Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Un utilizator a instalat toate cele 84.000+ de extensii Firefox, iar browserul a devenit aproape inutilizabil , relatează ITHome , după un experiment documentat de Jack W., care a încercat să descarce și să activeze în masă extensiile din magazinul Mozilla. Potrivit sursei, Firefox are aproximativ 84.000 de extensii, cu o dimensiune totală sub 50 GB. Jack W. a pornit de la ideea că magazinul de extensii are un API public (o interfață prin care pot fi preluate automat date), fără limitări vizibile de tip „rate limit” sau autentificare, ceea ce ar permite descărcarea automată a tuturor pachetelor. După mai multe încercări (paginare, apoi schimbarea criteriilor de sortare), a reușit să obțină setul complet doar prin descărcare în paralel pe categorii: 84.235 de extensii, circa 49,3 GB în total, adică o medie de aproximativ 585 KB per extensie. Experimentul a scos la iveală și diferențe mari între extensii: cea mai mare menționată este „dmitlichess”, de 196 MB, care include peste 2.000 de fișiere audio. Alte extensii voluminoase includ pachete pentru ambalarea aplicațiilor Unity, extensii pentru YouTube cu multe imagini, extensii care includ modele de inteligență artificială integrate și pachete de muzică Lo-Fi. La polul opus, cea mai mică extensie ar avea doar 7.518 bytes și nu conține cod. În același timp, Jack W. spune că a întâlnit și extensii cu comportament înșelător sau abuziv: unele ar încerca să se dea drept portofele de criptomonede (de exemplu, imitând MetaMask) și să colecteze fraze de recuperare prin ferestre pop-up, trimițându-le ulterior către servere controlate de atacatori. Alte extensii ar controla automat conturi pentru a genera recenzii false de 1 stea sau 5 stele, iar o parte ar exista în principal pentru a introduce linkuri de tip SEO, inclusiv cu imagini de calitate slabă generate de AI; un tipar menționat este „XXX & Custom Web Search”, care ar schimba motorul implicit către Yahoo cu comision, unele astfel de extensii având, totuși, până la 700.000 de utilizatori. Din statisticile prezentate în postarea lui Jack W., 34,3% dintre extensii ar avea 0 utilizatori, 10,6% ar depăși 100 de utilizatori, iar 0,7% ar trece de 10.000. Totodată, 76,7% ar fi open-source (cu cod public), 2,4% ar fi cu plată, iar 19% ar fi „goale” (fără utilizatori, capturi de ecran sau descărcări). Partea practică a testului a fost activarea efectivă: metoda descrisă implică plasarea fișierelor.xpi în directorul de configurare Firefox și modificarea fișierului „extensions.json” pentru a forța activarea. La circa 1.000 de extensii, browserul a pornit, dar cu blocaje și conflicte; la 3.000 „încă era utilizabil”; la 6.000 putea deschide practic doar pagina about:addons; la 60.000 se bloca complet. În final, a reușit să activeze 84.194 de extensii: consum de memorie între 27 și 37 GB, aproximativ 40 de minute până la deschiderea browserului și circa 6 ore pentru încărcarea paginii about:addons, ceea ce a făcut utilizarea „aproape imposibilă”. Într-un test pe Mac, scrie sursa, volumul de scrieri pe disc ar fi depășit 400 GB, iar browserul nu a mai răspuns. [...]
OpenAI cere o repoziționare a politicilor fiscale și sociale pe fondul automatizării , cu propuneri care mută accentul de pe taxarea muncii către impozitarea profiturilor și a câștigurilor de capital, inclusiv prin taxe pe „munca automatizată”, potrivit antena3.ro . Pachetul este prezentat ca răspuns la riscul ca inteligența artificială să afecteze locuri de muncă și industrii întregi. Compania fondată de Sam Altman a publicat o serie de recomandări de politici publice, descrise drept „idei inițiale”, în contextul în care avansul rapid al AI ar necesita reforme economice și politice de amploare. OpenAI susține că tranziția către „superinteligență” este incertă și ar trebui gestionată „printr-un proces democratic”. Miza economică: baza de impozitare, sub presiune dacă scade ocuparea Documentul propune modernizarea sistemului fiscal prin mutarea bazei de impozitare către veniturile corporative și câștigurile de capital, în locul veniturilor din muncă și al taxelor salariale, care ar putea fi lovite de pierderi de locuri de muncă asociate adoptării AI. În același cadru, OpenAI recomandă introducerea unor taxe legate de munca automatizată. Ce măsuri pune OpenAI pe masă Între recomandările principale menționate în material se află: săptămâna de lucru de 4 zile , pe care guvernul ar urma să o încurajeze și să o stimuleze la angajatori, fără reducerea salariilor ; „bonusuri de beneficii” corelate cu creșterile de productivitate generate de instrumentele AI; un fond public de avere , în care legislatorii și companiile de AI ar colabora pentru investiții pe termen lung legate de boom-ul AI, iar randamentele ar fi distribuite direct cetățenilor; consolidarea protecției sociale (sunt menționate Social Security și Medicaid) și măsuri temporare precum extinderea ajutoarelor de șomaj, care ar putea fi activate automat când indicatorii privind impactul AI ating anumite niveluri. Energie și infrastructură: cererea centrelor de date devine o problemă de politică publică OpenAI cere și accelerarea extinderii rețelei electrice din SUA, pe fondul presiunii create de construcția de centre de date și de consumul de energie necesar antrenării unor modele AI tot mai puternice. Context: temeri de recesiune și efecte deja vizibile în sectorul software Propunerile vin pe fondul creșterii îngrijorărilor privind un val de pierderi de locuri de muncă și perturbări economice. Materialul amintește un raport din februarie care descria un scenariu ipotetic în care progresele AI ar putea duce la o prăbușire a pieței și la o recesiune alimentată de consumatori, scenariu care ar fi declanșat o vânzare masivă pe burse. Totodată, este menționat impactul noilor instrumente pentru companii și programare dezvoltate de Anthropic și OpenAI asupra acțiunilor marilor companii software, fenomen numit „SaaSpocalipsă”, precum și faptul că AI a fost invocată ca factor în spatele concedierilor de la Block și Atlassian. Ce urmează În forma prezentată, recomandările OpenAI nu sunt un plan legislativ, ci un set de direcții de politică publică. Implementarea lor ar depinde de decizii ale autorităților și de disponibilitatea companiilor de a participa la experimente precum săptămâna de lucru de patru zile și mecanismele de redistribuire propuse. [...]
Anthropic își împinge AI-ul în zona de securitate cibernetică, cu un model oferit controlat către giganți din tech , într-o mișcare care poate schimba viteza cu care sunt găsite și reparate vulnerabilitățile din sisteme precum iOS și macOS, potrivit mobilissimo.ro . Inițiativa se numește Project Glasswing și se bazează pe un nou model de inteligență artificială, Mythos Preview, pe care Anthropic îl poziționează ca instrument defensiv pentru identificarea și remedierea problemelor de securitate din sisteme de operare și browsere web. Compania susține că modelul a descoperit deja „mii” de vulnerabilități de tip „zero-day” (breșe necunoscute public și neacoperite prin actualizări la momentul descoperirii). Acces restricționat și parteneri selectați Mythos Preview nu va fi disponibil publicului larg. Anthropic spune că accesul este limitat la organizații selectate, între care sunt menționate: Apple Microsoft Google Amazon Pentru Apple, utilizarea ar viza întărirea securității iOS, macOS și a browserului Safari, prin identificarea mai rapidă a vulnerabilităților și corectarea lor înainte de a fi exploatate. De ce contează: AI-ul ca accelerator, dar și ca risc Anthropic argumentează că AI-ul aplicat în programare poate depăși, în anumite scenarii, chiar și specialiștii foarte experimentați în securitate. În același timp, compania avertizează că astfel de capabilități pot fi folosite și în scopuri malițioase, motiv pentru care Glasswing este prezentat ca un cadru de utilizare „defensivă”. Modelul economic: credite inițiale, apoi plată Anthropic anunță că va oferi până la 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) sub formă de credite pentru utilizarea inițială a modelului, urmând ca partenerii să plătească ulterior pentru acces. Ce nu este precizat în material: condițiile comerciale exacte după perioada de credite și cum va fi măsurată, contractual, eficiența modelului în reducerea riscului de securitate. [...]
Xiaomi testează răcirea activă pe REDMI K90 Max, un semnal că miza se mută pe performanță susținută, nu doar pe vârfuri de putere , potrivit postării X · mobilissimo , care indică faptul că modelul „impresionează cu răcire activă și performanță susținută”. Informația relevantă operațional este tocmai accentul pe „răcire activă” – o soluție folosită pentru a limita supraîncălzirea în sarcini grele (de exemplu, jocuri sau utilizare intensă), astfel încât telefonul să poată menține performanța pe perioade mai lungi, fără scăderi bruște (așa-numitul „throttling”, adică reducerea automată a frecvențelor pentru protecție termică). Postarea a fost publicată pe 10 aprilie 2026, la ora 15:01 (ora României), și trimite către un material Mobilissimo printr-un link scurt (bf.ro/go/G7cJrg2B). În conținutul disponibil în postare nu apar detalii suplimentare despre specificații, preț, disponibilitate sau piețe vizate, astfel că amploarea schimbării (inclusiv implementarea concretă a răcirii active) rămâne de confirmat din articolul complet. [...]
China își extinde capacitatea de cercetare polară după ce a forat până la 3.413 metri în gheața Antarcticii, un prag care îi poate oferi acces controlat la lacuri subglaciare și la probe relevante pentru studiile climatice, potrivit antena3.ro . Forajul a fost realizat cu un sistem de apă fierbinte (jeturi de apă la presiune și temperatură ridicate, care topesc gheața) și a fost finalizat duminică în zona unui lac subglaciar din apropierea stației Kunlun, în Antarctica de Est. Ministerul Resurselor Naturale din China a prezentat operațiunea drept un record internațional și primul foraj adânc de acest tip efectuat de China pe continent. De ce contează: acces la „arhive” climatice și probe fără contaminare Tehnica de foraj cu apă fierbinte este descrisă ca o metodă care reduce riscul de contaminare, deoarece permite deschiderea canalelor de acces fără introducerea de substanțe externe. Miza științifică este majoră: ecosistemele subglaciare au rămas izolate timp de milioane de ani, iar accesul la apă și sedimente poate susține cercetări despre: evoluția climei terestre și „registre” climatice antice; posibile forme de viață în medii extreme sub gheață; colectarea de probe de apă și sedimente în condiții controlate. Echipa a trecut printr-un strat de gheață de peste trei kilometri și a creat un canal stabil pentru observații „in situ” (la fața locului), într-o operațiune care a implicat și progrese tehnice legate de controlul poluării, manipularea echipamentelor la adâncimi mari și lucru la temperaturi extreme. Recordul și limita metodei Potrivit agenției chineze Xinhua, adâncimea atinsă depășește recordul internațional anterior pentru forajul cu apă fierbinte, de aproximativ 2.540 de metri, stabilit între 2004 și 2011 de proiectul internațional IceCube la Polul Sud. În același timp, sursa notează că metoda, deși mai rapidă și mai „curată” decât forajul mecanic tradițional, devine mai dificil de controlat pe măsură ce crește adâncimea. Ce urmează Forajul face parte din a 42-a Expediție chineză în Antarctica, lansată în noiembrie 2025 și estimată să dureze câteva luni. În acest cadru, China urmărește să își extindă capacitățile de cercetare polară și să avanseze studiile despre schimbările climatice și ecosistemele continentului. [...]
Documente fiscale din China indică o tranzacție de 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) cu servere ce ar fi inclus acceleratoare AI Nvidia supuse interdicțiilor SUA , un episod care reaprinde riscul de reglementare și de conformitate în lanțul global de aprovizionare cu hardware pentru inteligență artificială, potrivit tomshardware.com . Informația se bazează pe înregistrări de facturi din baza Administrației de Stat pentru Taxare din China, care arată că Sharetronic Data Technology Co. (companie chineză ce vinde și închiriază servere AI) a achiziționat aproape 300 de servere ce ar conține cipuri AI Nvidia „interzise” la export către China, apoi le-a vândut unei subsidiare din Shenzhen pentru 92 milioane de dolari. Ce s-a cumpărat și când Conform facturilor citate, Sharetronic ar fi vândut către subsidiara din Shenzhen, în mai și iunie 2025: 276 de servere Super Micro SYS-821GE-TNHR , despre care pagina de produs menționează suport pentru „Nvidia HGX H100/H200 8-GPU”; 32 de servere Dell PowerEdge XE9680 , ale căror specificații indică drept acceleratoare compatibile Nvidia HGX H100, Nvidia HGX H200, Nvidia HGX H20, AMD Instinct MI300X și Intel Gaudi 3. Publicația notează, citând Bloomberg, că nu este clar ce cipuri exacte au fost efectiv incluse în serverele facturate și nici de unde au fost procurate , însă opțiunile menționate ar fi fost, la acel moment, sub incidența controalelor de export ale SUA către China. De ce contează: risc de conformitate și expunere pentru furnizori SUA au interzis exportul către China al acestor acceleratoare AI de înaltă performanță încă din 2022, cu mult înainte ca Super Micro și Dell să înceapă livrările pentru aceste platforme de servere. În acest context, tomshardware.com arată că este puțin probabil ca produsele din facturi să fie „stoc vechi” cumpărat înainte de interdicții (deși unele companii au făcut stocuri pentru până la 18 luni). Dell a negat orice abatere, afirmând că nu există „nicio evidență a vânzărilor presupuse” și că, dacă se constată deturnarea produselor sau transferul către o locație ori un client neautorizat, compania ia măsuri, inclusiv încetarea relației comerciale. Ce urmează nu este precizat în material: din datele prezentate reiese doar că documentele fiscale și compatibilitățile tehnice ridică semne de întrebare privind respectarea regimului de export, fără a stabili în mod definitiv configurația livrată sau proveniența componentelor. [...]
Oppo va lansa global Find X9s Pro pe 21 aprilie , ceea ce înseamnă că modelul nu rămâne exclusiv pentru China și intră direct în competiția internațională din segmentul premium, cu configurații de memorie mari și accent pe cameră. Informațiile au fost confirmate de gsmarena.com , pe baza detaliilor publicate de Oppo pe pagina de precomenzi din China. Lansarea are loc pe 21 aprilie, la un eveniment organizat în China, la ora 19:00 (ora locală). Oppo anunțase anterior prezentarea Find X9 Ultra și Find X9s Pro în aceeași zi pentru piața chineză, iar acum confirmă că și Find X9s Pro va avea debut global în cadrul aceluiași eveniment. Ce confirmă pagina de precomenzi: design, culori și memorie Oppo a deschis precomenzi pentru Find X9s Pro pe site-ul său din China, iar pagina respectivă confirmă atât designul, cât și variantele disponibile. Telefonul va fi oferit în patru culori și în patru configurații de memorie: 12 GB RAM / 256 GB stocare 12 GB RAM / 512 GB stocare 16 GB RAM / 512 GB stocare 16 GB RAM / 1 TB stocare Specificații punctuale comunicate oficial până acum Deși precomanda nu include prețul, pagina menționează câteva elemente tehnice care poziționează modelul în zona de vârf: ecran de 6,3 inci (diagonală); margini ale ecranului de 1,1 mm; două camere Hasselblad de 200 MP. Ce urmează Cum lansarea este la peste o săptămână distanță, Oppo ar urma să publice în zilele următoare informații suplimentare despre Find X9s Pro și Find X9 Ultra. În acest moment, prețul pentru Find X9s Pro nu este comunicat pe pagina de precomenzi. [...]
NASA a trecut în domeniul public codul sursă al computerului de ghidaj Apollo 11 , ceea ce permite oricui să îl citească, descarce și modifice, inclusiv pentru proiecte educaționale sau de cercetare istorică, potrivit ithome.com . Publicarea vizează software-ul folosit în 1969 la prima aselenizare cu echipaj uman și include fișiere de documentație în zeci de limbi, inclusiv chineză simplificată. Codul făcut public acoperă două baze software distincte: una pentru modulul de comandă (denumit „Comanche 055”) și alta pentru modulul lunar (denumit „Luminary 099”). Ambele rulau pe Apollo Guidance Computer (AGC), sistemul de calcul care a avut un rol esențial în reușita misiunii. Ce se poate face concret cu codul Dincolo de simpla consultare, cei interesați pot compila codul folosind instrumentele proiectului Virtual AGC, menționat de NASA. În material sunt indicate ca fiind compatibile mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux, Windows XP/Vista/7, Mac OS X 10.3 sau mai nou, precum și unele variante de FreeBSD. Context și limitări tehnice: de ce rămâne relevant Codul este un artefact tehnologic vechi de peste jumătate de secol, iar specificațiile AGC sunt, prin comparație cu standardele actuale, foarte modeste: 3.840 de octeți RAM și 69.120 de octeți ROM, cu o viteză maximă de aproximativ 85.000 de instrucțiuni pe secundă. Totuși, hardware-ul avea dimensiuni comparabile cu o consolă modernă de jocuri: 61,595 × 31,580 × 15,174 cm și o greutate de 31,8 kg. Pentru interfața de operare, modulul de comandă folosea două unități de control DSKY de câte 8,1 kg, iar modulul lunar avea o unitate DSKY. Cine a pregătit materialul pentru publicare NASA precizează că digitalizarea și organizarea acestui cod „de referință” au fost realizate de echipa proiectului Virtual AGC, împreună cu Muzeul MIT. Misiunea Apollo 11 a fost lansată la 16 iulie 1969, iar aselenizarea modulului „Eagle” a avut loc la 20 iulie 1969, la ora 20:17:43; echipajul a colectat 22 kg de roci și sol lunar. Publicarea codului în domeniul public mută, practic, o componentă critică a acestei istorii din zona de arhivă în zona de reutilizare liberă. [...]
OPPO pregătește o tabletă „mare” cu hardware de vârf, mizând pe productivitate și autonomie , potrivit ithome.com , care citează o scurgere de informații publicată pe Weibo de bloggerul @熊猫很禿然. Dacă detaliile se confirmă la lansarea oficială, Pad 5 Pro ar intra în zona dispozitivelor care pot înlocui parțial un laptop, prin ecran mare, accesorii dedicate și configurații de memorie ridicate. Ce s-a aflat despre OPPO Pad 5 Pro Informațiile indică un ecran LCD de 13,2 inci, cu rezoluție 3.4K (în altă mențiune, „3K”), și un procesor Snapdragon 8 „Elite” Gen 5 (numit și „a cincea generație Snapdragon 8 Supreme/Elite” în material). Tableta ar urma să fie disponibilă până la o configurație de 16 GB RAM și 512 GB stocare, cu memorie LPDDR5X și stocare UFS 4.1. La capitolul autonomie și încărcare, sursa menționează: baterie de 13.380 mAh (într-o listă separată apare „capacitate nominală 11.905 mAh”, cu „valoare tipică în jur de 12.200 mAh”); încărcare rapidă la 67 W și adaptor de 67 W inclus. Diferențele dintre valorile de baterie și rezoluția ecranului sunt prezentate în aceeași sursă ca parte a unor informații „expuse”, deci rămân de confirmat de OPPO. Elemente care indică orientarea spre utilizare „de birou” Pe lângă specificațiile de performanță, apar și indicii operaționale relevante pentru productivitate: tastatură cu „suport” (stand) de tip „flotant”; suport pentru stylus (creion digital); opt difuzoare; conectivitate USB 3. Tableta ar avea grosime de 5,94 mm și greutate de 672 g și este menționată în culori precum „Mov Monet”, „Aur răsărit” și „Maro mocha” (denumiri traduse aproximativ din chineză, conform listei din sursă). Când ar putea fi lansată și ce se știe oficial Materialul notează că OPPO Pad 5 Pro este deja disponibilă pentru rezervare pe site-ul oficial al companiei. Lansarea ar fi așteptată în aprilie, împreună cu Find X9 Ultra, însă data exactă și specificațiile finale nu sunt confirmate oficial în informațiile citate. [...]
Comisia Europeană a validat demersul ANCOM de a impune accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în aproape 6.000 de localități, o decizie cu impact direct asupra structurii concurențiale din zone unde operatorul este, în majoritatea cazurilor, singurul furnizor, potrivit gadget.ro . Miza: deschiderea pieței de internet fix și TV în localități cu risc de abuz de poziție dominantă, printr-un mecanism de acces reglementat. Decizia vizează o arie în care rețeaua fixă a DIGI ar urma să fie pusă la dispoziția altor operatori, în condiții stabilite și supravegheate de autoritatea de reglementare. Conform informațiilor prezentate, în aceste localități ANCOM consideră că DIGI are o poziție puternic dominantă, iar în peste 90–95% dintre cazuri ar fi vorba de monopol. Ce înseamnă „acces la rețea” și cum se aplică În practică, DIGI ar urma să permită altor companii (precum Orange și Vodafone) să folosească infrastructura sa fixă contra unor tarife de acces, descrise ca un tip de „chirie”. Tarifele ar trebui să fie: rezonabile (nu stabilite arbitrar, ci negociate și validate cu ANCOM în baza directivelor UE); nediscriminatorii (aceleași condiții pentru toți); transparente, cu condiții contractuale clare. Modelul este unul de tip „wholesale” (vânzare en-gros de acces la rețea), care le permite competitorilor să vină cu propriile oferte comerciale peste infrastructura existentă. De ce contează pentru piață și pentru utilizatori Publicația estimează că schimbarea ar putea afecta o populație de peste 4,6 milioane de locuitori. Efectul urmărit este creșterea concurenței în zone unde opțiunile sunt limitate sau inexistente, ceea ce ar putea însemna: mai multe alternative de furnizor pentru internet fix și televiziune; presiune competitivă pe prețuri și pachete; reducerea riscului ca un operator dominant să impună condiții nefavorabile în lipsa concurenței. În același timp, materialul notează că dreptul de proprietate asupra infrastructurii este recunoscut prin plata tarifelor de acces, argument folosit pentru a contrabalansa temerea că obligația ar descuraja investițiile viitoare. Context: reglementări UE de care DIGI a beneficiat în expansiunea externă Un element de context relevant este că, potrivit analizei, DIGI s-a extins în mai multe piețe europene folosind mecanisme similare de acces la infrastructura altora. Sunt menționate: Spania: strategie mixtă (rețea proprie + acces la alte rețele); compania a funcționat mult timp ca MVNO (operator virtual, fără rețea proprie) și ar fi devenit MNO (operator cu rețea proprie) din 2025; Italia: DIGI ar fi în continuare 100% MVNO și, pe fibră, ar folosi infrastructura Open Fiber; Portugalia și Belgia: strategie hibridă, cu dezvoltare proprie și închiriere de infrastructură existentă. Ce urmează În baza „undei verzi” de la Comisia Europeană, ANCOM poate continua stabilirea pașilor pentru implementarea accesului concurenței la rețeaua fixă DIGI în localitățile vizate. Sursa nu oferă un calendar concret sau detalii despre nivelul tarifelor, acestea urmând să fie negociate și validate în procedura de reglementare. [...]
TurboQuant nu va tempera semnificativ cererea de memorie pentru AI, iar presiunea pe prețuri ar putea rămâne ridicată până spre 2028 , potrivit unei analize techradar.com , care citează opinii ale unor analiști din Coreea de Sud. Miza pentru piață este economică: chiar dacă algoritmii de compresie fac modelele mai „eficiente”, competiția din AI se poartă pe performanță, ceea ce tinde să mențină (sau să crească) consumul total de DRAM în centrele de date. De ce „optimizarea” nu înseamnă automat mai puțină memorie cumpărată Analiștii citați susțin că îmbunătățirile de tip TurboQuant (un algoritm de compresie anunțat recent de Google) nu se traduc neapărat în scăderea cererii de semiconductori și memorie. Logica este că modele mai eficiente reduc costul per unitate de calcul, ceea ce poate stimula utilizarea AI la scară mai mare, anulând economiile de resurse la nivel de industrie. Un analist de la Samsung Securities, Lee Jong-wook, este citat cu ideea că optimizarea modelelor tinde să fie folosită pentru a livra servicii AI mai performante cu aceleași resurse, nu pentru a reduce consumul total. În același registru, el argumentează că, atâta timp cât companiile AI concurează pe performanță, optimizarea nu va apăsa în jos cererea de semiconductori. Adoptarea TurboQuant rămâne incertă, iar efectul poate fi invers decât speră piața Un alt analist, Kim Rok-ho (Hana Securities), atrage atenția că tehnologiile de compresie nu sunt noi și că rămâne neclar dacă vor fi adoptate pe scară largă în industria AI. Chiar și într-un scenariu de adopție mai amplă pe termen mediu și lung, el vede mai probabilă scăderea barierelor de cost și extinderea utilizării AI, decât o reducere a cererii pentru DRAM și stocare. Analiza notează și o doză de scepticism în comunitățile online privind modul în care Google își prezintă tehnologia, subliniind totodată că, în acest moment, TurboQuant este încă la nivel de cercetare, iar implementarea la scară mare rămâne de văzut. Semnale de ieftinire la retail, dar fără schimbări de fond în piață Textul trece în revistă și un raport TrendForce despre scăderi de preț la DDR5 în SUA, Europa și Asia, însă interpretarea este că ieftinirile țin mai degrabă de o reacție a consumatorilor la niveluri considerate prea ridicate, nu de o îmbunătățire structurală a ofertei. În paralel, se menționează că prețurile „de contract” pentru marii producători nu ar indica o schimbare majoră de trend. Este amintit și producătorul de laptopuri Framework, care a reușit să limiteze temporar creșterile de cost, dar compania ar fi avertizat că volatilitatea și scumpirile ar putea continua în restul lui 2026. Ce urmează Concluzia analizei este că dezechilibrul dintre cerere și ofertă pe piața memoriei, alimentat de AI, nu pare să se corecteze rapid, iar estimările citate indică lipsa unei îmbunătățiri „semnificative” până în 2028. În acest context, TurboQuant este prezentat mai degrabă ca o tehnologie care poate crește performanța și accesibilitatea AI, nu ca un factor care să reducă presiunea asupra consumului total de RAM. [...]
OpenAI își schimbă rapid fluxul de semnare pentru aplicațiile macOS, după ce a depistat o vulnerabilitate într-un instrument terț folosit în lanțul său de dezvoltare , într-un caz care arată cât de expuse pot fi companiile la atacuri de tip „supply chain” (compromiterea furnizorilor/depedențelor software), potrivit economedia.ro . Compania spune că nu a găsit dovezi că datele utilizatorilor au fost accesate și nici că sistemele, proprietatea intelectuală sau software-ul său au fost modificate. Incidentul este legat de Axios, o bibliotecă de dezvoltare terță parte utilizată pe scară largă, pe care OpenAI afirmă că a fost compromisă pe 31 martie, într-un atac mai amplu asupra lanțului de aprovizionare software, atribuit unor actori despre care se crede că au legături cu Coreea de Nord. În urma compromiterii, un flux de lucru GitHub Actions folosit de OpenAI ar fi descărcat și executat o versiune malițioasă a Axios. Ce a fost expus și ce spune OpenAI că nu s-a întâmplat Potrivit companiei, fluxul de lucru afectat avea acces la un certificat și la materiale de autentificare folosite pentru semnarea aplicațiilor macOS (procesul prin care sistemul de operare poate verifica dacă aplicația provine de la un dezvoltator legitim). Sunt menționate explicit aplicațiile ChatGPT Desktop, Codex, Codex-cli și Atlas. OpenAI afirmă că analiza internă a concluzionat că certificatul de semnare prezent în acel flux de lucru „probabil” nu a fost exfiltrat (extras) cu succes de încărcătura malițioasă. Totodată, compania spune că parolele și cheile API (chei de acces pentru integrarea serviciilor) nu au fost afectate. Măsuri operaționale: actualizări obligatorii și suport tăiat pentru versiunile vechi OpenAI anunță că își actualizează certificările de securitate și le cere tuturor utilizatorilor de macOS să își actualizeze aplicațiile OpenAI la cele mai recente versiuni, pentru a reduce riscul distribuirii unor aplicații false. O consecință concretă pentru utilizatori și organizații: începând cu 8 mai, versiunile mai vechi ale aplicațiilor desktop macOS ale OpenAI nu vor mai primi actualizări sau asistență și „s-ar putea să nu mai fie funcționale”, conform companiei. OpenAI mai precizează că incidentul a avut drept cauză principală o configurare greșită în fluxul de lucru GitHub Actions, care a fost remediată. [...]