Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință

Un dispozitiv optic montat pe roverul sovietic Lunokhod 1 a rămas utilizabil după aproape 40 de ani , iar în 2010 a returnat un semnal laser de circa patru ori mai puternic decât cel al reflectorului de pe Lunokhod 2, potrivit Antena 3 . Miza practică: astfel de „ținte” pasive (retroreflectori) susțin măsurători de mare precizie ale distanței Pământ–Lună și ale mișcărilor Lunii, într-un experiment care depinde de hardware vechi, expus decenii la mediul lunar. De ce contează semnalul „neobișnuit de puternic” Deși roverul a încetat să mai răspundă în 1971, retroreflectorul său – un ansamblu optic pasiv construit în Franța – nu avea nevoie de energie electrică. Rolul lui este să primească un impuls laser trimis de pe Pământ și să îl întoarcă aproape pe aceeași direcție, permițând calcularea distanței prin măsurarea timpului de zbor al luminii (dus-întors, aproximativ 2,5 secunde). Problema majoră a fost localizarea: poziția finală a roverului devenise incertă la nivel de kilometri, o eroare uriașă când ținta este un dispozitiv mic aflat la circa 384.000 km. Cum a fost „recuperat” Lunokhod 1 ca țintă științifică Schimbarea a venit în 2010, când imagini de înaltă rezoluție de la Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) al NASA au permis identificarea locației roverului. Cu coordonate mai precise, cercetătorii au putut încerca din nou măsurători laser către reflector. În aprilie 2010, echipa APOLLO (Apache Point Observatory Lunar Laser-ranging Operation) din New Mexico a trimis impulsuri laser către Lunokhod 1 folosind coordonate derivate din LRO și a obținut semnalul de întoarcere, apoi a rafinat poziția prin observații suplimentare. Ce indică diferența față de Lunokhod 2 și întrebarea despre praf În rezumatul lucrării ulterioare, echipa a notat că reflectorul de pe Lunokhod 1 părea „în stare excelentă” și returna un semnal de aproximativ patru ori mai puternic decât reflectorul de pe Lunokhod 2. Materialul mai menționează că NASA a raportat, în general, slăbirea semnalelor de la reflectoare lunare mai vechi, iar una dintre ipoteze este depunerea de praf ridicat de micrometeoriți; cauzele nu sunt însă pe deplin clarificate. În acest context, performanța Lunokhod 1 nu „rezolvă” problema, dar adaugă un punct de date important într-un experiment pe termen lung. De ce poziția lui Lunokhod 1 ajută măsurătorile Echipa APOLLO a observat că Lunokhod 1 este amplasat mai aproape de marginea Lunii decât alți reflectori, o geometrie utilă pentru studierea oscilațiilor subtile ale Lunii (librațiile). Aceste mișcări sunt folosite pentru rafinarea modelelor despre interiorul Lunii, inclusiv întrebări legate de miez. Separat, NASA descrie măsurarea laser lunară drept unul dintre cele mai longevive experimente din era Apollo; reflectoarele lăsate de misiunile Apollo 11, 14 și 15, plus cele transportate de Lunokhod 1 și 2, permit urmărirea distanței Pământ–Lună cu precizie foarte mare. Un rezultat cunoscut, menționat în material, este că Luna se îndepărtează de Pământ cu aproximativ 3,8 centimetri pe an. Context: misiunea și „pierderea” roverului Lunokhod 1 a aterizat în Marea Ploilor pe 17 noiembrie 1970, în misiunea sovietică Luna 17, și este descris ca primul rover telecomandat care a operat pe o altă lume. A funcționat timp de 11 cicluri lunare zi-noapte și a parcurs aproximativ 10,5 kilometri, înainte ca încercările de contact să eșueze; încheierea oficială a călătoriei este datată 4 octombrie 1971. Roverul a rămas pe Lună, iar urmele sale sunt încă vizibile în imaginile LRO, însă timp de decenii oamenii de știință nu au mai știut suficient de precis unde se află pentru a folosi reflectorul în mod eficient. [...]

Moz a integrat în Moz Pro un tablou de bord care urmărește cum apare un brand în răspunsurile ChatGPT și Gemini , într-o încercare de a acoperi un gol tot mai vizibil: echipele de marketing pot măsura pozițiile din Google, dar nu au, de regulă, instrumente care să arate dacă (și cum) recomandă asistenții cu inteligență artificială un produs, potrivit The Next Web . Miza este una operațională: o parte tot mai mare din documentarea înainte de cumpărare începe în interfețe de tip „asistent AI”, nu în motoare de căutare. În acest context, „vizibilitatea” nu mai înseamnă doar locul într-o listă de linkuri, ci dacă un model de limbaj include brandul într-un răspuns și cât de sus îl menționează în text. Ce măsoară „AI Visibility” și de ce schimbă raportarea SEO Elementul central al pachetului este „AI Visibility”, un dashboard în care utilizatorul introduce numele brandului, definește termenii care se consideră mențiuni și poate adăuga până la trei competitori. Instrumentul începe apoi să urmărească aparițiile brandului în răspunsuri generate de ChatGPT și Gemini. Diferența față de raportarea clasică este că tabloul de bord nu arată doar dacă brandul este menționat, ci și poziția în răspuns. Publicația argumentează că acest lucru contează deoarece un răspuns AI nu funcționează ca o pagină cu zece rezultate, unde și pozițiile inferioare rămân vizibile. În plus, dashboardul compară „cota de mențiuni” a brandului cu cea a competitorilor pe aceeași axă temporală, pentru a observa dacă un efort de conținut, o lansare de produs sau o apariție în presă a schimbat frecvența recomandărilor. Cum arată „bucla” de lucru: cercetare, brief, măsurare Pachetul include încă două instrumente, gândite să alimenteze rezultatul urmărit de „AI Visibility”: AI Research : identifică întrebările formulate conversațional (prompts) pe care utilizatorii le adresează asistenților AI despre o categorie și le asociază cu date din căutarea organică (volum lunar, dificultate, intenție). AI Content Brief : transformă cercetarea într-un brief structurat (tip de conținut, public-țintă, localizare, un rezumat exemplu și o structură sugerată). Împreună, cele trei componente sunt prezentate ca un circuit: identifici întrebările relevante, produci conținutul care răspunde la ele, apoi urmărești dacă brandul câștigă vizibilitate în răspunsurile AI. Disponibilitate și condiții „AI Visibility” este disponibil în Moz Pro începând cu planul Medium (și peste). Există și o perioadă de test gratuită, care permite configurarea dashboardului și compararea cu competitorii înainte de alegerea unui plan. În articol sunt incluse linkuri afiliate către produs, inclusiv către pagina de încercare gratuită și către o pagină de recenzii: Try Moz Pro’s AI SEO Toolkit free și Moz Pro la preț/recenzii pe tekpon.com . [...]

HP începe vânzările pentru Omen 15, cu prețuri de la 2.099 dolari (aprox. 9.700 lei), poziționând noul model ca alternativă mai mică la Omen 16, potrivit Notebookcheck . Laptopul pare, deocamdată, disponibil doar în America de Nord, ceea ce limitează accesul pe alte piețe și face ca principalul „semnal” pentru cumpărători să fie raportul preț–configurație. Modelul are un ecran de 15,3 inci, cu raport 16:10, iar HP mizează pe combinații de procesoare AMD și Intel, plus o placă video Nvidia GeForce RTX 5070 pentru laptop (cu 8 GB memorie video) și o baterie de 70 Wh. Configurații și prețuri: două variante la 2.099 dolari, una la 2.799 dolari Pe site-ul HP din SUA sunt listate trei configurații (SKU-uri), cu diferențe în special la procesor, memorie RAM și tipul de ecran: Intel Core Ultra 7 356H, 32 GB RAM, 1 TB SSD, RTX 5070 (8 GB), ecran IPS 180 Hz – 2.099 dolari (aprox. 9.700 lei) AMD Ryzen 7 8745HX, 16 GB RAM, 1 TB SSD, RTX 5070 (8 GB), ecran IPS 180 Hz – 2.099 dolari (aprox. 9.700 lei) Intel Core Ultra 9 (menționat în sursă ca „356H”), 32 GB RAM, 1 TB SSD, RTX 5070 (8 GB), ecran OLED 120 Hz – 2.799 dolari (aprox. 13.000 lei) Notebookcheck notează că, potrivit propriilor benchmark-uri, Ryzen 7 8745HX „se află la coada clasamentului”, iar disponibilitatea unor opțiuni AMD mai noi rămâne, deocamdată, incertă. Ecrane: IPS 180 Hz la 2,5K sau OLED 120 Hz la 2,8K HP oferă două direcții pentru display: IPS de 15,3 inci, 1600p (2,5K), 16:10, luminozitate maximă 500 niți, rată de reîmprospătare 180 Hz; alternativă OLED 1800p (2,8K), 120 Hz, cu 500 niți în SDR și până la 1.100 niți în HDR (luminozitate ridicată pentru conținut cu gamă dinamică extinsă). Calendar de livrare și disponibilitate Comenzile pentru variantele cu Core Ultra 7 356H și Ryzen 7 8745HX ar urma să înceapă livrările pe 3 iulie. Pentru variantele cu Core Ultra 9 386H, HP anticipează stocuri în intervalul 27 mai – 1 iunie, conform aceleiași surse. [...]

Anker încearcă să coboare costul de intrare în categoria mașinilor robot de tuns iarba cu eufy C15, un model care renunță la cablurile perimetrale și la antenele RTK (poziționare de înaltă precizie) în favoarea unui sistem de navigație bazat pe cameră, potrivit Gizmochina . Miza este simplificarea instalării și reducerea complexității, două bariere frecvente pentru cumpărători. C15 este poziționat ca cel mai ieftin robot de tuns iarba din portofoliul eufy de până acum și țintește grădini mai mici, de până la 500 mp, față de modelele E15 și E18 ale companiei. Instalare fără cabluri și fără RTK: navigație cu TrueVision Elementul central este sistemul TrueVision, bazat pe cameră, care se ocupă de navigație și cartografiere. Camera montată frontal gestionează automat detectarea obstacolelor, poziționarea și planificarea traseului, ceea ce ar trebui să reducă semnificativ timpul și dificultatea instalării față de soluțiile clasice. Publicația notează că robotul poate evita obiecte precum animale de companie, jucării sau mobilier de grădină și chiar animale mai mici (de exemplu, arici). Cartografierea inițială poate totuși să dureze, în funcție de configurația curții. Specificații de lucru: disc de 180 mm și pantă de până la 32% La nivel de tăiere, eufy C15 folosește un disc de 180 mm, cu înălțime de tăiere reglabilă între 20 mm și 60 mm. Poate lucra pe pante de până la aproximativ 32%, un prag orientat către curți rezidențiale. Pe lista de funcții apar și programarea din aplicație, încărcarea automată și suportul pentru mai multe zone. Preț și disponibilitate: de la 899 euro, cu „garaj” inclus la lansare Modelul a intrat oficial la vânzare după o etapă de precomenzi. Prețul de pornire este de 899 euro (aprox. 4.500 lei), iar eufy include temporar gratuit accesoriul opțional tip „garaj”, într-o ofertă de lansare limitată. În mod normal, pachetul ar costa 999 euro (aprox. 5.000 lei). C15 este disponibil prin magazinul online eufy, Amazon și anumiți retaileri, conform aceleiași surse. [...]

Ugreen mizează pe încărcarea simultană a până la cinci dispozitive, cu management automat al puterii , odată cu lansarea unui încărcător GaN de 160W care include și un afișaj pentru monitorizarea în timp real a încărcării, potrivit Gizmochina . Produsul este listat în China la 279 yuani (aprox. 40 dolari, adică ~180 lei). Noul model are un ecran frontal „multi-fereastră” care afișează informații precum puterea livrată și starea protocolului de încărcare rapidă, astfel încât utilizatorii pot vedea direct ce se întâmplă în timpul alimentării dispozitivelor. Cinci porturi și alocare „inteligentă” a puterii Încărcătorul vine cu patru porturi USB-C și un port USB-A, pentru încărcarea simultană a până la cinci dispozitive. Compania spune că folosește o tehnologie proprie de alocare a puterii (SmartCharge), care detectează cerințele dispozitivelor conectate și distribuie automat vitezele de încărcare. Putere maximă și limite în scenarii reale La nivel de performanță, încărcătorul poate livra până la 140W pe un singur port USB-C. Pentru utilizare pe mai multe porturi, Ugreen indică: până la 160W putere totală combinată în configurații cu două, trei sau patru porturi USB-C folosite; până la 155W putere totală atunci când sunt utilizate toate cele cinci porturi. Conform specificațiilor listate, porturile au și limite individuale: USB-C1 și USB-C2: până la 140W fiecare; USB-C3: până la 100W; USB-C4: până la 30W; USB-A: până la 22,5W. Eficiență, temperatură și utilizare internațională Modelul folosește un cip GaN (nitrură de galiu) „upgradat”, despre care compania afirmă că îmbunătățește eficiența și reduce încălzirea. Încărcătorul include și monitorizare în timp real a temperaturii, pentru menținerea siguranței la utilizare prelungită. Pentru utilizare în călătorii, dispozitivul acceptă intrare 100V–240V, ceea ce îl face compatibil cu rețele electrice din mai multe țări. Schimbări de design: mai ușor decât generația anterioară Ugreen a redus greutatea de la 353 grame (versiunea mai veche) la aproximativ 320 grame pentru acest model. Și inscripția „160W” de pe lateral a fost modificată din gri în roșu, pentru vizibilitate mai mare. [...]

Anthropic ar putea închide o finanțare de peste 30 mld. dolari, ceea ce i-ar împinge evaluarea peste OpenAI , potrivit IT之家 , care citează Bloomberg pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Tranzacția ar putea fi finalizată chiar săptămâna viitoare, însă angajamentele investitorilor și termenii rămân în curs de confirmare și se pot modifica. De ce contează: o posibilă schimbare de lider în „liga” evaluărilor AI Sursele citate indică o rundă de finanțare „supradimensionată”, cu un total estimat la peste 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei). Evaluarea Anthropic ar urma să depășească 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 mld. lei), nivel care, dacă se confirmă, ar plasa compania peste OpenAI și ar face-o cea mai valoroasă companie AI privată la nivel global. Un detaliu relevant pentru piață este că suma strânsă ar fi deja peste ținta inițială de 30 de miliarde de dolari, semn al competiției între investitori pentru expunere la companiile care vând servicii AI către clienți corporate. Ritmul negocierilor și contextul unei posibile listări Potrivit informațiilor, runda s-a mișcat rapid, în doar câteva săptămâni. Anthropic ar fi început să ia în calcul finanțarea la o evaluare de peste 900 de miliarde de dolari după ce, la final de aprilie, ar fi primit mai multe propuneri de finanțare „nesolicitate”, iar în această lună ar fi intrat în negocieri. În paralel, „anterior s-a relatat” că atât Anthropic, cât și OpenAI ar putea viza o listare (IPO) cel mai devreme în această toamnă, însă materialul nu oferă un calendar ferm. Venituri în creștere și presiune pe infrastructură Sursele citate susțin că veniturile Anthropic cresc accelerat pe fondul cererii din zona de companii. Estimările menționate includ: venituri în trimestrul al doilea de 10,9 miliarde de dolari (aprox. 50 mld. lei), de peste două ori față de trimestrul anterior; posibilitatea primului trimestru profitabil din istoria companiei; depășirea unui venit anualizat de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) până la finalul lunii viitoare. Publicația explică și indicatorul de „venit anualizat” ca o extrapolare a veniturilor pe termen scurt la nivelul unui an întreg. Ca reper, în iulie anul trecut, venitul anualizat ar fi fost de 4 miliarde de dolari. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , este citat spunând că venitul anualizat și utilizarea au crescut de „80 de ori” în primul trimestru, iar compania încearcă să obțină „cât mai repede” mai multă putere de calcul pentru a susține cererea în creștere. [...]

Huawei împinge capacitatea SSD-urilor pentru centre de date la 122,88 TB fără acces la 3D NAND de ultimă generație , mizând pe o soluție de ambalare care îi permite să ocolească, în practică, limitările impuse de sancțiunile americane, potrivit Tom's Hardware . Dispozitivul este gândit pentru inferență AI (rularea modelelor în producție) și centre de date și vine în două variante de capacitate: 61,44 TB și 122,88 TB. Publicația notează că Huawei se așteaptă și la o versiune de 245 TB „în viitor”, fără a oferi un calendar. Miza: densitate mai mare fără cipuri 3D NAND „high-layer” din afara Chinei Elementul central nu este doar capacitatea, ci faptul că Huawei nu poate cumpăra cipuri 3D NAND cu număr mare de straturi de la furnizori externi, necesare în mod obișnuit pentru SSD-uri foarte încăpătoare. În acest context, compania folosește o tehnologie numită Die-on-Board (DoB) , care montează direct mai multe „dies” (matrițe de memorie NAND) pe placa de circuit (PCB) a SSD-ului. Conform publicației Blocks & Files, citată de Tom’s Hardware, abordarea DoB permite înghesuirea unui număr mai mare de dies fără stivuire, crescând densitatea și depășind limitele impuse de ambalările tradiționale de tip BGA/TSOP (formate standard de încapsulare a cipurilor). Sursa secundară: Blocks & Files – Blocks & Files . De ce contează sancțiunile și ce „ocolesc” concret Tom’s Hardware amintește că Departamentul Comerțului din SUA a adăugat Huawei pe „Entity List” în 2019, ceea ce a limitat accesul companiei la tehnologie de origine americană și, mai larg, la tehnologii realizate cu aport american. În consecință, chiar și companii non-americane care produc 3D NAND avansat (precum Samsung sau SK hynix) nu pot vinde astfel de cipuri către Huawei, deoarece aceste produse folosesc tehnologie americană. În paralel, Samsung a anunțat 3D NAND cu peste 400 de straturi, însă acest tip de memorie este „off-limits” pentru Huawei, în logica sancțiunilor descrise de publicație. Alternativa locală și limita ei: 232 de straturi În China, YMTC (descrisă drept principalul producător chinez de cipuri de stocare) are tehnologia Xtacking 4.0, dar aceasta este limitată la 232 de straturi, potrivit articolului. Densitatea mai mică ar pune Huawei în dezavantaj față de competitori care folosesc 3D NAND mai avansat, deoarece ar obține capacități mai mici în același format. În loc să aștepte ca furnizorii să recupereze decalajul, Huawei a ales să compenseze prin DoB, ca soluție de creștere a capacității folosind dies mai puțin dense. OceanDisk 1800 : costuri și provocări tehnice Noile SSD-uri sunt lansate sub numele OceanDisk 1800. Tom’s Hardware susține că DoB este și mai eficient din punct de vedere al costurilor decât ambalarea tradițională, deoarece elimină „mai multe procese scumpe”. În același timp, publicația precizează că Huawei a trebuit să rezolve dificultăți specifice acestei abordări, inclusiv managementul termic și integritatea semnalului (calitatea transmiterii datelor pe trasee electrice dense), iar lansarea produsului sugerează că aceste probleme au fost adresate. Context: presiunea de a înlocui tehnologia americană Articolul plasează mișcarea Huawei într-un context mai larg al decuplării tehnologice: pe fondul restricțiilor și al blocării importurilor unor produse Nvidia în China, companiile chineze din AI ar fi împinse să cumpere cipuri produse local, ceea ce ar direcționa venituri către producătorii chinezi și ar susține investiții în cercetare și dezvoltare. Pentru Huawei, mesajul operațional este că poate crește capacitatea de stocare pentru centre de date chiar și cu o bază de memorie NAND mai puțin avansată, dacă reușește să scaleze industrial această tehnologie de ambalare. Publicația nu oferă, însă, detalii despre preț, disponibilitate sau clienți. [...]
Google extinde „discomorfismul” la nivel de sistem pe Pixel, dar cu compromisuri de lizibilitate , printr-un pachet de pictograme care transformă toate iconițele aplicațiilor în „globuri disco”, potrivit WinFuture . Mișcarea vine după reacțiile disproporționate ale unor utilizatori Spotify la un logo aniversar în aceeași estetică și arată cât de rapid poate Google să împingă opțiuni de personalizare direct în interfața Android. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatorii Pixel Noul pachet de pictograme este disponibil pentru smartphone-urile Pixel și aplică un aspect strălucitor, de „discokugel”, tuturor iconițelor de pe ecran. Stilul este numit „Discomorphismus” (un curent estetic inspirat de efectul de glob disco) și se leagă de discuțiile despre designul interfeței care au continuat după trecerea la „Material You” (limbajul vizual Android care adaptează culorile și elementele UI la temă și fundal). De la glumă pe rețele sociale la actualizare oficială Trendul a pornit din social media, unde un utilizator a creat versiuni „glitter” ale unor iconițe cunoscute ca reacție la episodul Spotify. Șeful ecosistemului Android, Sameer Samat , a preluat ideea într-o postare pe X (fostul Twitter), inițial în registru de glumă, iar la scurt timp designul a fost lansat oficial ca actualizare de interfață. Publicația notează și că TechCrunch leagă noile iconițe de stilurile de simboluri generate cu ajutorul inteligenței artificiale introduse în martie. Condiții de utilizare și cum se activează Pentru a folosi noile iconițe este necesar Android 16 QPR3 (o actualizare trimestrială de platformă), ceea ce înseamnă disponibilitate pe dispozitive începând cu Pixel 6. Activarea se face din setările de fundal și stil, prin pașii indicați de sursă: apăsare lungă pe o zonă liberă a ecranului principal; „Fundal și stil”; setările pentru simboluri (iconițe); în fila „Creare”, selectarea și descărcarea designului „Disco”. Impact operațional: personalizare mai ușoară, dar cu limitări vizuale Dincolo de ironia la adresa criticilor Spotify, schimbarea are o consecință practică: Google împinge personalizarea iconițelor la nivel de sistem, fără dependență de pachete de la terți din Play Store, care duc frecvent la un aspect neuniform între aplicații. În același timp, WinFuture menționează două probleme: recunoaștere mai slabă a aplicațiilor : iconițele complexe pot deveni greu de distins din cauza reflexiilor generate de stilul „glitter”; lipsa ajustării de culoare : fiecare simbol este plasat pe un fundal negru, care poate arăta nepotrivit pe fundaluri deschise. [...]

Lansarea Shenzhou 23 ar urma să deblocheze rotația echipajelor la Tiangong după o misiune prelungită de urgență , într-un context în care China încearcă să revină la un calendar operațional normal pe stația sa spațială, potrivit Space . Misiunea este așteptată „cel mai devreme duminică” (24 mai), iar notificările de închidere a spațiului aerian indică o lansare în jurul orei 11:10 EDT, adică 18:10 ora României (15:10 GMT). Racheta Long March 2F, cu o lungime de 62 de metri, a fost transportată pe 16 mai pe calea ferată pe o distanță de 1,5 kilometri de la clădirea de integrare la rampa de lansare de la Jiuquan Satellite Launch Center, în deșertul Gobi. Pe 20 mai a avut loc o repetiție generală, iar China Manned Space Agency (CMSA) a transmis că facilitățile și echipamentele sunt în stare bună. De ce contează: rotația echipajelor, afectată de un incident, intră în faza de „reset” Shenzhou 23 va duce un nou echipaj de trei astronauți pentru un sejur de șase luni la bordul Tiangong, însă CMSA nu a anunțat încă numele membrilor echipajului. Aceștia urmează să fie prezentați public la Jiuquan cu aproximativ o zi înainte de lansare; sursa notează că au făcut deja teste medicale și repetiții. Miza operațională este închiderea celei mai lungi misiuni chineze cu echipaj uman de până acum, Shenzhou 21, prelungită în urma unei urgențe. Astronauții Shenzhou 21 (Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang) ar urma să revină pe Pământ pe 29 mai, la bordul capsulei Shenzhou 22, trimisă fără echipaj ca „ambarcațiune de salvare” după ce capsula Shenzhou 20 ar fi fost avariată de un impact suspectat cu resturi orbitale. Posibilă premieră: un zbor uman de un an pentru China Lansarea ar putea deschide și un scenariu fără precedent pentru programul chinez: unul dintre cei trei astronauți Shenzhou 23 ar putea rămâne pe orbită timp de un an. Potrivit articolului, acest lucru ar fi legat de planul ca Shenzhou 24 (programată pentru finalul acestui an) să transporte un astronaut pakistanez la Tiangong pentru o vizită scurtă; acesta ar urma să ocupe locul unuia dintre astronauții Shenzhou 23 la întoarcerea capsulei pe Pământ, lăsând un membru al echipajului inițial să continue șederea până la 12 luni. CMSA nu a confirmat oficial acest aranjament. Context: Tiangong intră în a 11-a misiune cu echipaj Shenzhou 23 va fi a 11-a misiune cu echipaj către Tiangong. Prima vizită a avut loc în iunie 2021 (Shenzhou 12), iar stația cu trei module a fost finalizată la finalul lui 2022. Misiunea vine la scurt timp după andocarea cargo-ului Tianzhou 10, ajuns la Tiangong pe 11 mai cu aproape șapte tone de provizii, un element care susține continuitatea operațiunilor odată cu schimbarea echipajului. [...]

Xiaomi pregătește o nouă brățară Smart Band pentru piețele externe , după ce un dispozitiv neanunțat a apărut în bazele de date ale unor autorități de reglementare din Asia, un indiciu tipic că lansarea comercială se apropie, potrivit Notebookcheck . Modelul, identificat prin codul „M2561B1”, a fost depus pentru aprobare la National Communications Commission (NCC) din Taiwan și la Infocomm Media Development Authority (IMDA) din Singapore. În ambele cazuri, dispozitivul este descris ca „Smart Band”, ceea ce sugerează că Xiaomi pregătește o nouă generație în gama sa de brățări de fitness. Ce indică apariția în registrele de reglementare Din punct de vedere operațional, prezența în baze de date precum NCC și IMDA este relevantă pentru că, de regulă, astfel de aprobări sunt necesare înainte ca un produs cu conectivitate (de exemplu, Bluetooth) să poată fi comercializat pe o piață. Faptul că aparițiile sunt în afara Chinei întărește ipoteza unei lansări internaționale. Notebookcheck notează că Xiaomi a atribuit anterior codurile „M2551B1” și „M2553B1” versiunilor standard și cu NFC (plăți/contactless prin comunicație de proximitate) ale Smart Band 10 Pro, lansat recent, dar disponibil deocamdată doar în China. Unde s-ar poziționa noul model în portofoliu Pe baza logicii de numerotare a codurilor, „M2561B1” pare să fie un model „next-generation”, care ar putea intra în seria Smart Band 11. Totuși, numele comercial nu este confirmat: publicația arată că sursa Chinese Smartwatches susține că ar putea fi „Smart Band 11 Active”, însă această denumire nu este susținută de NCC sau IMDA. În acest moment, informațiile din documentele de reglementare nu indică specificații sau o dată de lansare, ci doar existența produsului și pașii făcuți pentru autorizare pe anumite piețe. [...]

Un nou val de telefoane Honor cu baterii de cel puțin 10.000 mAh ar putea împinge mai sus „miza” autonomiei și a ecranelor cu refresh foarte mare , potrivit unei informații din China citate de GSMArena , care detaliază pe scurt ce ar urma să aducă seria Win 2. Modelul de vârf, numit în material „Win 2”, ar urma să vină cu un ecran de 6,89 inci, rezoluție „2K+” și rată de reîmprospătare de 185 Hz. Tehnologia panoului ar fi, cel mai probabil, LTPS (un tip de ecran LCD cu consum optimizat față de LCD-urile clasice). La capitolul platformă hardware, Win 2 ar urma să folosească viitorul Snapdragon 8 Elite Gen 6 , însă nu este clar dacă va fi varianta standard sau „Pro”. În plus, telefonul ar primi o baterie de cel puțin 10.000 mAh și „posibil” camere îmbunătățite față de generația anterioară, fără alte detalii. Ce se știe despre Win 2 RT și un posibil al treilea model Pentru Win 2 RT, informația indică un Snapdragon 8 Elite Gen 5. Separat, ar putea exista și un al treilea membru al familiei Win 2, echipat cu Snapdragon 8 Elite (fără „Gen 6” menționat), un ecran cu rezoluție „1.5K” și o rată de reîmprospătare „foarte mare”. Calendar: lansarea nu ar avea loc înainte de septembrie Momentul lansării rămâne neclar, dar publicația notează că Qualcomm este așteptată să prezinte Snapdragon 8 Elite Gen 6 în septembrie, ceea ce face improbabilă o lansare a seriei Win 2 înainte de acel moment. Până atunci, este de așteptat să apară noi scurgeri de informații despre configurații și poziționare. [...]

China își mută pregătirea pentru automatizare din fabrici în „școli” pentru roboți umanoizi , într-un demers cu miză economică și industrială: transformarea acestor mașini din demonstrații tehnologice în „angajați” care pot fi integrați în activități reale, potrivit Știrile Pro TV , care citează CNBC. La Centrul de Antrenament pentru Roboți Umanoizi din Beijing, instructori umani îi învață pe roboți să execute sarcini similare celor făcute de oameni: sortare de obiecte, organizarea rafturilor, reparații, masaj sau activități de întreținere. Centrul este susținut de autoritățile locale și face parte dintr-o rețea națională de facilități prin care China urmărește integrarea roboților în economie. Cum sunt „școlarizați” roboții pentru muncă Metoda descrisă în material se bazează pe repetarea intensivă a aceleiași acțiuni, cu ajutorul unor sisteme care colectează date despre mișcare: camere, senzori, controlere și echipamente de captare a mișcării. Scopul este ca robotul să ajungă să execute singur sarcina după ce „învață” din datele generate de controlul manual. Kenneth Ren, expert la RealMan Intelligent Technology , explică direcția de lucru a centrului: „Practic, îi învățăm pe roboți să gândească singuri.” Un exemplu din articol este Fudi Luo, fost profesor de artă, care antrenează roboți pentru activități industriale și descrie tranziția de la control manual la execuție autonomă, pe măsură ce se acumulează date: „La început, robotul nu are nicio conștientizare, așa că trebuie să îl controlez manual. Dar după ce mișcările generează date, robotul învață și poate executa singur sarcina.” De ce contează pentru economie și industrie Inițiativa este prezentată ca parte a unui plan industrial mai amplu al guvernului chinez, care consideră roboții umanoizi un sector-cheie pentru „dominația viitoare a piețelor globale și a lanțurilor de aprovizionare”. Cu alte cuvinte, miza nu este doar tehnologică, ci una de competitivitate industrială și capacitate de producție la scară. În paralel, roboții sunt deja testați în China în medii comerciale și în servicii publice, unde pot lucra ca bucătari, ospătari, barmani sau agenți de circulație, conform articolului. Limitele actuale și ce urmează Deocamdată, materialul notează că mulți roboți depind încă de asistență umană, însă dezvoltatorii susțin că vor putea lucra autonom în viitor. Ținta declarată este preluarea sarcinilor „periculoase sau repetitive” pe care oamenii nu vor sau se tem să le facă, potrivit lui Kenneth Ren. În același context, Elon Musk a spus anterior că principalul concurent al roboților umanoizi dezvoltați de Tesla va fi China, invocând capacitatea acesteia de a extinde rapid producția industrială. [...]