Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
O postare cu o imagine generată de inteligența artificială, distribuită de Donald Trump, riscă să inflameze percepțiile despre escaladare militară într-un moment în care SUA și Iran discută un posibil acord de încetare a războiului, potrivit Digi24.
Digi24 relatează că președintele SUA a publicat duminică o imagine generată cu AI, însoțită de legenda „Adios”, în care apare o dronă americană distrugând o navă a marinei iraniene. Informația este atribuită de publicație The Times of Israel, care notează că nu este clar ce mesaj a urmărit Trump să transmită, în contextul discuțiilor în desfășurare cu Teheranul.
Potrivit mai multor rapoarte citate de The Times of Israel și „confirmate de oficiali israelieni”, acordul inițial ar urma să se concentreze pe:
În același cadru, problema activităților nucleare ale Iranului ar urma să fie amânată pentru discuții în perioada armistițiului, fără a se impune Iranului obligația de a-și exporta stocul de uraniu puternic îmbogățit, mai notează sursa citată.
Planul ar include și un armistițiu în conflictul dintre Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă nu ar prevedea dezarmarea acesteia, potrivit acelorași informații.
Digi24 mai arată că Trump a declarat sâmbătă că un acord mai amplu între Statele Unite și Iran a fost „în mare parte negociat” și că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, sugerând un posibil impuls către încheierea războiului.
Pe de altă parte, agenția de știri iraniană Tansim, afiliată statului, a relatat duminică faptul că Iranul „nu a acceptat nicio decizie nouă” legată de programul său nuclear în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului. În paralel, sunt menționate informații venite dinspre Washington potrivit cărora s-ar fi ajuns la un acord, iar un anunț ar putea interveni chiar duminică, potrivit CNN.
Recomandate
Aprobarea Washingtonului pentru lansarea GPT-5.6 ridică miza reglementării AI în SUA, într-un moment în care autoritățile încearcă să limiteze riscurile de securitate națională asociate modelelor avansate, potrivit HotNews , care citează Reuters. OpenAI urmează să lanseze public joi GPT-5.6, descris drept cel mai capabil model al companiei, după ce lansarea a fost amânată luna trecută la solicitarea guvernului american. Contextul este dat de temerile că sisteme AI foarte puternice pot fi folosite abuziv, inclusiv pentru accelerarea atacurilor cibernetice sofisticate. În paralel, Washingtonul și-a intensificat verificările înaintea lansării unor modele avansate, pe fondul îngrijorărilor că tehnologia ar putea fi utilizată în scopuri militare sau de servicii de informații din China, Rusia ori alte state. Și China discută, la rândul ei, posibile restricții privind accesul din străinătate la cele mai avansate modele dezvoltate intern, inclusiv la unele nelansate. Ce arată cazul GPT-5.6 despre noua abordare a SUA Potrivit Axios (citat de Reuters), administrația Trump ar fi aprobat lansarea pe scară largă a GPT-5.6 după teste suplimentare și întâlniri între reprezentanții OpenAI și oficiali guvernamentali. Înainte de această aprobare, OpenAI limitase accesul la GPT-5.6 la un grup restrâns de parteneri verificați, ale căror identități au fost comunicate autorităților. Separat, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care instituie un cadru voluntar: dezvoltatorii pot pune la dispoziția guvernului american „modele AI de frontieră vizate de reglementare” („covered frontier models”) cu până la 30 de zile înainte de lansarea către parteneri de încredere. Practic, guvernul încurajează companiile să nu lanseze modele noi înainte ca autoritățile să le poată evalua. Efecte în piață: restricții, ridicări de restricții și lansări în paralel Materialul indică și un precedent relevant pentru industrie: Anthropic , principalul rival al OpenAI, a dezactivat brusc modelele Mythos 5 și Fable 5 pentru toți utilizatorii, după un ordin american privind controlul exporturilor emis pe 12 iunie, invocând motive de securitate națională. Restricțiile au fost ridicate săptămâna trecută, după implementarea unor măsuri de protecție, însă Mythos (conceput pentru profesioniști în securitate cibernetică) rămâne disponibil doar pentru anumite organizații americane considerate „de încredere”. În același timp, OpenAI ar urma să lanseze GPT-5.6 Sol, împreună cu modelele Terra și Luna, mai ieftine, conform unui mesaj publicat marți seara pe X. Tot miercuri, Elon Musk a spus că și compania sa SpaceXAI va pune la dispoziția publicului modelul Grok 4.5. De ce contează Dincolo de competiția comercială, aprobarea pentru GPT-5.6 și cadrul voluntar de pre-notificare către guvern conturează o direcție: lansările de „modele de frontieră” încep să fie tratate ca un subiect de reglementare și securitate, cu potențiale consecințe operaționale pentru companii (testări suplimentare, acces etapizat, condiționări de distribuție). În acest context, diferența dintre „lansare publică” și „acces limitat pentru organizații de încredere” devine un instrument de politică tehnologică. [...]
Lipsa unor reguli globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale crește riscul de securitate și poate produce un „echivalent al Hiroshimei”, avertizează șefa diplomației britanice, Yvette Cooper , într-o serie de intervenții citate de HotNews . Mesajul ei pune presiune pe marile puteri să accepte un cadru internațional de limitare și control al tehnologiei, cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru companiile care dezvoltă sau folosesc AI. Cooper cere ca statele – inclusiv SUA și China – să convină asupra unor reguli internaționale privind inteligența artificială, susținând că subiectul va domina politica externă în următorii doi ani, potrivit unui interviu acordat The Guardian . „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei” Într-un text publicat de think tank-ul Chatham House , Cooper face o paralelă cu modul în care comunitatea internațională a ajuns la acorduri privind armele nucleare abia după Hiroshima și avertizează că, în cazul AI, reacția nu ar trebui să vină doar după un șoc major. „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei în domeniul AI înainte de a acționa.” În declarațiile pentru The Guardian, ea descrie un context în care „actori răuvoitori” ar putea folosi tehnologia împotriva statelor și societăților, de la amenințări hibride la criminalitate susținută de stat, extremism și terorism. AI, pe lista riscurilor care apasă politica externă Cooper plasează AI într-un tablou mai larg de presiuni asupra securității globale, alături de criza climatică, migrația nereglementată și interferențele străine care afectează democrațiile liberale occidentale. În același timp, ea avertizează că lumea intră într-un „moment periculos”, inclusiv pe fondul a ceea ce consideră a fi retragerea definitivă a SUA din rolul de arbitru global. Implicații pentru relația Marea Britanie–UE și agenda comercială În eseul de la Chatham House , Cooper susține că puterile europene trebuie să se obișnuiască cu ideea că SUA nu vor mai garanta pacea și democrația internațională, chiar și după încheierea mandatului prezidențial al lui Donald Trump. În acest context, ea indică drept soluție negocieri mai durabile între Marea Britanie și UE, în locul renegocierilor repetate pe bucăți ale acordurilor comerciale. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul de la Londra lucra la o nouă rundă de renegocieri cu UE (inclusiv pe agricultură, comerț cu energie electrică și vize pentru tineri), care ar fi urmat să fie anunțate la un summit la finalul lunii, însă evenimentul a fost amânat. Palestina, un dosar care riscă să fie „uitat” Într-un interviu separat, Cooper leagă îngrijorările privind AI și de procesul de pace din Palestina și avertizează că, pe fondul altor crize (inclusiv războiul din Iran, în formularea din sursă), atenția internațională se poate muta, iar eforturile de pace pot fi neglijate. „Există planul în 20 de puncte… dar marea mea îngrijorare este că acesta se îndreaptă spre eșec.” [...]
OpenAI își formalizează regulile pentru colaborarea cu guvernele în securitate națională , publicând un set de „ National Security Principles ” care stabilesc cum poate fi folosită tehnologia companiei în contexte sensibile și ce utilizări sunt excluse contractual, potrivit OpenAI . Miza este una de guvernanță: pe măsură ce guvernele încep să folosească sisteme de inteligență artificială de vârf în activități critice, compania încearcă să fixeze limite și mecanisme de responsabilizare înainte ca utilizarea să se extindă. Principiile sunt prezentate ca un cadru de transparență pentru parteneriate guvernamentale și utilizări în securitate națională, cu accent pe ideea că societățile democratice ar trebui să poată folosi AI pentru protecția populației, apărarea infrastructurii critice, livrarea de servicii publice și răspuns la amenințări emergente. OpenAI indică explicit domenii precum apărarea cibernetică și biosecuritatea, unde AI ar putea „avantaja” apărătorii, dar condiționează implementarea de „responsabilitate democratică”, judecată umană semnificativă și respectarea statului de drept. Extinderea parteneriatelor în cyber și biosecuritate Publicarea principiilor vine în contextul extinderii colaborărilor cu guvernul SUA și parteneri aliați „în zone defensive critice”, în special cyber și biosecuritate. Compania menționează că, în ultima lună, prin programul său de apărare cibernetică Daybreak (menționat în material), a stabilit parteneriate „Trusted Access for Cyber” cu: Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Franța, Germania, Polonia, Țările de Jos; instituții ale UE, inclusiv ENISA. OpenAI mai spune că are o colaborare „în creștere” cu guvernul Regatului Unit pe zona de cyber, testare și evaluare și că urmează o abordare similară în biosecuritate. Totodată, compania notează că luna trecută a anunțat extinderea accesului „trusted” la modelul GPT‑Rosalind pentru anumiți parteneri guvernamentali din SUA și aliați, în sprijinul misiunilor de sănătate publică și biodefensivă. Ce interdicții contractuale invocă OpenAI Un element operațional important este lista de restricții pe care OpenAI afirmă că le-a inclus într-un acord anunțat anterior și pe care le consideră aliniate cu principiile publicate acum. Compania enumeră trei interdicții: fără utilizare pentru supraveghere internă în masă; fără utilizare pentru a direcționa sisteme de arme autonome; fără utilizare pentru decizii automatizate cu miză ridicată. Materialul precizează că principiile se aplică parteneriatelor actuale și viitoare în securitate națională și aplicarea legii, inclusiv activității existente cu „Department of War” (formularea apare ca atare în textul sursă; OpenAI nu oferă detalii suplimentare în același material). Implicația de reglementare: decizia, împinsă spre procesul democratic OpenAI susține că întrebările „cele mai consecvente” despre AI în guvern, mai ales în securitate națională, ar trebui tranșate prin proces democratic, nu doar de companii. În acest sens, compania afirmă că sprijină inițiative legislative pentru stabilirea de garanții în jurul unor utilizări militare cu risc ridicat, indicând explicit supravegherea internă, armele autonome și alte utilizări cu risc mare care afectează securitatea națională a SUA. În lipsa unor detalii despre calendar sau conținut legislativ concret, mesajul central rămâne că OpenAI încearcă să își standardizeze public poziția și condițiile de utilizare în parteneriatele de securitate, pe fondul extinderii proiectelor defensive cu guverne și instituții aliate. [...]
Românii folosesc masiv AI, dar competențele rămân în urmă , ceea ce împinge presiunea spre companii și stat să recupereze prin formare și reguli de utilizare, arată un sondaj citat de Economedia . Datele indică o adopție accelerată „din mers”: tehnologia e deja folosită pe scară largă, inclusiv în muncă și educație, înaintea unor politici publice sau programe de instruire. Sondajul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat între 17 și 21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, reprezentativ național pentru populația adultă, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”. Adopția a devenit normă, dar mai ales în viața personală Puțin peste 83% dintre români spun că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% declară că nu le folosesc deloc. Utilizarea este dominată de zona personală (77,9%), în timp ce folosirea la locul de muncă (15,4%) și în educație (9,3%) rămân mai jos, semn că instituțiile și organizațiile nu au ținut pasul cu ritmul de adopție al populației. Frecvența utilizării este ridicată: dintre cei care folosesc AI, 50,7% o folosesc de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, ceea ce duce la aproape 77% dintre utilizatori care interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal. Utilizare trans-generațională, însă decalaj mare de competențe Adopția este puternic concentrată în rândul tinerilor: 97% dintre cei de 18–29 de ani folosesc AI, ponderea scade la 68,5% în grupa 50–59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% la absolvenții de studii superioare. În același timp, autoevaluarea competențelor indică o utilizare mai degrabă „intuitivă”: 48,1% se consideră la nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% utilizatori avansați. Implicația operațională este directă: dacă AI intră în fluxuri de lucru fără instruire, cresc riscurile de erori, utilizare neconformă și rezultate inegale între angajați. Beneficii și riscuri: eficiență, dar și temeri legate de joburi și date Principalul beneficiu asociat AI este economisirea timpului (65,4%). Pe partea de riscuri, 55,5% sunt de acord că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% cred că tehnologia creează riscuri pentru datele personale și securitate. Interesant, teama de pierdere a locurilor de muncă este mai puternică la nivel societal decât personal: deși 55,5% cred că AI va elimina joburi, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați. Unde acceptă românii AI în stat: administrativ, nu în decizii sensibile Întrebați despre folosirea AI în instituțiile publice, respondenții separă sarcinile administrative de deciziile cu impact direct asupra vieții și drepturilor. Confortul este cel mai scăzut pentru diagnostic medical (69,7% inconfortabili, 15,5% confortabili) și rămâne redus pentru decizii privind beneficii sociale (57,4% inconfortabili, 26,6% confortabili). În schimb, pentru sarcini administrative, percepția este mai echilibrată sau favorabilă: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2% sunt confortabili față de 37,2% inconfortabili. Mesajul, în termeni de guvernanță, este că AI e acceptată când accelerează munca administrativă, dar e respinsă când ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi. [...]
OpenAI mută interacțiunea cu ChatGPT spre conversații vocale continue , odată cu lansarea GPT‑Live , un nou model de voce care poate asculta și vorbi simultan, schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii folosesc produsul și asupra pieței de asistenți vocali, potrivit The Next Web . GPT‑Live rulează „full‑duplex” (adică poate recepționa și genera voce în același timp), ceea ce îi permite să intervină natural cu confirmări scurte („mhmm”, „am înțeles”), să facă schimburi rapide de replici sau să aștepte fără să întrerupă. Modelele vocale mai vechi, notează publicația, trebuiau să aștepte ca utilizatorul să termine de vorbit, ceea ce ducea frecvent la întreruperi nepotrivite. Delegare în fundal către GPT‑5.5 , fără oprirea conversației A doua schimbare este operațională: când o întrebare cere căutare pe web sau raționament mai complex, GPT‑Live „pasează” sarcina către un model mai puternic care rulează în fundal — la lansare, acesta este GPT‑5.5. În acest timp, GPT‑Live continuă conversația și integrează răspunsul când este gata. CNET o citează pe Atty Eleti, lider de produs pentru voce în cadrul ChatGPT, cu o explicație a acestei abordări: „Exact așa interacționează oamenii între ei. Ținem conversația în mișcare în timp ce gândim în fundal.” Traducere simultană și „wake word”, în demonstrații În briefinguri de presă, OpenAI a arătat o traducere simultană în timp real: modelul reda o traducere „în flux” în timp ce vorbitorul continua prezentarea. TechRadar, care a văzut funcția, a descris-o ca fiind cu adevărat utilă. În demo, modelul a răspuns și la un „wake word” (cuvânt de activare), folosit de angajați sub forma „Hey Chat”. Cine primește GPT‑Live și cum se distribuie OpenAI lansează două versiuni: GPT‑Live‑1 și GPT‑Live‑1 mini, disponibile la nivel global începând de acum, cu o distribuire care „poate dura câteva zile” pe iOS, Android și web. Alocarea pe tipuri de cont, conform informațiilor din articol: abonații Go, Plus și Pro primesc GPT‑Live‑1 ca opțiune implicită; utilizatorii gratuit primesc varianta GPT‑Live‑1 mini. Utilizatorii pot selecta și un „nivel de raționament”: Instant, Medium sau High. În plus, vocea poate afișa „carduri vizuale” pentru informații precum vreme, acțiuni și sport. OpenAI susține că, în conversații de test de 5–10 minute, GPT‑Live‑1 și mini au depășit vechiul „Advanced Voice Mode” și că există îmbunătățiri pe teste pentru raționament științific și căutare pe web de tip „agentic” (adică orientată spre executarea de pași pentru a găsi și sintetiza informații). Miza: vocea ca interfață principală și presiunea pe siguranță OpenAI afirmă că peste 150 de milioane de oameni folosesc săptămânal funcțiile Voice și Dictation din ChatGPT. În acest context, GPT‑Live nu e doar o îmbunătățire de confort, ci o încercare de a face vorbitul — nu tastatul — interfața implicită. Totuși, un model care „sună uman” ridică și riscuri. Compania spune că a adăugat antrenare de siguranță specifică pentru voce și măsuri în timp real care pot ghida răspunsul, pot afișa resurse pentru situații de criză sau pot încheia conversația în cazuri cu risc mai mare, cu protecții suplimentare pentru adolescenți. OpenAI mai afirmă că GPT‑Live folosește voci prestabilite și nu va imita o persoană reală. Pe fond, lansarea vine într-o piață aglomerată, cu rivali precum ElevenLabs și o serie de startup-uri care dezvoltă „agenți vocali”, în timp ce competiția din zona de asistenți a împins Amazon să reconstruiască Alexa. În aceeași zi, OpenAI a continuat și un rollout mai larg pentru GPT‑5.6, semn al unui ritm accelerat de lansări. [...]
ElevenLabs rulează la venituri anuale recurente de circa 600 milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei) și își apără poziția într-o piață în care furnizorii de modele AI (OpenAI, Anthropic, Google) pot deveni direct concurenți, potrivit The Next Web . Mesajul CEO-ului Mati Staniszewski, transmis la RAISE Summit , este că avantajul companiei nu stă în „modelul” de inteligență artificială în sine, ci în stratul de voce (produse, date, integrări și ecosistem) — o miză cu impact economic direct, având în vedere dependența de modele externe plătite. Compania a accelerat puternic creșterea veniturilor: Staniszewski a spus că ElevenLabs a lansat primul model de tip text-to-speech „cu adevărat” natural la începutul lui 2023, apoi i-a luat aproximativ 20 de luni să ajungă la 100 milioane de dolari venit anual recurent (ARR). Următoarele praguri au venit mai repede: circa 10 luni până la 200 milioane de dolari și încă cinci luni până la 300 milioane de dolari la finalul anului trecut. În discuția de pe scena ALL-IN Podcast, Jason Calacanis a indicat un „run rate” (ritm anualizat al veniturilor) de aproape 600 milioane de dolari, iar CEO-ul nu a contestat cifra. În același timp, creșterea se suprapune peste discuții recente despre o evaluare de 22 miliarde de dolari (aprox. 100 miliarde lei), potrivit unui material anterior al publicației. Dependența de „frontier labs”: costuri către viitorii rivali Riscul major, descris explicit în dialog, este că ElevenLabs plătește pentru a folosi modele de la OpenAI, Anthropic și Google, în timp ce aceste laboratoare își extind tot mai mult oferta către zona de produse unde activează și ElevenLabs. Staniszewski a încercat să poziționeze compania ca „agnostică” față de modele: clienții ar putea alege orice model și să construiască agenți vocali fără să fie blocați într-un singur furnizor. Apărarea invocată de CEO se bazează pe „stratul de voce” și pe elemente operaționale greu de replicat rapid: produse pe industrii, un ecosistem de voci și integrări, plus un efort de etichetare a datelor audio realizat cu peste 1.000 de contractori. În paralel, compania explorează și propriile modele „ca asigurare”, în cazul în care dependența de furnizorii mari devine o vulnerabilitate comercială. Cum arată modelul operațional: fără product manageri, cu ingineri în aproape toate funcțiile Staniszewski a descris o structură neobișnuită pentru o companie de software aflată în expansiune: echipe mici (cinci până la zece oameni) și fără product manageri. În schimb, ElevenLabs ar integra ingineri în aproape fiecare funcție, inclusiv în juridic, recrutare și zona comercială („go-to-market”). Rolul lor ar fi dublu: să construiască automatizări interne și să ajute colegii să adopte instrumente AI „în siguranță”, cu verificări de securitate pentru ceea ce ajunge în producție. Cererea vine din zona de companii, iar interacțiunea vocală schimbă comportamente CEO-ul a susținut că vocea „a trecut de un prag” și că o parte importantă din creșterea recentă a venit din utilizarea în companii, inclusiv în vânzări, pe fondul apariției unor agenți vocali în timp real care pot fi întrerupți și care au devenit suficient de fiabili pentru utilizare. Un exemplu menționat: colaborări cu firme financiare precum Revolut și Klarna pentru remindere de plată. În acest context, compania ar fi observat că oamenii tind să fie mai sinceri cu un AI decât cu un operator uman, pentru că dispare componenta de rușine; în plus, utilizatorii ar vorbi „mai scurt” și ar întrerupe mai repede „mașina”. Controlul abuzurilor: moderare, detectare și monetizarea vocilor Pe partea de risc, Staniszewski a insistat că „vocea este identitate”, ceea ce face abuzul o problemă constantă. El a spus că ElevenLabs moderează tot ce generează, verificând atât la nivel de voce, cât și la nivel de text, și blochează utilizări comerciale sau înșelătorii. Compania ar fi construit și un „clasificator” care semnalizează audio generat de AI, atât pentru propriile modele, cât și pentru unele open-source. În același timp, aceeași tehnologie susține un marketplace în care actorii de voce își pot licenția vocea; Staniszewski a afirmat că ElevenLabs a plătit peste 22 milioane de dolari (aprox. 100 milioane lei) către această comunitate. În discuție au mai apărut exemple de licențiere și utilizare comercială (inclusiv versiuni multilingve ale vocii lui Matthew McConaughey și un personaj Darth Vader interactiv în Fortnite), dar și cazuri de utilizare pentru persoane care și-au pierdut vocea din cauza bolii. Ce urmează, pe scurt Din informațiile prezentate, pariul ElevenLabs este să rămână relevantă chiar dacă „laboratoarele de frontieră” coboară pe lanțul valoric către produse finale: compania încearcă să își consolideze stratul de voce (date, integrări, ecosistem și control al abuzurilor) și, în paralel, să își reducă riscul strategic explorând dezvoltarea propriilor modele. Contextul este cel al uneia dintre cele mai valoroase companii europene de AI, parțial deținută de Polonia și condusă de un fondator polonez, în condițiile în care o parte din venituri se transformă, inevitabil, în costuri către furnizori care pot deveni competitori. [...]
