Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
China testează o ședere de un an pe orbită, un pas operațional cheie pentru misiuni lunare și marțiene , odată cu lansarea Shenzhou-23, potrivit Economica . Miza principală a zborului este evaluarea efectelor expunerii îndelungate la microgravitație, o capacitate considerată esențială pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman pe Lună și, ulterior, pe Marte. Racheta Long March 2-F a decolat la ora 23:08 (15:08 GMT) de la centrul de lansare Jiuquan, din deșertul Gobi, propulsând nava cu trei astronauți către stația spațială Tiangong („Palatul Ceresc”), conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat CCTV. Experimentul care poate influența calendarul misiunilor cu echipaj Elementul definitoriu al Shenzhou-23 este planul ca unul dintre cei trei membri ai echipajului să rămână pe orbită timp de un an. Scopul este studierea efectelor unei perioade lungi în microgravitație, informații necesare pentru a pregăti misiuni mai ambițioase, inclusiv zboruri cu echipaj către Lună și Marte. În paralel, echipajul va derula proiecte în mai multe domenii, între care: științe naturale; știința materialelor; fizica fluidelor; medicină. Cine sunt astronauții și ce semnificație are echipajul Misiunea marchează primul zbor spațial al unui astronaut din Hong Kong, teritoriu chinez semi-autonom: Li Jiaying (Lai Ka-ying în cantoneză), în vârstă de 43 de ani, care a lucrat anterior pentru poliția din Hong Kong. Li este și a patra femeie astronaut a Chinei care ajunge în spațiu. Ceilalți membri ai echipajului sunt comandantul Zhu Yangzhu (39 de ani), inginer spațial, și Zhang Zhiyuan (39 de ani), fost pilot al forțelor aeriene; pentru ambii acesta este primul zbor spațial. Context: cursa pentru Lună până în 2030 Obiectivul Chinei este să trimită astronauți pe Lună înainte de 2030, într-o competiție în care sunt implicate și Statele Unite, prin programul Artemis . În acest context, testarea unei șederi de un an pe orbită este prezentată drept o etapă practică pentru a valida rezistența umană și procedurile necesare misiunilor de durată. [...]
Atacurile cu drone asupra a două centre de date AWS din Emiratele Arabe Unite au schimbat calculul de risc pentru investițiile în infrastructura AI din Golf , iar proiectele în derulare riscă să devină mai scumpe și mai lente, pe fondul creșterii costurilor cu energia și al unei prime geopolitice mai mari, potrivit The Next Web . Două centre de date Amazon Web Services (AWS) din EAU au fost vizate la începutul războiului din Orientul Mijlociu. La aproape trei luni de atunci, petrolul se menține în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei), iar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă — o combinație care pune sub presiune ambiția regiunii de a deveni un hub global pentru inteligență artificială, mizând pe energie ieftină, poziție geografică și capital suveran. Investiții amânate și decizii mai lente Publicația notează că unele decizii de investiții în proiecte de centre de date au fost puse pe pauză sau durează mai mult. CEO-ul Pure Data Center Group, Gary Wojtaszek, a declarat pentru CNBC că firma a suspendat temporar deciziile de investiții în Orientul Mijlociu. În paralel, Mark Richards, partener la casa de avocatură BCLP, spune că deciziile „durează mai mult” din cauza riscurilor asociate unei regiuni cu „amenințări serioase”. Atlantic Council, prin Trisha Ray, sintetizează schimbarea de paradigmă: „Conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu pune infrastructura AI literalmente pe linia frontului, în moduri care chiar și acum un an ar fi părut în afara posibilului.” Energia nu mai e „garanția” care făcea Golful atractiv Înainte de conflict, piețele din Golf ofereau energie industrială la circa 0,11 dolari/kWh (aprox. 0,50 lei), față de 0,25–0,40 dolari/kWh (aprox. 1,15–1,85 lei) în părți din Europa. Războiul a destabilizat însă piețele energetice, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a numit închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz drept „cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie”. În acest context, Brent a crescut cu peste 55%, de la aproximativ 72 de dolari la aproape 120 de dolari la vârf (aprox. 330–550 lei), pe parcursul a trei luni. În EAU, prețurile la gaz au urcat cu 30% pentru consumatori în aprilie. Concluzia: chiar și în state bogate în energie, curentul ieftin nu mai este garantat pentru marii consumatori industriali, inclusiv centrele de date. Centrele de date intră în logica de securitate a regiunii Atacurile asupra facilităților AWS sunt descrise ca o escaladare fără precedent, cu implicații directe pentru modul în care vor fi proiectate viitoarele centre de date: fortificare fizică, posibil construcții subterane, tehnologii anti-drone și diversificare prin proiecte în afara țării — toate cu impact în costuri și termene. Riscul este întărit și de un episod separat: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a publicat imagini satelitare cu campusul Stargate al OpenAI din Abu Dhabi și l-a desemnat drept potențială țintă militară, ceea ce, în lectura TNW, mută infrastructura AI în „calculul strategic” al conflictului. Ambițiile rămân, dar cu facturi mai mari Jucătorii regionali susțin public că războiul nu le schimbă planurile: G42 (EAU) spune că „convingerea” sa „s-a adâncit”, iar CEO-ul HUMAIN din Arabia Saudită, Tareq Amin, afirmă că firma „construiește întregul stack AI” (adică toate straturile tehnologice necesare, de la infrastructură la aplicații) și că „scara” regatului este un avantaj strategic. În același timp, think tank-ul CSIS, prin Aalok Mehta, avertizează că iluzia stabilității pe termen lung în Golf a fost „spulberată”. Efectele probabile asupra proiectelor, potrivit materialului, includ: costuri mai mari pentru fortificarea facilităților și tehnologii anti-drone; prime de asigurare mai ridicate; întârzieri și costuri suplimentare din perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Într-o piață deja tensionată de deficitul global de cipuri și memorie, adăugarea riscului geopolitic poate pune presiune dublă pe „pipeline”-ul de centre de date din Golf: hardware mai greu de procurat și locații mai greu (și mai scump) de asigurat. Concluzia TNW este că ambițiile AI ale regiunii nu dispar, dar devin „mai scumpe, mai lente și mai riscante” decât erau cu patru luni în urmă. [...]
Criza de cipuri obligă SUA să rămână pe Claude, deși Pentagonul a pus Anthropic pe lista neagră , iar Casa Albă a aprobat o finanțare de urgență de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru centre de date clasificate, potrivit The Next Web . Miza este una operațională: fără hardware suficient pentru a rula modele „de frontieră” (cele mai avansate) pe rețele secrete, agențiile de informații nu pot înlocui rapid furnizorii considerați riscanți. Decizia de a continua utilizarea unui model avansat Anthropic de către National Security Agency (NSA) a fost autorizată de șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, pe fondul unui deficit critic de cipuri necesare pentru rularea inteligenței artificiale generative în infrastructuri clasificate. The Next Web notează că informația a fost relatată de New York Times. 9 miliarde de dolari pentru centre de date compatibile cu Nvidia Grace Blackwell Pachetul de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) este descris ca o cerere secretă de finanțare de urgență aprobată de Casa Albă, menită să ajute principalele agenții de spionaj ale SUA, inclusiv CIA și NSA, să obțină semiconductori de vârf și să construiască infrastructura necesară pentru a rula AI pe sisteme „top secret”. Banii ar urma să finanțeze centre de date federale specializate, construite pentru infrastructura „supercipului” Nvidia Grace Blackwell. Potrivit materialului, aceste sisteme cer configurații personalizate, consum mare de energie și răcire cu lichid, nefiind compatibile cu „grilele” standard de calcul ale guvernului. Congresul urmează să voteze formal aprobarea pachetului. Până atunci, Casa Albă redirecționează 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) din alte bugete pentru a începe imediat achiziția de capacitate de calcul. De ce nu poate guvernul „să schimbe furnizorul” peste noapte Problema, așa cum o descrie publicația, este că cerințele de calcul ale modelelor moderne au depășit ce anticipaseră experții din apărare și comisiile din Congres. Modelele avansate consumă mult mai multă putere de procesare decât pot livra rețelele clasificate existente, iar lipsa de cipuri a împiedicat agențiile să instaleze sau să testeze complet cele mai noi instrumente AI. În acest context, apare contradicția: Pentagonul a „blacklistat” (a introdus pe lista neagră) Anthropic ca risc de securitate în lanțul de aprovizionare, invocând îngrijorări legate de structura corporativă și legături cu investiții străine, dar NSA rămâne dependentă de modelele companiei în lipsa unei alternative fezabile pe infrastructura proprie. AI în intelligence: utilitate imediată, blocaj de infrastructură Materialul arată că serviciile militare și de informații folosesc AI pentru a analiza volume foarte mari de date – de la comunicații interceptate la imagini satelitare – pentru a semnala anomalii și potențiale amenințări care ar scăpa analiștilor umani. Din această perspectivă, blocarea accesului la hardware care ține pe loc aceste instrumente este tratată de guvern drept o urgență de securitate națională, alimentată și de teama că China ar putea obține un avantaj de calcul în operațiunile globale de intelligence. Context: aceeași presiune pe cipuri se vede și în electronicele de consum The Next Web leagă criza guvernului de o tendință mai largă: realocarea producției de memorie și plachete (wafers) către AI, pe măsură ce companii precum Samsung, SK Hynix și Micron ar redirecționa capacități dinspre electronicele de consum către zona AI. În această logică, cererea de 9 miliarde de dolari este „versiunea guvernamentală” a aceleiași constrângeri care afectează și piața globală. Separat, publicația menționează că veniturile Anthropic ar fi crescut de la 9 miliarde de dolari la 30 miliarde de dolari anualizat între finalul lui 2025 și începutul lui aprilie 2026 și că firma se pregătește pentru o posibilă listare (IPO) la o evaluare care ar putea ajunge la 800 miliarde de dolari. Ce urmează Finanțarea de 9 miliarde de dolari vizează, în esență, reducerea dependenței operaționale: odată construite centrele de date clasificate, comunitatea de informații ar putea rula „orice modele alege” fără să depindă de un singur furnizor. Până când infrastructura devine funcțională, NSA ar urma să continue să folosească modelele Anthropic, în pofida poziției oficiale a Pentagonului. [...]
Apple domină vânzările globale de smartphone-uri în T1, iar Samsung câștigă prin volum în zona mid-range , într-un top 10 în care iPhone 17 și variantele sale ocupă primele trei poziții, potrivit Economica . iPhone 17 a fost cel mai vândut model la nivel mondial în primul trimestru, cu o cotă de 6% din vânzările globale. Seria iPhone 17 a acaparat vârful clasamentului, în timp ce seria Samsung Galaxy A a fost cea mai bine reprezentată în top 10, cu cinci modele. Xiaomi apare în listă prin Redmi A5, pe locul 10. De ce contează: premium-ul Apple vs. „valoarea” Samsung în piețele emergente Datele indică o piață împărțită între două strategii: Apple își consolidează poziția în segmentul premium (cu vânzări puternice pentru modelele de top), în timp ce Samsung își împinge volumele prin gama Galaxy A, susținută de cerere din regiuni emergente. Apple: iPhone 17 urcă prin upgrade-uri „de bază” și cerere în China și SUA Analistul senior Harshit Rastogi explică performanța iPhone 17 prin îmbunătățiri care apropie modelul standard de variantele Pro: stocare de bază mai mare, rezoluția camerei și rata de reîmprospătare a ecranului. În plus, modelul a înregistrat o creștere „de două cifre” față de aceeași perioadă a anului trecut pe piețe-cheie precum China și SUA, iar în Coreea de Sud creșterea a fost de trei ori mai mare în trimestru. „iPhone 17 continuă să depășească performanțele modelului anterior datorită unor îmbunătățiri esențiale (...) care apropie smartphone-ul de variantele Pro și oferă un raport calitate-preț avantajos pentru o piață mai largă.” În top, pe locurile următoare s-au situat iPhone 17 Pro Max și iPhone 17 Pro, menționate pentru funcționalități avansate legate de cameră și baterie, dar și pentru „noi culori, materiale și finisaje”. Samsung: cinci modele Galaxy A în top 10, cu accent pe utilizarea pe termen lung La Samsung, seria Galaxy A a ocupat cele mai multe poziții în clasament. Galaxy A07 4G a fost cel mai vândut smartphone Android în trimestru, cu o contribuție importantă din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Un argument comercial major: șase ani de actualizări de software și securitate, care îl fac atractiv pentru cumpărătorii orientați spre utilizare pe termen lung. Separat, modelul de vârf Galaxy S26 Ultra a ratat „la mustață” intrarea în top 10, deși a avut vânzări inițiale mai puternice decât predecesorul. Sursa indică drept elemente diferențiatoare ecranul de confidențialitate (prezentat ca o premieră în industrie) și îmbunătățiri ale funcțiilor de inteligență artificială. Xiaomi: Redmi A5, cel mai ieftin din top 10 Xiaomi Redmi A5 a ocupat locul 10 și este descris drept cel mai accesibil smartphone din clasament, cu cerere menținută de la lansare în regiunile emergente. [...]
Google pregătește pentru Pixel 11 Pro un sistem de notificări cu LED-uri inspirat de Nothing Phone , iar un indiciu a apărut discret chiar în keynote-ul I/O, potrivit Wccftech . Miza este una operațională: dacă „Pixel Glow” se confirmă, Google ar introduce o funcție vizuală distinctivă care poate schimba felul în care utilizatorii primesc alerte, într-o zonă unde diferențierea între flagship-uri a devenit tot mai greu de obținut. În imaginea surprinsă din prezentare se vede un telefon „Pixel-like” cu conturul barei camerei luminat, interpretat ca o trimitere la o funcție zvonită numită „Pixel Glow”. Publicația notează că abordarea seamănă puternic cu interfața „Glyph” de la Nothing, folosită ca sistem de notificări pe bază de LED-uri, cu posibilitatea de a seta culori pentru contacte sau tipuri de alerte. Ce se știe despre design și dimensiuni Din informațiile citate, Pixel 11 Pro ar urma să aibă dimensiuni de 162,7 x 76,5 x 8,5 mm, ceea ce ar însemna un telefon „puțin mai subțire” decât predecesorul, păstrând însă diagonala de 6,8 inci pentru ecranul LTPO AMOLED (un tip de panou care poate varia dinamic rata de refresh pentru eficiență energetică). Pe partea de design, randările CAD timpurii menționate de Wccftech indică: rame („bezels”) probabil mai subțiri; un ansamblu cu trei camere într-o bară de cameră complet neagră; o schimbare față de Pixel 10 Pro XL, unde o parte din bara camerei era aliniată cu culoarea carcasei, rezultând un aspect în două tonuri. Specificații vehiculate și calendar Lista de specificații „așteptate” din material include: ecran LTPO AMOLED de 6,8 inci; procesor Tensor G6 cu 7 nuclee; modem MediaTek M90; stocare de bază de 256 GB; 12 GB sau 16 GB RAM; baterie de 5.500 mAh; preț de pornire „în jur de” 1.200 dolari (aprox. 5.500 lei); lansare în a doua jumătate din 2026. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și așteptări bazate pe randări și pe un moment scurt din prezentarea I/O, fără o confirmare oficială a funcției „Pixel Glow” sau a specificațiilor finale. [...]
China își testează capacitatea de misiuni lungi în spațiu prin trimiterea a trei astronauți la stația Tiangong, dintre care unul ar urma să rămână pe orbită un an, un pas cu miză operațională pentru obiectivul Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030, potrivit Știrile Pro TV . Lansarea navei Shenzhou-23 a avut loc la ora 15:08 GMT (18:08, ora României), cu o rachetă Long March-2F Y23, de la Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan din nord-vestul Chinei, având la bord trei astronauți. În echipaj se află Li Jiaying, fost inspector de poliție din Hong Kong, prezentat drept primul astronaut din acest oraș care participă la o misiune spațială chineză. Ceilalți doi sunt comandantul Zhu Yangzhu și pilotul Zhang Yuanzhi, ambii din divizia de astronauți a Armatei Populare de Eliberare. De ce contează misiunea de un an Unul dintre cei trei astronauți va rămâne pe stația Tiangong timp de un an, o durată record pentru China, menită să permită studierea fiziologiei umane în condiții de expunere îndelungată la mediul spațial. Numele astronautului care va rămâne un an urmează să fie decis ulterior, în funcție de evoluția misiunii, potrivit Agenției Spațiale Chineze pentru Zboruri, citată de publicație. Durata este descrisă ca fiind „una dintre cele mai lungi misiuni spațiale din istorie”, dar sub recordul de 14 luni și jumătate stabilit de un cosmonaut rus în 1995. Contextul: cursa către Lună și presiunea termenului 2030 Beijingul își urmărește ambiția de a trimite un echipaj pe Lună până în 2030, într-un context de competiție tot mai intensă cu SUA. În material este menționat că Washingtonul a avertizat cu privire la ceea ce susține că ar fi planurile Beijingului de a coloniza și exploata teritoriul și resursele lunare, acuzații respinse de China. În paralel, NASA își propune o aselenizare cu echipaj uman în 2028, iar Statele Unite urmăresc o prezență lunară pe termen lung, ca etapă pentru o eventuală explorare umană a planetei Marte. Pentru China, miza operațională este accelerarea dezvoltării de echipamente și programe informatice noi, specifice misiunii lunare, astfel încât astronauții obișnuiți cu „siguranța relativă” a stației Tiangong din orbita joasă să poată face tranziția către o misiune mai riscantă la suprafața Lunii. Ce urmează în programul Tiangong China trimite din 2021 echipaje de câte trei astronauți la Tiangong pentru șederi de șase luni. În plus, agenția spațială chineză pregătește doi astronauți pakistanezi, dintre care unul ar putea participa la o misiune către Tiangong în acest an, pentru o perioadă scurtă. Materialul amintește și că misiunea anterioară, Shenzhou-22, a fost lansată înainte de termen, în noiembrie, pentru a-i readuce pe Pământ pe cei trei astronauți chinezi, după ce nava lor Shenzhou-20 a fost avariată de resturi spațiale pe orbită. [...]
O postare cu o imagine generată de inteligența artificială, distribuită de Donald Trump , riscă să inflameze percepțiile despre escaladare militară într-un moment în care SUA și Iran discută un posibil acord de încetare a războiului, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că președintele SUA a publicat duminică o imagine generată cu AI, însoțită de legenda „Adios”, în care apare o dronă americană distrugând o navă a marinei iraniene. Informația este atribuită de publicație The Times of Israel, care notează că nu este clar ce mesaj a urmărit Trump să transmită, în contextul discuțiilor în desfășurare cu Teheranul. Ce se negociază și de ce contează Strâmtoarea Ormuz Potrivit mai multor rapoarte citate de The Times of Israel și „confirmate de oficiali israelieni”, acordul inițial ar urma să se concentreze pe: prelungirea armistițiului existent cu încă 60 de zile; redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind blocată în prezent, pentru transportul maritim „vital”. În același cadru, problema activităților nucleare ale Iranului ar urma să fie amânată pentru discuții în perioada armistițiului, fără a se impune Iranului obligația de a-și exporta stocul de uraniu puternic îmbogățit, mai notează sursa citată. Elemente suplimentare din plan și poziția Iranului Planul ar include și un armistițiu în conflictul dintre Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă nu ar prevedea dezarmarea acesteia, potrivit acelorași informații. Digi24 mai arată că Trump a declarat sâmbătă că un acord mai amplu între Statele Unite și Iran a fost „în mare parte negociat” și că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, sugerând un posibil impuls către încheierea războiului. Pe de altă parte, agenția de știri iraniană Tansim, afiliată statului, a relatat duminică faptul că Iranul „nu a acceptat nicio decizie nouă” legată de programul său nuclear în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului. În paralel, sunt menționate informații venite dinspre Washington potrivit cărora s-ar fi ajuns la un acord, iar un anunț ar putea interveni chiar duminică, potrivit CNN. [...]
Apple ar urma să permită în iOS 27 setarea unor protocoale alternative la AirPlay , o schimbare care ar deschide mai mult ecosistemul iPhone pentru transmiterea wireless a conținutului către televizoare și boxe inteligente, potrivit WinFuture . Miza este una de reglementare: presiunea Digital Markets Act (DMA) din Uniunea Europeană, care obligă marile platforme să devină mai accesibile pentru competitori. Ce se schimbă pentru utilizatori: „casting” fără AirPlay ca unic standard Conform informațiilor prezentate de publicație, iOS 27 ar putea introduce opțiunea de a alege un alt protocol de „casting” (transmitere wireless) ca standard, în locul AirPlay. Practic, utilizatorii ar putea trimite video, fotografii și muzică către dispozitive compatibile folosind soluții ale unor terți, nu doar tehnologia Apple integrată nativ în sistem. Până acum, AirPlay a fost „adânc” integrat în iOS și a rămas singura soluție nativă pentru redarea wireless pe ecrane externe, ceea ce a împins utilizatorii către ocoliri prin aplicații dedicate atunci când televizorul sau boxa nu suportau AirPlay. De ce contează: DMA forțează interoperabilitatea în ecosistemele mari WinFuture leagă această posibilă deschidere de cerințele DMA, legislația UE care urmărește să reducă blocajele de ecosistem și să crească interoperabilitatea între platforme și servicii concurente. În acest context, AirPlay nu ar mai fi singura opțiune „de primă clasă” în iOS pentru transmiterea media. Cine ar putea câștiga: Google Cast, deja răspândit în hardware Mark Gurman, citat de WinFuture dintr-un newsletter Bloomberg, susține că principalul beneficiar ar putea fi Google Cast, protocol prezent de ani de zile pe multe televizoare și difuzoare. Dacă iOS 27 va integra nativ astfel de opțiuni, o parte din fricțiunile actuale (dependența de aplicații sau incompatibilități între dispozitive) ar putea dispărea. Reacția Apple: avertismente privind securitatea Publicația notează că Apple avertizează asupra unor riscuri potențiale de securitate atunci când software-ul terților este integrat la nivel de sistem — o poziție pe care compania o adoptă, în mod tradițional, ori de câte ori este împinsă să „deschidă” iOS. iOS 27 urmează să fie prezentat la WWDC 2026 , iar informațiile privind alternativele la AirPlay sunt, deocamdată, la nivel de raportare și așteptări, nu de anunț oficial. [...]
Reglementările UE ar putea obliga Apple să deschidă iPhone-ul către Google Cast , ceea ce ar schimba practic modul în care utilizatorii trimit conținut pe televizoare și alte dispozitive, dincolo de ecosistemul AirPlay, potrivit AppleInsider . Informația apare ca un zvon legat de iOS 27 și este pusă în contextul conformării Apple cu Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care vizează marile platforme digitale. În material se arată că Apple ar urma să adauge suport pentru Google Cast și „alte alternative” la AirPlay, ca parte a schimbărilor cerute de DMA. Ce s-ar schimba în iOS 27, din perspectiva utilizatorilor Conform sursei, modificarea ar viza conectarea și trimiterea de conținut („beaming”) către alte dispozitive. În prezent, Apple oferă AirPlay ca soluție proprie, însă în iOS 27 ar urma să apară suport și pentru tehnologii terțe, în special Google Cast, folosită pe scară largă în ecosistemul Android. Un element cu impact direct asupra utilizării: utilizatorii ar putea seta AirPlay sau un alt „cadru” (framework – adică o tehnologie/standard software de conectare) drept opțiune implicită pentru trimiterea conținutului între dispozitive. De ce contează: DMA împinge Apple spre interoperabilitate AppleInsider notează că Apple consideră DMA o problemă, invocând lipsa de claritate a cerințelor și efectele lor, iar până acum acest context a dus inclusiv la blocarea unor funcții în Europa. În paralel, compania ar încerca „o cale de mijloc”, implementând o parte dintre cerințe. Informația despre suportul pentru streaming terț către TV este atribuită unor surse citate de Mark Gurman în newsletterul „Power On” al Bloomberg. Întrebarea-cheie rămasă deschisă: doar UE sau global? Materialul subliniază că nu este clar dacă aceste soluții terțe ar fi disponibile la nivel global sau doar pentru utilizatorii din UE. Apple nu a fost consecventă în modul în care aplică schimbările motivate de reglementări: unele funcții au rămas limitate la UE (exemplul dat este cel al magazinelor alternative de aplicații), în timp ce altele au fost disponibile „peste tot” (exemplul menționat: acceptarea emulatorilor clasici în App Store). Context: conformare vs. blocaje de funcții în Europa AppleInsider amintește că tensiunile legate de DMA au contribuit la absența unor funcții pentru utilizatorii europeni, inclusiv iPhone Mirroring (oglindirea ecranului iPhone pe Mac) și Live Activities pe macOS Tahoe, funcții care, potrivit articolului, lipsesc în UE încă din 2024. În acest cadru, posibila introducere a suportului pentru Google Cast în iOS 27 ar fi un pas în direcția cerută de UE, fără să însemne automat că Apple va debloca și funcțiile deja indisponibile pe piața europeană. [...]
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
Google a repus în funcțiune Chromecast-ul de prima generație printr-un update , după ce mai mulți utilizatori au raportat că dongle-urile lansate în 2013 au încetat să mai funcționeze, potrivit TechRadar . Remedierea rezolvă o problemă care afecta redarea („casting”) unor servicii, dar nu schimbă statutul acestor dispozitive, pentru care Google a oprit actualizările oficiale în 2023. Google a confirmat existența problemei și a transmis că „problema care afecta capacitatea de a reda unele servicii pe dispozitive Chromecast a fost rezolvată”, conform informațiilor preluate de publicație de la Android Authority . Cu alte cuvinte, dispozitivele nu sunt „readuse” în programul de suport complet, însă vor continua să funcționeze „o vreme”, după aplicarea update-ului. Ce înseamnă, practic, „fix”-ul pentru utilizatori Chiar și cu remedierea instalată, experiența pe Chromecast (2013) rămâne limitată de compatibilitatea aplicațiilor de streaming cu hardware-ul vechi. TechRadar dă exemplul Peacock+, care nu mai poate fi folosit pe un Chromecast din 2013 deoarece nu mai este compatibil. Separat: Gemini ajunge pe Chromecast 4K cu Google TV Într-o actualizare distinctă, Chromecast cu Google TV primește o extindere importantă a funcțiilor Gemini (inteligența artificială a Google), relatează TechRadar, citând Android Headlines și alte surse. Deocamdată, update-ul pare să vizeze doar modelul 4K, nu și varianta HD. Publicația notează că pe Chromecast 4K apare un ecran nou dedicat Gemini, care permite generarea de imagini și rularea de comenzi vocale, similar cu aplicațiile Gemini de pe web și mobil. Motivul tehnic invocat: dispozitivul rulează, în esență, același sistem de operare ca Google TV Streamer, spre deosebire de Chromecast-urile mai vechi, care nu au software „la bord” și sunt controlate de dispozitivul care face casting-ul. [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]