Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta AI actualizat mizează pe „tendințe” și recomandări ferme, ceea ce îl face util operațional în sarcini locale și creative, dar mai puțin neutru decât ChatGPT. Într-un test comparativ publicat de techradar.com, diferența majoră dintre cele două chatboți apare când utilizatorul cere mai mult decât fapte: Meta AI, bazat pe noul model Muse Spark, „trage” spre stratul social (opinii, trenduri, context local), în timp ce ChatGPT rămâne mai rezervat și mai echilibrat.
Testele descrise indică o orientare mai „decisivă” a Meta AI: oferă sugestii concrete, ancorate în ideea de ce „se poartă” sau ce e „în discuție”, și își asumă mai ușor o recomandare finală. ChatGPT, în aceeași comparație, tinde să livreze răspunsuri mai generale, cu argumente pro și contra, evitând să împingă utilizatorul într-o direcție.
Din perspectivă operațională, asta contează în special pentru sarcini unde utilizatorul vrea:
Într-o întrebare despre activități „în trend” în zona utilizatorului, Meta AI a răspuns cu recomandări foarte specifice (inclusiv evenimente cu zi și oră), în timp ce ChatGPT a rămas la categorii generale și a indicat o pagină de turism local, fără să pretindă că știe ce discută oamenii „acum”.
La o cerere de generare de imagine pornind de la o fotografie („cum ar arăta un look de vară pe mine”), diferența a fost mai ales de justificare: Meta AI a legat propunerea de trenduri discutate pe social media (de tip „Tenniscore” și „old money summer”), pe când ChatGPT a produs o imagine și o descriere, dar cu mai puțină explicație despre de ce acel stil ar fi „al verii”.
Într-un scenariu de alegere între lucrat de acasă sau mers la cafenea, ChatGPT a livrat o listă clasică de avantaje/dezavantaje și a recomandat testare pe cont propriu. Meta AI, în schimb, a combinat argumente despre productivitate cu verificarea vremii și a dat o concluzie tranșantă: „azi câștigă cafeneaua”, plus sugestii de locuri din apropiere.
La o cerere de a construi o mică aplicație web pentru urmărirea somnului și a consumului de cofeină, rezultatele au fost descrise ca fiind similare: ambele au generat o soluție comparabilă ca structură și utilitate, fără un avantaj net pentru Meta AI, în pofida poziționării sale.
Concluzia testului este că alegerea devine una de „stil de asistență”: Meta AI pare mai potrivit când ai nevoie de sensibilitate la trenduri, localizare și o recomandare mai fermă, iar ChatGPT când vrei raționament mai neutru, fără „împingeri”. Publicația sugerează chiar o utilizare combinată, în funcție de tipul de sarcină.
Limitare importantă: comparația este un test practic, realizat de un singur autor, pe un set de prompturi; articolul nu oferă o evaluare standardizată sau măsurători cantitative ale performanței.
Recomandate
Meta încearcă să-și diversifice veniturile dincolo de publicitate, punând pentru prima dată un preț pe chatbotul său AI. Potrivit The Next Web , compania lansează abonamente pentru Meta AI, într-o mișcare menită să monetizeze direct funcții costisitoare de calcul (precum raționamentul extins și generarea de conținut) și să răspundă presiunii investitorilor legate de cheltuielile masive cu infrastructura de inteligență artificială. Meta introduce două niveluri plătite pentru consumatori: Meta One Plus, la 7,99 dolari pe lună (aprox. 37 lei), și Meta One Premium, la 19,99 dolari pe lună (aprox. 93 lei). Abonamentele oferă acces extins la generarea de imagini, crearea de video și capabilități de „raționament” mai avansate, care vor fi limitate pentru utilizatorii din zona gratuită. De ce contează: monetizare directă într-un business dominat de reclame În prezent, aproape toate veniturile Meta vin din publicitate. Compania a raportat venituri de 56,3 miliarde de dolari (aprox. 261 mld. lei) în T1 2026, iar veniturile non-publicitate au fost de 1,29 miliarde de dolari (aprox. 6 mld. lei), adică circa 2,3% din total, potrivit aceleiași surse. În paralel, Meta și-a majorat estimarea de cheltuieli de capital (capex) pentru 2026 la 125–145 miliarde de dolari (aprox. 581–674 mld. lei), față de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 mld. lei) cu un trimestru înainte. În acest context, abonamentele pentru AI sunt prezentate ca o cale de a obține randament financiar din investițiile în infrastructură. The Next Web notează că acțiunile Meta au crescut cu peste 3% după anunțul abonamentelor, un semnal că piața vede produsele AI cu plată ca o posibilă compensare, măcar parțială, a costurilor. Cum arată oferta și unde începe lansarea Abonamentele Meta AI sunt lansate inițial în Singapore , Guatemala și Bolivia, cu planuri de extindere în mai multe țări. Meta AI rămâne gratuit pentru utilizarea ocazională, însă utilizatorii care generează frecvent imagini și video sau folosesc funcții de raționament mai intensive vor ajunge la limite de utilizare, pe care doar abonații le pot depăși. Strategia de preț este construită și ca poziționare competitivă: nivelul Premium (19,99 dolari) se aliniază aproape la preț cu ChatGPT Plus și Google AI Pro, în timp ce nivelul Plus (7,99 dolari) coboară semnificativ pragul de intrare, mizând pe faptul că Meta AI este integrat în aplicațiile pe care utilizatorii le folosesc deja (Instagram, WhatsApp, Facebook). „Meta One” devine o platformă de abonamente, nu doar un add-on Abonamentele pentru AI vin la pachet cu o extindere mai largă a ofertelor cu plată în ecosistemul Meta. The Next Web menționează și abonamente separate pentru aplicații: Instagram Plus și Facebook Plus: 3,99 dolari/lună (aprox. 19 lei) WhatsApp Plus: 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) Acestea includ funcții precum personalizarea profilului, reacții îmbunătățite și analize pentru „story”. Utilizatorii care cumpără un abonament Meta AI primesc și acces la funcțiile acestor abonamente pe aplicații, ceea ce creează un stimulent de tip „pachet”. Pentru creatori și companii, Meta lansează și niveluri dedicate: Meta One Essential (14,99 dolari/lună, aprox. 70 lei) și Meta One Advanced (49,99 dolari/lună, aprox. 233 lei). Nivelul superior include acces la suport uman pentru paginile de Instagram și Facebook — o zonă unde micile afaceri au reclamat frecvent dificultatea de a obține răspunsuri când apar probleme. Ce urmează și care e limita acestei strategii The Next Web arată că, deși Meta AI ar avea aproximativ 1 miliard de utilizatori activi lunar, impactul financiar depinde de rate de conversie incerte. Publicația oferă scenarii orientative (speculative): dacă 5% dintre utilizatori ar trece la nivelul de 7,99 dolari, veniturile anuale ar fi de circa 4,8 miliarde de dolari; la 19,99 dolari, aproximativ 12 miliarde de dolari. Într-o declarație pentru Bloomberg, șefa diviziei de abonamente a Meta, Helen Ma , a spus că firma vrea să extindă global toate nivelurile și să vândă pe viitor acces la „agenți AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor) alături de aceste oferte. Pentru Meta, trecerea de la AI „gratuit în aplicații” la AI cu plată este, deocamdată, mai degrabă un test de monetizare și un semnal către investitori decât o schimbare imediată a modelului de business. [...]
Moz a integrat în Moz Pro un tablou de bord care urmărește cum apare un brand în răspunsurile ChatGPT și Gemini , într-o încercare de a acoperi un gol tot mai vizibil: echipele de marketing pot măsura pozițiile din Google, dar nu au, de regulă, instrumente care să arate dacă (și cum) recomandă asistenții cu inteligență artificială un produs, potrivit The Next Web . Miza este una operațională: o parte tot mai mare din documentarea înainte de cumpărare începe în interfețe de tip „asistent AI”, nu în motoare de căutare. În acest context, „vizibilitatea” nu mai înseamnă doar locul într-o listă de linkuri, ci dacă un model de limbaj include brandul într-un răspuns și cât de sus îl menționează în text. Ce măsoară „AI Visibility” și de ce schimbă raportarea SEO Elementul central al pachetului este „AI Visibility”, un dashboard în care utilizatorul introduce numele brandului, definește termenii care se consideră mențiuni și poate adăuga până la trei competitori. Instrumentul începe apoi să urmărească aparițiile brandului în răspunsuri generate de ChatGPT și Gemini. Diferența față de raportarea clasică este că tabloul de bord nu arată doar dacă brandul este menționat, ci și poziția în răspuns. Publicația argumentează că acest lucru contează deoarece un răspuns AI nu funcționează ca o pagină cu zece rezultate, unde și pozițiile inferioare rămân vizibile. În plus, dashboardul compară „cota de mențiuni” a brandului cu cea a competitorilor pe aceeași axă temporală, pentru a observa dacă un efort de conținut, o lansare de produs sau o apariție în presă a schimbat frecvența recomandărilor. Cum arată „bucla” de lucru: cercetare, brief, măsurare Pachetul include încă două instrumente, gândite să alimenteze rezultatul urmărit de „AI Visibility”: AI Research : identifică întrebările formulate conversațional (prompts) pe care utilizatorii le adresează asistenților AI despre o categorie și le asociază cu date din căutarea organică (volum lunar, dificultate, intenție). AI Content Brief : transformă cercetarea într-un brief structurat (tip de conținut, public-țintă, localizare, un rezumat exemplu și o structură sugerată). Împreună, cele trei componente sunt prezentate ca un circuit: identifici întrebările relevante, produci conținutul care răspunde la ele, apoi urmărești dacă brandul câștigă vizibilitate în răspunsurile AI. Disponibilitate și condiții „AI Visibility” este disponibil în Moz Pro începând cu planul Medium (și peste). Există și o perioadă de test gratuită, care permite configurarea dashboardului și compararea cu competitorii înainte de alegerea unui plan. În articol sunt incluse linkuri afiliate către produs, inclusiv către pagina de încercare gratuită și către o pagină de recenzii: Try Moz Pro’s AI SEO Toolkit free și Moz Pro la preț/recenzii pe tekpon.com . [...]
România intră în cursa regională pentru infrastructură de calcul avansat printr-o investiție estimată la 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în prima fază într-un centru de date cu „inteligență artificială cuantică”, potrivit Newsweek . Proiectul este prezentat de autorități ca o investiție strategică, cu implicații pentru securitate și cercetare. Centrul de date „de ultimă generație” ar urma să fie construit în comuna Luna, județul Cluj, iar investiția este descrisă ca fiind realizată în parteneriat cu o companie americană de tehnologie, DriverAI . Anunțul a fost făcut de președintele Senatului, Mircea Abrudean , după o întâlnire cu reprezentanții companiei. Ce se știe despre proiect și dimensiunea investiției Potrivit lui Mircea Abrudean, proiectul este gândit în patru etape succesive , iar prima etapă este estimată la aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Oficialul a indicat și o suprafață de 20 de hectare pentru dezvoltare. În mesajul citat de publicație, Abrudean a legat explicit investiția de componenta de securitate: „4 faze, 20 de hectare și 1 miliard de dolari investiți în prima etapă. Orice investiție americană în România reprezintă o investiție în securitatea noastră!” Componenta strategică: amplasare lângă o zonă NATO Un element cu relevanță operațională și de securitate este amplasarea: centrul de date va fi în județul Cluj, iar, conform Digi24.ro citat de Newsweek, ar urma să fie poziționat în proximitatea unei zone considerate strategice NATO , în apropiere de Câmpia Turzii. Impact economic și pe piața muncii: locuri de muncă înalt calificate Autoritățile susțin că proiectul va genera locuri de muncă înalt calificate pe termen lung și va avea un impact asupra mediului academic și de cercetare din România. Materialul nu oferă, însă, estimări privind numărul de angajați, calendarul de execuție sau detalii tehnice despre capacitatea centrului. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă proiectul va fi însoțit de date concrete despre finanțare, termene și cerințe de infrastructură (energie, conectivitate), care sunt decisive pentru fezabilitatea unui centru de date de această anvergură. [...]
ElevenLabs își extinde modelul de licențiere a vocilor celebre printr-un acord cu Stan Lee Universe , care aduce pe platformă vocea și asemănarea (chipul) co-creatorului Marvel, pentru utilizări comerciale și conținut generat cu inteligență artificială, potrivit The Next Web . Mișcarea întărește poziționarea companiei ca intermediar „legitim” între deținătorii de drepturi și branduri, într-o piață în care clonarea neautorizată a vocilor rămâne o problemă recurentă. Vocea lui Stan Lee a fost realizată din înregistrări profesionale. Lee a murit pe 12 noiembrie 2018, la 95 de ani. Stan Lee Universe este un joint venture între Genius Brands International și POW! Entertainment, entitatea care controlează numele, vocea, asemănarea și proprietatea intelectuală post-Marvel asociată lui Stan Lee. Ce include acordul și cum poate fi folosit conținutul Parteneriatul aduce mai multe produse și canale de distribuție în ecosistemul ElevenLabs: Iconic Marketplace : vocea lui Stan Lee intră în marketplace-ul ElevenLabs pentru licențiere comercială (adică utilizare contra cost, în condiții contractuale, de către companii/branduri). Eleven Reader : utilizatorii pot alege vocea lui Stan Lee pentru a nara orice carte din biblioteca aplicației. În plus, compania lansează „Stan Lee Book of the Month Club” , cu o carte clasică din domeniul public în fiecare lună, timp de 12 luni; prima este „Treasure Island”, programată pentru iunie. Creative Templates : asemănarea lui Stan Lee va fi disponibilă în generatorul vizual al companiei, pentru imagini și videoclipuri inspirate de cameo-urile sale. Utilizarea personală este non-comercială și guvernată de reguli de siguranță aprobate de ambele părți; pentru utilizări comerciale ale asemănării, licențierea se face prin echipa Stan Lee Universe. ElevenCreative Music : două filtre muzicale („Superhero Swells” și „Retro Hero Fanfare”) sunt disponibile tuturor utilizatorilor ElevenLabs, fără licențiere suplimentară, fiind concepute să evoce estetica universului lui Stan Lee. De ce contează: „consimțământ” contractual într-o piață cu multe abuzuri ElevenLabs își leagă acordul de cadrul de licențiere „bazat pe consimțământ” pe care l-a construit odată cu lansarea Iconic Marketplace, în noiembrie 2025. Ideea este ca deținătorii de drepturi (moștenitori, entități care administrează imaginea) să inițieze și să controleze licențierea, în loc să descopere ulterior că vocea sau imaginea au fost replicate fără permisiune. Contextul invocat de publicație este că există deja cazuri de conținut generat de AI care ajunge pe paginile de streaming ale unor artiști decedați fără aprobarea moștenirii sau a caselor de discuri, iar clone vocale neautorizate circulă pe scară largă. Miza economică: o companie evaluată la 11 miliarde de dolari ElevenLabs a atras 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) într-o rundă Series D în februarie 2026, condusă de Sequoia Capital, la o evaluare de 11 miliarde dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) . Publicația mai notează că firma a închis 2025 cu 330 milioane dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) venituri recurente anuale și a strâns, cumulat, 811 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) finanțare. În acest context, acordul cu Stan Lee Universe este prezentat ca încă un pas în strategia ElevenLabs de a deveni platforma dominantă pentru „vieți digitale” (reprezentări postume) bazate pe AI, alături de alte voci celebre deja disponibile în marketplace. Întrebarea nerezolvată: aprobarea deținătorilor de drepturi nu e consimțământ personal Chiar și cu licențiere și reguli de utilizare, parteneriatul ridică o problemă pe care industria nu a rezolvat-o: Stan Lee nu poate aproba direct ce spune sau face versiunea sa generată de AI. Deținătorii de drepturi pot decide, iar aici au făcut-o, însă diferența dintre aprobarea moștenirii și consimțământul persoanei rămâne un punct sensibil care va însoți astfel de proiecte, pe măsură ce utilizările comerciale se extind. [...]
OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție , folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI . Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri. În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete , care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație. Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte. Cum este măsurată îmbunătățirea și ce s-a schimbat în câteva săptămâni OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%. Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă. Bucla de auto-îmbunătățire: practicieni, „urme” din producție și iterație cu Codex Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI: feedback de la practicieni , care indică ce erori contează și ce merită optimizat; „production traces” (urme din producție), adică un istoric structurat al pașilor de la documentele sursă la câmpurile extrase, mapare și corecțiile expertului; o buclă de iterație condusă de Codex , în care problemele repetate devin „finding-uri” (constatări), apoi evaluări țintite („evals”) și, în final, sarcini de inginerie cu criterii de succes și validare (inclusiv teste de regresie). Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție. Ce înseamnă asta pentru firme: capacitate mai mare în sezon și redistribuirea muncii Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot. În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari. [...]
Serbia mizează pe investiții chineze și „fabrici de date” pentru a intra pe lanțul roboților umanoizi ; președintele Aleksandar Vucic spune că țara va începe asamblarea între 10 și 20 iulie, într-un proiect în trei etape care leagă producția de dezvoltarea infrastructurii de antrenare a inteligenței artificiale, potrivit HotNews . Vucic a făcut anunțul la Jiaxing, în China, în timpul unei vizite oficiale, susținând că în „două luni” Serbia va avea roboți umanoizi și că ar fi prima țară europeană cu o astfel de producție. HotNews notează însă că afirmația este inexactă, deoarece roboți umanoizi care integrează modele de inteligență artificială există deja în Europa. Ce se știe despre plan: producție în trei stadii, cu accent pe date și AI Președintele sârb a descris un proces în trei pași: Stadiul 1: asamblarea , care ar urma să înceapă între 10 și 20 iulie ; Stadiul 2: „fabrici de date” / „fabrici de antrenament” , adică infrastructură pentru pregătirea roboților (în practică, centre și fluxuri de date folosite la antrenarea și testarea sistemelor); Stadiul 3: utilizarea inteligenței artificiale , etapă în care Vucic afirmă că Serbia ar putea deveni „o țară de prim-plan” în domeniu. Mesajul economic al vizitei a fost dublat de un anunț privind investițiile: Vucic a spus că la Jiaxing au fost semnate acorduri de 953 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei ) pentru noi investiții în Serbia, care ar urma să ajungă în mai multe orașe, între care Niš, Novi Sad, Zrenjanin, Šabac, Ćuprija și Inđija. De ce contează: Serbia încearcă să urce dincolo de asamblare, spre infrastructura de AI Dincolo de componenta de imagine, miza operațională este că proiectul nu se oprește la montaj, ci include explicit „fabrici de date” pentru antrenarea roboților. Asta sugerează o încercare de a construi capabilități locale în jurul inteligenței artificiale (date, antrenare, integrare), nu doar de a atrage activități cu valoare adăugată mai mică. În același timp, HotNews plasează declarațiile lui Vucic în contextul faptului că în Europa există deja utilizări industriale ale roboților umanoizi: compania BMW a anunțat că folosește astfel de roboți într-un proiect pilot la fabrica din Leipzig, în cooperare cu Hexagon Robotics, care a prezentat robotul AEON în iunie 2025 (detalii în comunicatul BMW Group ). Ce urmează, din informațiile disponibile, este testul de execuție: dacă asamblarea începe în intervalul indicat și dacă etapa a doua – infrastructura de date pentru antrenare – se materializează efectiv, nu rămâne doar la nivel de promisiune politică. [...]
