orbită lunară. „Sunt destul de sigur că va trebui, cel puțin, să ajustăm designul pentru a preveni rata de scurgere pe care o avem, dacă nu să schimbăm fundamental modul în care funcționează valva”, a spus Kshatriya. Landerele lunare: „cel mai lung par” pentru Artemis III și IV Cele mai mari incertitudini pentru Artemis III și Artemis IV sunt legate de dezvoltarea landerelor lunare de către SpaceX și Blue Origin. Șefa explorării NASA, Lori Glaze, a spus într-un interviu recent pentru Ars Technica că ambele companii arată un „angajament real” față de cerințele NASA, însă drumul de la prototipurile testate acum la vehicule specializate, capabile să aselenizeze și să decoleze în siguranță, rămâne lung. Chiar și pentru Artemis III – descrisă ca o misiune mai simplă, mai aproape de Pământ – există obstacole serioase: Starship (SpaceX) și Blue Moon (Blue Origin) trebuie să treacă prin procesul NASA de „certificare pentru zbor uman” (human rating) înainte să se poată apropia și andoca la Orion. Integrarea cu Orion este prezentată ca dificilă, inclusiv din cauza limitelor stricte privind managementul termic și a altor constrângeri; până și egalizarea presiunii din cabine între două vehicule este o sarcină importantă. Finalizarea acestor pași în următoarele 12–18 luni este descrisă ca o provocare majoră. Pentru Artemis IV, miza crește: SpaceX trebuie să testeze și să devină eficientă în realimentarea Starship pe orbită joasă pentru un zbor dus-întors la Lună, iar Blue Origin – cu experiență limitată în operațiuni de zbor spațial – trebuie să dezvolte o versiune mai capabilă a landerului Blue Moon Mk. 1, care este încă netestat. Ambele companii trebuie, de asemenea, să învețe operarea pe orbită lunară și să stăpânească aterizarea și decolarea de pe suprafața Lunii. Costume spațiale și landere comerciale: dependențe care pot bloca calendarul Axiom Space este, în acest moment, singurul furnizor NASA pentru costumele care ar permite astronauților să meargă pe suprafața Lunii. Isaacman a spus că ar dori să zboare cel puțin un costum AxEMU pe Artemis III, pentru testare în microgravitație, însă analiza subliniază că există vizibilitate limitată asupra stadiului de dezvoltare; sunt menționate actualizări punctuale, inclusiv trei teste subacvatice cu echipaj finalizate cu succes în august anul trecut. Presiunea pe Axiom a crescut după ce Collins Aerospace s-a retras din program în 2024, invocând dificultăți. Separat, NASA mizează pe programul Commercial Lunar Payload Services (CLPS), prin care plătește companii private să livreze încărcături pe Lună. Până acum, trei companii au încercat aselenizări: misiunea Astrobotic a eșuat, Firefly a reușit, iar Intuitive Machines a avut o misiune „în mare parte” reușită și una „în mare parte” eșuată. În următoarele 12 luni ar putea zbura până la patru misiuni CLPS, iar NASA vrea ca aceste firme să își crească treptat capacitatea de la sute de kilograme la tone, în cadrul unui plan în trei faze pentru o bază lunară, anunțat de Isaacman la un eveniment Ignition la Washington. Deși aceste servicii comerciale nu sunt prezentate ca esențiale pentru primele aselenizări cu echipaj, ele sunt descrise ca vitale pentru livrarea de cargo necesar unei prezențe susținute – energie, comunicații și alte elemente. Ce urmează Concluzia implicită a analizei este că Artemis II a fost „cea mai la îndemână” misiune din program, iar de acum NASA intră într-o etapă în care riscurile se mută către integrare și maturizarea furnizorilor comerciali. Pe termen scurt, agenția are de gestionat simultan pregătirea hardware-ului SLS, accelerarea producției Orion și închiderea problemelor tehnice (valvele de heliu), în timp ce landerele și costumele spațiale rămân dependențele cu cel mai mare potențial de a împinge calendarul. [...]
Întoarcerea Artemis II poate fi urmărită integral live, iar NASA transmite pe YouTube toate etapele reintrării și amerizării . Miza pentru public este una operațională: fereastra de timp și momentele-cheie sunt deja programate, astfel că cei interesați pot urmări în direct separarea modulului, desfășurarea parașutelor și contactul cu apa. Misiunea Artemis II se întoarce pe Pământ după 10 zile în spațiu. Echipajul a plecat pe 1 aprilie și a realizat un survol lunar, ajungând la peste 250.000 de mile de Pământ (aprox. 402.000 km), inclusiv pe partea îndepărtată a Lunii. Înaintea reintrării, echipajul a finalizat a treia și ultima aprindere a motorului navei Orion, manevră care o pune pe traiectoria de amerizare. Conform programului menționat, amerizarea este așteptată în Pacific, în largul orașului San Diego. Programul estimat al momentelor-cheie (ora României) Separare modul Orion: 02:33 Parașute principale: 03:04 Amerizare: 03:07 Transmisiunea live este programată să înceapă cu câteva ore înainte de ora estimată a amerizării, astfel încât să acopere întregul segment final al revenirii. [...]
Reintrarea capsulei Orion este testul-cheie care decide ce urmează pentru programul Artemis , iar NASA mizează pe o coborâre mai abruptă pentru a reduce riscurile identificate la scutul termic după misiunea Artemis I, potrivit NPR . Capsula Orion cu cei patru astronauți ai misiunii Artemis II este programată să intre în atmosferă vineri la 7:53 p.m. ET (sâmbătă, 02:53 ora României), cu amerizare estimată la 8:07 p.m. ET (03:07 ora României) în Oceanul Pacific. Înainte de reintrare, Orion trebuie să se separe de modulul de serviciu, care va reintra necontrolat și va arde în atmosferă. De ce contează reintrarea: scutul termic și „unghiul” corect Reintrarea este descrisă de echipaj ca o secvență cu marjă mică de eroare: capsula va lovi atmosfera la circa 25.000 mile pe oră (aprox. 40.200 km/h) și va trece prin temperaturi de peste 5.000°F (aprox. 2.760°C). În această fază, NASA se așteaptă la o întrerupere temporară a comunicațiilor cu centrul de control, de aproximativ șase minute. Miza operațională este „unghiul” de intrare în atmosferă: prea abrupt sau prea „plat” poate compromite reintrarea. Directorul de zbor al misiunii, Jeff Radigan, spune că succesul depinde de atingerea acestui unghi cu precizie, iar atenția este concentrată pe scutul termic, componenta care protejează capsula de încălzirea extremă. „Trebuie să nimerim unghiul corect. Altfel, nu vom avea o reintrare reușită.” NASA a ajuns la această abordare după ce, la Artemis I (misiune fără echipaj), scutul termic nu a funcționat conform proiectării. Pentru Artemis II, planificatorii au ales să evite profilul de reintrare de tip „săritură” prin atmosferă și să intre mai abrupt și mai rapid, pentru a limita timpul petrecut în cele mai intense momente ale reintrării. Cum decurge întoarcerea și recuperarea echipajului În ziua revenirii, echipajul se trezește la 11:35 a.m. ET (18:35 ora României) și reconfigurează capsula pentru reintrare. O corecție suplimentară de traiectorie este programată la 2:53 p.m. ET (21:53 ora României), pentru ajustarea fină a drumului spre zona de amerizare. După frânarea aerodinamică, o succesiune de parașute ar urma să reducă viteza până la aproximativ 20 mile pe oră (aprox. 32 km/h) la contactul cu apa. Nava USS John P. Murtha este poziționată în apropierea zonei de amerizare pentru recuperare: o echipă va ajunge la capsulă, va instala o plută gonflabilă lângă trapă, iar astronauții vor fi evaluați de un medic de zbor înainte de a fi scoși din Orion și transportați ulterior la Johnson Space Center din Houston. Ce urmează după amerizare: date pentru Artemis III Dincolo de întoarcerea în siguranță, Artemis II este un test de zbor esențial pentru Orion. Echipajul (Victor Glover, Reid Wiseman, Christina Koch și astronautul Agenției Spațiale Canadiene Jeremy Hansen) a testat controlul manual, sistemele de susținere a vieții și funcționarea capsulei cu patru oameni la bord. După misiune, Orion va fi trimis la Kennedy Space Center, unde inginerii vor evalua performanța navei, inclusiv „instalațiile” interne: NPR notează că toaleta testată în zbor a întâmpinat probleme, nu la unitatea în sine, ci la sistemul care evacuează urina peste bord când rezervorul se umple. Analiza post-zbor și eventualele modificări sunt relevante pentru pregătirea următoarei misiuni, Artemis III, programată să fie lansată anul viitor. [...]
Astronauții misiunii Artemis II au fotografiat o eclipsă totală de Soare din spațiul îndepărtat , potrivit The Verge . Imaginile publicate de NASA arată Luna cu margini „crispate”, dar neregulate, pe fundalul unui câmp de stele, într-o compoziție care, după cum notează publicația, „pare aproape prea bună ca să fie reală”. O a doua fotografie distribuită de NASA surprinde Pământul parțial acoperit de umbre, „apunzând” dincolo de Lună, într-o trimitere vizuală la celebra imagine „earthrise” realizată de astronauții misiunii Apollo 8 în urmă cu aproape șase decenii. Echipajul format din patru astronauți a observat eclipsa dincolo de Lună, ceea ce a dus la o experiență diferită față de cea de pe Pământ, după cum consemnează CNN și Scientific American . Din spațiu, faza de totalitate a durat aproape o oră, nu doar câteva minute, iar astronauții au putut vedea coroana solară ieșind în evidență fără distorsiunile produse de atmosfera terestră. Comandantul Reid Wiseman a descris momentul într-o comunicare cu centrul de control al misiunii NASA, în timpul eclipsei de luni: „Este pur și simplu de nedescris. Indiferent cât ne uităm la asta, creierul nostru nu procesează această imagine din fața noastră. Este absolut spectaculos, ireal... nu există adjective, va trebui să inventez unele noi, nu există absolut niciun cuvânt care să descrie ce vedem pe acest hublou.” The Verge menționează că articolul a fost actualizat pe 7 aprilie, cu adăugarea metadatelor pentru două dintre fotografiile NASA, o completare tehnică ce ține de detaliile de publicare ale imaginilor. [...]
