Știri
Știri din categoria Știință
China își testează capacitatea de misiuni lungi în spațiu prin trimiterea a trei astronauți la stația Tiangong, dintre care unul ar urma să rămână pe orbită un an, un pas cu miză operațională pentru obiectivul Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030, potrivit Știrile Pro TV.
Lansarea navei Shenzhou-23 a avut loc la ora 15:08 GMT (18:08, ora României), cu o rachetă Long March-2F Y23, de la Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan din nord-vestul Chinei, având la bord trei astronauți.
În echipaj se află Li Jiaying, fost inspector de poliție din Hong Kong, prezentat drept primul astronaut din acest oraș care participă la o misiune spațială chineză. Ceilalți doi sunt comandantul Zhu Yangzhu și pilotul Zhang Yuanzhi, ambii din divizia de astronauți a Armatei Populare de Eliberare.
Unul dintre cei trei astronauți va rămâne pe stația Tiangong timp de un an, o durată record pentru China, menită să permită studierea fiziologiei umane în condiții de expunere îndelungată la mediul spațial. Numele astronautului care va rămâne un an urmează să fie decis ulterior, în funcție de evoluția misiunii, potrivit Agenției Spațiale Chineze pentru Zboruri, citată de publicație.
Durata este descrisă ca fiind „una dintre cele mai lungi misiuni spațiale din istorie”, dar sub recordul de 14 luni și jumătate stabilit de un cosmonaut rus în 1995.
Beijingul își urmărește ambiția de a trimite un echipaj pe Lună până în 2030, într-un context de competiție tot mai intensă cu SUA. În material este menționat că Washingtonul a avertizat cu privire la ceea ce susține că ar fi planurile Beijingului de a coloniza și exploata teritoriul și resursele lunare, acuzații respinse de China.
În paralel, NASA își propune o aselenizare cu echipaj uman în 2028, iar Statele Unite urmăresc o prezență lunară pe termen lung, ca etapă pentru o eventuală explorare umană a planetei Marte.
Pentru China, miza operațională este accelerarea dezvoltării de echipamente și programe informatice noi, specifice misiunii lunare, astfel încât astronauții obișnuiți cu „siguranța relativă” a stației Tiangong din orbita joasă să poată face tranziția către o misiune mai riscantă la suprafața Lunii.
China trimite din 2021 echipaje de câte trei astronauți la Tiangong pentru șederi de șase luni. În plus, agenția spațială chineză pregătește doi astronauți pakistanezi, dintre care unul ar putea participa la o misiune către Tiangong în acest an, pentru o perioadă scurtă.
Materialul amintește și că misiunea anterioară, Shenzhou-22, a fost lansată înainte de termen, în noiembrie, pentru a-i readuce pe Pământ pe cei trei astronauți chinezi, după ce nava lor Shenzhou-20 a fost avariată de resturi spațiale pe orbită.
Recomandate
China testează, prin Shenzhou-23 , o ședere de un an pe orbită , un prag operațional necesar pentru misiunile cu echipaj spre Lună planificate până în 2030, potrivit Digi24 . Misiunea este programată să fie lansată duminică și va duce trei astronauți la stația spațială Tiangong , însă unul dintre ei ar urma să rămână pe orbită un an întreg, în premieră pentru programul chinez. Lansarea este programată la ora 23:08 (ora locală), adică 18:08 ora României, de la centrul Jiuquan din deșertul Gobi, cu o rachetă Long March 2-F, care va propulsa nava Shenzhou-23 către Tiangong („Palatul Ceresc”). De ce contează: trecerea de la rotații de 6 luni la un an Până acum, echipajele de pe Tiangong au rămas, în general, câte șase luni. Experimentul unei șederi de un an este gândit pentru a evalua efectele microgravitației pe termen lung și pentru a valida funcționarea echipamentelor și a procedurilor într-un „regim operațional diferit” față de misiunile mai scurte. Astronautul care va face șederea de un an nu este anunțat din start: el va fi ales ulterior, în funcție de progresul misiunii, potrivit unui oficial al Administrației Spațiale Chineze cu Echipaj Uman (CMSA), citat în articol. Riscurile medicale și cerințele tehnice ale unei misiuni lungi Richard de Grijs, astrofizician și profesor la Universitatea Macquarie din Australia, a indicat pentru AFP principalele provocări pentru oameni într-o ședere îndelungată: pierderea densității osoase, atrofia musculară, expunerea la radiații, tulburări de somn, oboseală comportamentală și psihologică. Tot el a subliniat importanța unor sisteme fiabile de reciclare a apei și a aerului, precum și capacitatea de a gestiona urgențe medicale departe de Pământ. Echipajul și componenta de „deschidere” a programului Misiunea marchează și primul zbor spațial al unui astronaut din Hong Kong: Li Jiaying (43 de ani), fostă polițistă. Ceilalți doi membri ai echipajului sunt comandantul Zhu Yangzhu (39 de ani), inginer spațial, și Zhang Zhiyuan (39 de ani), fost pilot al forțelor aeriene, aflat la primul zbor în spațiu. Echipajul are de realizat proiecte științifice în: științele vieții, știința materialelor, fizica fluidelor, medicină. Ce urmează în calendarul Chinei: Lună 2030, Mengzhou și un astronaut pakistanez Shenzhou-23 este parte din obiectivul Chinei de a trimite astronauți pe Lună înainte de 2030, în paralel cu programul american Artemis. În 2026, China este programată să efectueze un zbor de testare orbital al noii nave Mengzhou („Nava Viselor”), care ar urma să înlocuiască Shenzhou și să transporte astronauți pe Lună. Beijingul mai vizează construirea primei faze a unei baze științifice cu echipaj uman pe Lună, Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS), până în 2035. Tot până la finalul lui 2026, China intenționează să primească pe Tiangong primul astronaut străin, un pakistanez. În context, articolul amintește că China a fost exclusă oficial din Stația Spațială Internațională (ISS) din 2011, după ce SUA au interzis NASA să colaboreze cu Beijingul, ceea ce a accelerat dezvoltarea propriului proiect de stație spațială. [...]
Lansarea Shenzhou 23 ar urma să deblocheze rotația echipajelor la Tiangong după o misiune prelungită de urgență , într-un context în care China încearcă să revină la un calendar operațional normal pe stația sa spațială, potrivit Space . Misiunea este așteptată „cel mai devreme duminică” (24 mai), iar notificările de închidere a spațiului aerian indică o lansare în jurul orei 11:10 EDT, adică 18:10 ora României (15:10 GMT). Racheta Long March 2F, cu o lungime de 62 de metri, a fost transportată pe 16 mai pe calea ferată pe o distanță de 1,5 kilometri de la clădirea de integrare la rampa de lansare de la Jiuquan Satellite Launch Center, în deșertul Gobi. Pe 20 mai a avut loc o repetiție generală, iar China Manned Space Agency (CMSA) a transmis că facilitățile și echipamentele sunt în stare bună. De ce contează: rotația echipajelor, afectată de un incident, intră în faza de „reset” Shenzhou 23 va duce un nou echipaj de trei astronauți pentru un sejur de șase luni la bordul Tiangong, însă CMSA nu a anunțat încă numele membrilor echipajului. Aceștia urmează să fie prezentați public la Jiuquan cu aproximativ o zi înainte de lansare; sursa notează că au făcut deja teste medicale și repetiții. Miza operațională este închiderea celei mai lungi misiuni chineze cu echipaj uman de până acum, Shenzhou 21, prelungită în urma unei urgențe. Astronauții Shenzhou 21 (Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang) ar urma să revină pe Pământ pe 29 mai, la bordul capsulei Shenzhou 22, trimisă fără echipaj ca „ambarcațiune de salvare” după ce capsula Shenzhou 20 ar fi fost avariată de un impact suspectat cu resturi orbitale. Posibilă premieră: un zbor uman de un an pentru China Lansarea ar putea deschide și un scenariu fără precedent pentru programul chinez: unul dintre cei trei astronauți Shenzhou 23 ar putea rămâne pe orbită timp de un an. Potrivit articolului, acest lucru ar fi legat de planul ca Shenzhou 24 (programată pentru finalul acestui an) să transporte un astronaut pakistanez la Tiangong pentru o vizită scurtă; acesta ar urma să ocupe locul unuia dintre astronauții Shenzhou 23 la întoarcerea capsulei pe Pământ, lăsând un membru al echipajului inițial să continue șederea până la 12 luni. CMSA nu a confirmat oficial acest aranjament. Context: Tiangong intră în a 11-a misiune cu echipaj Shenzhou 23 va fi a 11-a misiune cu echipaj către Tiangong. Prima vizită a avut loc în iunie 2021 (Shenzhou 12), iar stația cu trei module a fost finalizată la finalul lui 2022. Misiunea vine la scurt timp după andocarea cargo-ului Tianzhou 10, ajuns la Tiangong pe 11 mai cu aproape șapte tone de provizii, un element care susține continuitatea operațiunilor odată cu schimbarea echipajului. [...]
China programează lansarea Shenzhou-23 duminică la 23:08 (ora României), iar misiunea include primul astronaut din Hong Kong, un semnal de extindere a bazei de recrutare și de creștere a ritmului operațional al stației spațiale potrivit Global Times , care relatează despre conferința de presă a autorităților chineze. Agenția chineză pentru zboruri spațiale cu echipaj (China Manned Space Agency – CMSA) a anunțat că lansarea este programată duminică la 23:08, cu racheta Long March-2F Y23, care urmează să fie alimentată „în scurt timp”. Echipajul are trei membri: inginerul de zbor Zhu Yangzhu (comandant), pilotul navei Zhang Zhiyuan și specialistul în încărcătură utilă (payload) Lai Ka-ying. Lai Ka-ying este prezentată drept primul astronaut din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (HKSAR) care participă la o misiune spațială cu echipaj și, totodată, prima femeie specialist payload selectată din regiunile Hong Kong și Macao pentru programul spațial al Chinei. Publicația notează că Lai s-a născut în Hong Kong în noiembrie 1982 și că, înainte de selecția din iunie 2024 (a patra serie de astronauți), a lucrat în Poliția din Hong Kong, unde a avut rangul de superintendent. Ce înseamnă misiunea pentru operarea stației spațiale CMSA descrie Shenzhou-23 ca fiind a șaptea misiune cu echipaj din etapa de „aplicație și dezvoltare” a stației spațiale și a 40-a misiune a programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj. Obiectivele principale includ: rotația echipajului în orbită cu astronauții Shenzhou-21; continuarea experimentelor de știință spațială și aplicații; activități extravehiculare (ieșiri în spațiu); transfer de marfă; instalarea și recuperarea de încărcături utile și echipamente externe. După intrarea pe orbită, nava Shenzhou-23 va executa proceduri autonome de întâlnire și andocare la portul radial al modulului central Tianhe , formând o configurație „trei module și trei nave”, conform informațiilor prezentate la conferința de presă. Experiment de un an în orbită și recordul Shenzhou-21 Purtătorul de cuvânt al CMSA, Zhang Jingbo, a mai spus că un astronaut din echipajul Shenzhou-23 va realiza un experiment de ședere în orbită timp de un an. După predarea în orbită, echipajul Shenzhou-21 ar urma să revină la locul de aterizare Dongfeng. La momentul conferinței, astronauții Shenzhou-21 se aflau de 203 zile în orbită și erau așteptați să stabilească un nou record național pentru cea mai lungă ședere în orbită a unui echipaj chinez. Ajustări tehnice pentru protecția la deșeuri spațiale În contextul unei întrebări despre primul exercițiu de pregătire pentru lansare de urgență, Zhang Jingbo a declarat că, pe parcursul a 20 de zile, operațiunile de răspuns au decurs „lin și eficient”. Tot el a spus că nava Shenzhou-23 a fost adaptată cu îmbunătățiri la protecția ferestrelor împotriva deșeurilor spațiale, pentru a crește rezistența la impact. Context: Chang’e-7 și obiectivul de aselenizare înainte de 2030 Conferința a inclus și actualizări despre programul lunar: sonda Chang’e-7 a ajuns la centrul de lansare Wenchang (Hainan) în aprilie și se află în testare și pregătire, pentru o lansare planificată în a doua jumătate a acestui an. Misiunea va folosi metode integrate (orbitare, aselenizare, deplasare și survol) pentru a studia mediul și resursele de la polul sud lunar și va include cooperare internațională. În plus, CMSA a reiterat planurile pentru zborul de verificare tehnică al rachetei Long March-10 și pentru primele zboruri ale navei cu echipaj Mengzhou și ale landerului lunar Lanyue, cu obiectivul de a trimite astronauți chinezi pe Lună înainte de 2030. Publicația mai notează că doi astronauți pakistanezi au intrat în centrul de cercetare și pregătire, iar unul ar urma să participe ca specialist payload într-o misiune spațială de scurtă durată. [...]
China mută Shenzhou-23 pe rampa de lansare, un pas operațional-cheie înaintea misiunii cu echipaj , potrivit Global Times , care citează imagini CCTV. Nava spațială cu echipaj Shenzhou-23 „va fi lansată la un moment potrivit în viitorul apropiat”. Mutarea ansamblului tehnic în zona de lansare indică intrarea în faza finală de pregătiri: combinația dintre nava Shenzhou-23 și racheta purtătoare Long March-2F a fost transferată către perimetrul de lansare, conform aceleiași surse. Publicația nu precizează o dată exactă pentru lansare și nici alte detalii despre echipaj sau obiectivele misiunii, menționând doar că fereastra de lansare va fi stabilită „în viitorul apropiat”. [...]
Livrarea a aproape 7 tone de consumabile la Tiangong consolidează ritmul operațional al Chinei în zborurile cu echipaj. Potrivit Space , cargoșierul robotic Tianzhou 10 a ajuns la stația spațială Tiangong cu o încărcătură de circa 6,9 tone, într-o misiune care include combustibil, experimente științifice și un nou costum pentru ieșiri în spațiu. Tianzhou 10 a fost lansat la bordul unei rachete Long March 7 de la centrul Wenchang, pe insula Hainan, duminică, 10 mai, la ora 20:14 EDT (luni, 11 mai, ora 03:14 în România). Televiziunea de stat CCTV a indicat că transportul a inclus peste 220 de articole. Ce conține transportul și de ce contează pentru operarea stației Încărcătura livrată acoperă nevoi critice pentru funcționarea stației și pentru activitatea echipajului: aproximativ 280 kg de experimente științifice (inclusiv în fizica fluidelor și alte domenii); 700 kg de propulsant (combustibil); ultimul dintr-un set de trei costume noi pentru activități extravehiculare (ieșiri în spațiu). Primele două costume au fost livrate anterior, în cadrul zborului cargo Tianzhou 9, lansat în iulie anul trecut. Tianzhou 9 a părăsit stația miercuri, 6 mai, pentru a face loc noului transport. Context: o flotă de cargoșipuri „consumabile” și un program în maturizare Tianzhou 10 este a 10-a navă din seria Tianzhou („Vas ceresc”). Aceste cargoșipuri sunt proiectate să fie consumabile: la finalul misiunii, ard în atmosfera Pământului. Misiunile Tianzhou au început înaintea actualei stații Tiangong: prima navă a fost lansată în aprilie 2017 și a andocat la Tiangong 2, un laborator spațial prototip. Construcția stației Tiangong a început în aprilie 2021, odată cu lansarea modulului central Tianhe, urmat de modulele Wentian (iulie 2022) și Mengtian (octombrie 2022). Tiangong găzduiește, de regulă, trei astronauți. În prezent, la bord se află Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang, sosiți pe 31 octombrie în misiunea Shenzhou 21. [...]
O descoperire din Coreea de Sud sugerează că impacturile cu asteroizi pot crea „habitate” stabile pentru microbi timp de zeci de mii de ani , ceea ce schimbă perspectiva asupra rolului craterelor de impact în evoluția timpurie a vieții, potrivit Mediafax . O echipă de cercetători a identificat sub un crater de asteroid urme ale unor comunități microbiene vechi de peste 20.000 de ani, în bazinul Jeokjung-Chogye din regiunea Hapcheon. Structura circulară a fost identificată recent drept crater de impact, format în urma căderii unui asteroid în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, iar descoperirea este relatată de Science Alert, conform publicației. De ce contează: craterul, din zonă distrusă în „refugiu” pentru viață Sub partea de nord-vest a craterului, geologii au găsit mai multe stromatolite – structuri stratificate create de microorganisme precum cianobacteriile, considerate unele dintre cele mai vechi dovezi ale vieții de pe Pământ. Interpretarea cercetătorilor este că aceste formațiuni s-au dezvoltat într-un mediu hidrotermal generat chiar de impactul asteroidului: energia coliziunii ar fi încălzit scoarța terestră și apa acumulată ulterior în crater, formând un lac fierbinte activ timp de zeci de mii de ani. „Aceasta este prima dovadă complexă care sugerează că stromatolitele s-ar fi putut forma în lacuri hidrotermale create de impacturile cu asteroizi. Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile pentru ecosistemele microbiene timpurii”, a declarat geologul Jaesoo Lim , de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM) . Ce indică analizele: semnături chimice ale unui sistem hidrotermal Echipa a analizat compoziția chimică a stromatolitelor și a identificat urme de europiu, element considerat indicator al activității hidrotermale din trecut. Sedimentele au avut niveluri ridicate de calciu, calcit și sulf, asociate microorganismelor adaptate la medii fierbinți. Datarea cu radiocarbon indică faptul că stromatolitele s-au format între aproximativ 23.400 și 14.600 de ani în urmă, ceea ce susține ideea că lacul hidrotermal creat după impact a persistat câteva zeci de milenii. Implicații: impacturile cu asteroizi ar fi putut ajuta, nu doar distruge Concluzia prezentată este că ciocnirile cu asteroizi nu ar fi avut doar efecte distrugătoare asupra Pământului timpuriu, ci ar fi putut crea și medii favorabile apariției sau dezvoltării vieții. Autorii studiului avansează și ipoteza că, în perioada bombardamentului intens de acum aproximativ 4 miliarde de ani, planeta ar fi putut avea numeroase astfel de „refugii” temporare pentru microorganisme. Cercetătorii mai susțin că aceste ecosisteme microbiene ar fi putut contribui inclusiv la apariția oxigenului în atmosfera timpurie a Pământului, în contextul în care organisme fotosintetice precum cianobacteriile sunt considerate esențiale în schimbarea compoziției atmosferei. Dacă ipoteza este corectă, impacturile ar fi putut crea mici „oaze de oxigen” în diverse regiuni ale Terrei timpurii, favorizând dezvoltarea vieții microbiene. [...]
