Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Microsoft a introdus variante cu 8GB RAM pentru Surface Pro (generația a 12-a) și Surface Laptop (generația a 8-a), dar le poziționează explicit în afara categoriei Copilot+ PC , menținând neschimbate cerințele hardware pentru Windows 11 Copilot+ PC, potrivit IT之家 . Noile configurații pornesc de la 849 dolari (aprox. 3.900 lei) pentru Surface Pro 12 și 949 dolari (aprox. 4.400 lei) pentru Surface Laptop 8. Ambele variante cu 8GB RAM vin, în configurația de bază, cu SSD de 256GB. Poziționare: „nu sunt Copilot+ PC”, iar cerințele rămân aceleași Microsoft a confirmat că aceste două produse, în noile versiuni cu 8GB RAM, nu fac parte din linia Copilot+ PC . În același timp, compania precizează că cerințele hardware pentru Windows 11 Copilot+ PC nu s-au schimbat . Mesajul are relevanță practică pentru cumpărători și pentru piață: Microsoft separă mai ferm segmentul „AI PC” (Copilot+ PC) de configurațiile mai accesibile, chiar dacă acestea poartă aceeași marcă Surface. Pentru cine sunt noile configurații cu 8GB RAM Potrivit companiei, nevoile de memorie diferă în funcție de sarcinile de lucru, iar 8GB RAM ar fi adecvați pentru: productivitate de zi cu zi; navigare web; comunicare; divertisment. Microsoft mai precizează că varianta de 8GB RAM este o opțiune suplimentară și nu înlocuiește modelele existente cu 16GB RAM. [...]
Samsung ar putea diferenția viitoarea gamă pliabilă mai ales prin culori și configurații de stocare , potrivit unei scurgeri de informații citate de 9to5Google , într-un moment în care detaliile despre hardware rămân puține. Dacă se confirmă, strategia ar indica o segmentare mai fină între Z Fold 8 și Z Fold 8 Ultra, cu „Ultra” împins spre o zonă mai „premium” inclusiv prin finisaje. Informațiile provin dintr-un material publicat de Digital Citizen , pe care 9to5Google îl tratează cu prudență, menționând că publicația nu are un istoric consacrat pe astfel de scurgeri și că datele trebuie privite „cu un grăunte de sare”. Culorile: două comune, două „exclusive” pentru fiecare model Conform scurgerii, toate cele trei pliabile ar urma să aibă două variante de culoare comune: Cream și Graphite. În plus, fiecare model ar primi câte două culori proprii: Galaxy Z Flip 8 : Cream, Graphite, Mint, Pink Galaxy Z Fold 8 : Cream, Graphite, Lavender, Pistachio Galaxy Z Fold 8 Ultra : Cream, Graphite, Green Shadow, Violet Shadow Publicația notează că nu există, deocamdată, imagini sau confirmări care să arate cum arată aceste nuanțe în practică. Stocare: 256 GB „standard”, 1 TB doar pe Fold Aceeași scurgere susține că toate cele trei modele ar porni de la 256 GB , cu o variantă de 512 GB disponibilă. Opțiunea de 1 TB ar urma să fie rezervată doar pentru Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Z Fold 8 Ultra , nu și pentru Flip 8. Context: puține detalii despre hardware și o lansare așteptată în lunile următoare Din informațiile existente până acum, 9to5Google amintește că Galaxy Z Fold 8 ar fi o versiune „mai scurtă și mai lată” a pliabilelor recente Samsung, în timp ce Z Fold 8 Ultra ar păstra profilul lui Galaxy Z Fold 7 — ceea ce l-ar face mai ușor de recunoscut, dar „probabil” mai scump și cu hardware mai bun. Toate cele trei dispozitive sunt așteptate să fie prezentate la următorul eveniment Samsung Unpacked , „în următoarele câteva luni”, potrivit sursei. [...]
Întreruperea Claude a lovit simultan chat-ul și API-ul, riscând să blocheze fluxuri de lucru în companii , după ce Anthropic a confirmat că „investighează” problema și implementează o remediere, potrivit TechRadar . Problemele au început în jurul orei 10:02 ET (17:02, ora României), când a apărut un vârf de raportări pe Downdetector . La momentul relatării, numărul sesizărilor din SUA depășise 8.000, semn că incidentul a afectat un volum mare de utilizatori. Ce servicii au fost afectate și ce a comunicat Anthropic Pagina oficială Claude Status a indicat „o rată ridicată de erori” la nivelul modelelor și a transmis că „se implementează o remediere”. Ulterior, statusul a fost actualizat cu mesajul că „o remediere a fost implementată și monitorizăm rezultatele”. Din informațiile publicate, întreruperea a fost una extinsă, vizând: toate modelele Claude; atât conturile gratuite, cât și cele plătite; mai multe platforme Claude (interfața de chat, Claude Code, Claude Cowork și API-ul), cu excepția „Claude for Government”, menționat ca neafectat. Utilizatorii au raportat fie blocarea răspunsurilor („gândește” fără să finalizeze), fie mesaje de tipul „acest model nu este disponibil acum”. Evoluția incidentului: semne de revenire, dar cu întârzieri Pe parcursul zilei, raportările de pe Downdetector au început să scadă, însă mii de utilizatori ar fi rămas în continuare cu probleme, inclusiv în redacția TechRadar . Publicația notează că, după aproximativ o oră de la remedierea anunțată de Anthropic, serviciul a revenit pentru mulți utilizatori, deși cu întârzieri în răspunsuri în unele cazuri. TechRadar compară incidentul cu întreruperea semnificativă din 2 iunie, despre care spune că a fost mai mică și legată de modelul Opus 4.6, în timp ce întreruperea din 23 iunie ar fi fost „mai mare” și extinsă la toate modelele și platformele. De ce contează pentru companii Faptul că au fost afectate atât interfața de chat, cât și API-ul sugerează un impact operațional direct: de la utilizarea zilnică a asistentului în echipe până la aplicații și procese interne care depind de integrarea Claude. Anthropic a indicat că monitorizează situația după implementarea remedierii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor probleme reziduale pe termen scurt. [...]
Diferența de preț dintre OnePlus Nord 6 și Poco X8 Pro vine cu compromisuri clare la performanță și autonomie , arată o comparație publicată de Gizmochina . Nord 6 este poziționat mai sus ca „pachet complet” pentru utilizatori intensivi, în timp ce Poco mizează pe valoare: materiale mai premium și încărcare mai rapidă, la un cost mai mic. Preț: cât plătești în plus și pentru ce În material sunt indicate prețuri „aproximative”, care pot varia în funcție de țară, variantă și taxe: OnePlus Nord 6: ~460 dolari (aprox. 2.100 lei) Poco X8 Pro: ~375 dolari (aprox. 1.700 lei) Diferența de circa 85 dolari (aprox. 400 lei) este justificată, în logica comparației, printr-un set de upgrade-uri orientate spre performanță și autonomie pe Nord 6, în timp ce Poco încearcă să maximizeze dotările „vizibile” (construcție, ecran pentru multimedia, încărcare) la un preț mai jos. Performanță și baterie: Nord 6 împinge segmentul „mid-range” spre zona de flagship Punctul forte al OnePlus Nord 6 este platforma hardware: Snapdragon 8s Gen 4 și stocare UFS 4.1, combinație pe care publicația o descrie ca oferind viteză de nivel „flagship” pentru jocuri, multitasking și aplicații solicitante. Poco X8 Pro vine cu Dimensity 8500 Ultra, suficient pentru utilizare zilnică, dar prezentat ca un pas în spate la putere și grafică. La autonomie, Nord 6 are un avantaj net pe hârtie: bateria este de 7.500 mAh pentru varianta globală și 9.000 mAh pentru modelul din India. Poco X8 Pro are 6.500 mAh, tot o capacitate mare pentru zona sa de preț, însă sub Nord 6. Compromisul se vede la încărcare: Poco X8 Pro oferă 100 W pe fir, față de 80 W la Nord 6, ceea ce înseamnă reîncărcare mai rapidă pentru Poco, chiar dacă bateria este mai mică. Ecran și construcție: Poco câștigă la „premium feel”, OnePlus la protecție și fluiditate Ambele modele au ecrane AMOLED, dar cu priorități diferite: OnePlus Nord 6: rată de reîmprospătare 165 Hz, orientată spre fluiditate (utilă mai ales în jocuri și derulare) Poco X8 Pro: suport Dolby Vision, profunzime de culoare mai mare și luminozitate ridicată mai bună, avantaje pentru video și vizibilitate afară La materiale, Poco X8 Pro are ramă din aluminiu, în timp ce Nord 6 folosește plastic pentru ramă și spate. În schimb, OnePlus punctează la protecția ecranului cu „Crystal Guard”, evaluată la nivel 8 pe scara Mohs (rezistență mai bună la zgârieturi, potrivit sursei). Ambele au certificări IP68/IP69K pentru rezistență la praf și apă. Camere: avantaj OnePlus la selfie și video frontal Pe camera principală, configurațiile sunt apropiate: senzor principal de 50 MP cu stabilizare optică (OIS) și ultrawide de 8 MP. Poco are un mic avantaj hardware menționat în articol prin diafragma mai luminoasă f/1.5, utilă în lumină slabă. Ambele pot filma 4K până la 60 fps. Diferența mai mare apare la camera frontală: OnePlus Nord 6: 32 MP, autofocus și filmare 4K Poco X8 Pro: 20 MP, filmare limitată la 1080p În concluzia comparației, acest capitol înclină balanța spre Nord 6 pentru utilizatorii care fac apeluri video frecvent sau creează conținut pentru rețele sociale. Concluzia comparativă: „valoare” vs „pachet complet” Evaluarea din material este că OnePlus Nord 6 este alegerea mai bună „per total”, prin performanță, baterie mai mare, ecran mai fluid și cameră frontală superioară. Poco X8 Pro rămâne alternativa cu raport bun între dotări și preț, cu ramă din aluminiu, Dolby Vision și încărcare la 100 W, dar cu un nivel de performanță mai jos și o cameră frontală mai modestă. Pentru cumpărători, implicația practică este simplă: dacă diferența de preț este acceptabilă, Nord 6 este orientat spre utilizare intensă și „rezervă” de performanță; dacă bugetul e criteriul principal, Poco oferă multe elemente „premium” la cost mai mic. Lecturi conexe din aceeași publicație: OnePlus Nord 6 vs iQOO Neo 10 , OnePlus Nord 6 vs Nothing Phone (4a) Pro , Samsung Galaxy A27 vs Oppo A6 . [...]
Un eventual iPhone Ultra ar putea genera pierderi mari la revânzare , dacă este cumpărat „de test” cu gândul de a fi vândut ulterior, potrivit unei analize citate de 9to5Mac . Unghiul economic este simplu: la prețuri foarte ridicate, deprecierea anuală poate însemna sute sau chiar peste o mie de dolari pierduți, chiar și pentru un iPhone. Ce arată datele despre deprecierea pliabilelor Site-ul de revânzare SellCell (care a analizat evoluția valorii pe piața second-hand) susține că telefoanele pliabile sunt categoria cu cea mai slabă păstrare a valorii în primul an: pliabilele ar pierde 64,6% din valoare în 12 luni; smartphone-urile „tradiționale” ar pierde 55% în același interval. SellCell notează că, la costuri de achiziție mai mari, scăderea procentuală se traduce și într-o pierdere absolută mai mare, estimată de sursă la „aproape 1.000 de dolari” dacă un pliabil este cumpărat nou și vândut după un an. Extrapolarea pentru un „iPhone Ultra” și limita ei Pe baza acestor date, SellCell extrapolează că un iPhone Ultra la un preț de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) ar putea pierde până la 1.292 de dolari (aprox. 5.900 lei) în primul an. 9to5Mac precizează însă că, în practică, deprecierea ar putea fi mai mică, deoarece iPhone-urile tind să își păstreze valoarea mai bine decât multe modele concurente. Ca exemple, publicația indică: iPhone 16 (model de bază): 51,4% din valoare păstrată după un an; iPhone 16 Pro Max 256GB: 56,4% din valoare păstrată după un an. Chiar și dacă un iPhone Ultra s-ar încadra „undeva în acest interval”, 9to5Mac estimează că pierderea totală ar rămâne în jurul a 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) pe parcursul unui an. Ce opțiuni ar avea cumpărătorii care vor doar să „testeze” Publicația amintește și un element care poate reduce riscul pentru cei indeciși: politica Apple de retur în 14 zile . Cu alte cuvinte, dacă decizia este luată în acest interval, „experimentul” ar putea fi fără costuri de depreciere — dar doar în măsura în care returul este posibil și aplicabil în cazul concret. [...]
SpaceX își consolidează pivotul spre afacerea de „închiriere” de putere de calcul , după ce a semnat cu Reflection AI un contract de circa 6,3 miliarde de dolari (aprox. 29 mld. lei) până în 2029, potrivit The Next Web . Acordul adaugă un nou chiriaș major în centrele de date „Colossus” din Memphis și întărește ideea că SpaceX monetizează infrastructura AI ca linie de business separată, nu doar ca suport pentru propriile modele. Reflection AI va plăti 150 milioane de dolari pe lună (aprox. 690 mil. lei) pentru a închiria cipuri Nvidia în „Colossus 2”, cu plăți începând de la 1 iulie 2026 și până în 2029, suma totală ajungând la aproximativ 6,3 miliarde de dolari, conform CNBC (link în sursă). The Information a relatat prima despre tranzacție, iar contractul permite oricăreia dintre părți să renunțe cu un preaviz de 90 de zile după primele trei luni. Puterea de calcul ar rula pe sisteme Nvidia GB300, menționează publicația. Nvidia, furnizor și investitor în același timp Structura tranzacției este relevantă pentru dinamica pieței: Nvidia nu doar furnizează hardware-ul (cipurile), ci este și investitor în Reflection AI. Tech Funding News (link în sursă) scrie că Nvidia ar fi investit circa 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 mld. lei) în startup anul trecut, ceea ce pune compania „de ambele părți” ale contractului: vinde tehnologia și sprijină financiar clientul care o închiriază. Cine este Reflection AI și ce urmărește Reflection AI este un startup „open-source” (în sensul că promovează „open weights” – modele cu parametri publicați, spre deosebire de laboratoarele „închise”), fondat în 2024 de Misha Laskin și Ioannis Antonoglou, ambii foști Google DeepMind; Antonoglou a contribuit la dezvoltarea AlphaGo, potrivit articolului. Compania a atras 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în octombrie, la o evaluare de 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 mld. lei), cu Nvidia, Sequoia și Lightspeed printre investitori. Acum ar strânge din nou capital la o evaluare de 25 miliarde de dolari (aprox. 115 mld. lei), potrivit Bloomberg (link în sursă). The Next Web notează că Reflection nu a lansat încă un „frontier model” public (model de vârf, la limita performanței curente), iar compania are legături cu proiecte ale Departamentului Energiei din SUA și inițiative AI ale Pentagonului. SpaceX, din constructor de infrastructură pentru Grok în „proprietar” de centre de date Miza economică pentru SpaceX este că „Colossus” a devenit, în practică, o afacere de închiriere de capacitate. Publicația afirmă că SpaceX a construit inițial Colossus pentru Grok (modelul xAI), dar ulterior a transformat situl într-un business de tip „compute landlord”, inclusiv pe fondul faptului că nu ar fi reușit să facă centrul de date să funcționeze pentru propriile modele. Reflection intră într-o listă de chiriași care, potrivit articolului, include deja: Anthropic , cu plăți de aproximativ 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,75 mld. lei); Google, cu 920 milioane de dolari pe lună (aprox. 4,23 mld. lei). Tech Funding News mai susține (link în sursă) că aceste contracte ar duce SpaceX la peste 80 miliarde de dolari (aprox. 368 mld. lei) venituri angajate din compute până în 2029. Context operațional: Colossus 2 și dimensiunea infrastructurii Colossus 2 este campusul mai nou dintre cele două din Memphis. Colossus 1 ar găzdui deja peste 220.000 de GPU-uri Nvidia, iar SpaceX ar viza ca întregul complex să ajungă la o putere de 2 gigawați, ceea ce ar transforma Memphis într-una dintre cele mai mari concentrări de putere de calcul pentru AI, potrivit articolului. De ce contează Deși contractul cu Reflection (150 milioane de dolari/lună) este mult mai mic decât cel cu Anthropic, The Next Web îl tratează ca pe un semnal: infrastructura SpaceX ajunge să finanțeze, prin capacitate disponibilă, și „tabăra” modelelor deschise din cursa AI. În paralel, pentru Nvidia, tranzacția este încă un exemplu de model în care compania „vinde uneltele” și deține participații în „mina” care le folosește. [...]
Meta a pus pe pauză un program intern de monitorizare a activității angajaților, după ce un angajat a semnalat riscuri de expunere a unor date sensibile necriptate , potrivit TechRadar . Investigația vizează inițiativa „ Model Capability Initiative” (MCI) , care ar fi urmărit mișcările mouse-ului și activitatea digitală pentru a antrena modele de inteligență artificială. Ce făcea programul și de ce contează operațional MCI ar fi fost lansat în aprilie, cu scopul de a îmbunătăți modelele de AI ale companiei în sarcini unde acestea „se împiedică” de interacțiuni tipic umane cu computerul — de exemplu, selectarea dintr-un meniu derulant sau folosirea diferitelor scurtături de tastatură. Într-un memo intern citat în material, Meta ar fi prezentat inițiativa ca pe o modalitate prin care „toți angajații” pot contribui la îmbunătățirea modelelor „prin munca lor de zi cu zi”. Din perspectivă operațională, cazul ridică două probleme: amploarea colectării (monitorizare detaliată a activității) și controlul asupra datelor rezultate, mai ales când acestea ar fi fost stocate necriptat. Semnalarea de securitate: ce date ar fi fost expuse Conform Reuters (citată de TechRadar), un angajat a depus un raport de incident de securitate cu prioritate ridicată (SEV), susținând că programul ar fi expus date ale angajaților, inclusiv: „prompts” și transcrieri complete (în context, comenzi/cereri introduse în sisteme AI și rezultatele lor); conversații private; date despre persoane și performanță; evaluări de sensibilitate DSS (1–4). Aceeași sursă afirmă că programul ar fi colectat „mai multe informații decât fusese descris inițial” și le-ar fi stocat în formă necriptată. Angajatul ar fi susținut, de asemenea, că a putut accesa de pe computerul de serviciu informații personale, inclusiv fiscale și medicale. Poziția Meta și stadiul opririi Meta a confirmat că a pus programul pe pauză pentru a investiga acuzațiile, dar a spus că nu are, deocamdată, indicii că datele ar fi fost accesate necorespunzător de angajați. Declarația atribuită purtătoarei de cuvânt Tracy Clayton, citată în articol, este: „Am proiectat cu atenție acest program cu măsuri de protecție a confidențialității și, deși nu avem nicio indicație în acest moment că vreo dată a fost accesată necorespunzător de angajații Meta, îl punem pe pauză în timp ce investigăm.” Compania nu a precizat cât va dura pauza și a indicat că oprirea completă „pentru toată lumea” necesită timp, astfel că unii angajați ar putea vedea în continuare programul activ. Reuters a relatat că, în după-amiaza zilei de luni, programul încă rula pentru unele persoane. Ce urmează În lipsa unui termen comunicat pentru finalizarea investigației, miza imediată este dacă Meta va confirma amploarea colectării și modul de stocare a datelor, respectiv dacă va modifica sau va abandona MCI. Pentru companii, cazul este un semnal de risc privind instrumentele interne de „telemetrie” (colectare automată de date despre utilizare) folosite atât pentru productivitate, cât și pentru antrenarea AI: dacă nu sunt limitate strict și securizate, pot ajunge să includă și să expună date personale sau confidențiale care nu au legătură cu scopul declarat. [...]
Huawei vizează reducerea consumului de energie și a timpului de rulare pentru asistenții AI pe dispozitive , printr-o metodă de „potrivire” automată a modelelor în funcție de capabilitățile hardware, potrivit Huawei Central , care scrie că firma a primit aprobarea pentru un nou brevet pe această direcție. Brevetul, intitulat „An Artificial Intelligence (AI) Communication Method and Device”, descrie o soluție de comunicare între un asistent AI și dispozitive, cu obiectivul de a îmbunătăți eficiența și acuratețea rulării modelelor de tip LLM (modele lingvistice mari) direct pe device. Miza practică este ca utilizatorul să beneficieze de funcții AI mai „potrivite” contextului, fără testări repetate și consumatoare de resurse. Cum ar funcționa mecanismul descris în brevet Conform descrierii, sistemul implică două dispozitive într-un „sistem de comunicare”: un al doilea dispozitiv trimite către primul dispozitiv detalii despre modelele AI, inclusiv date complexe care înregistrează timpul de rulare și consumul de energie pentru diferite modele; după ce primește aceste informații, primul dispozitiv poate testa modelul în funcție de propriile capabilități hardware și poate transmite feedback către al doilea dispozitiv. Publicația notează că soluția introduce un mecanism de auto-verificare și potrivire a funcțiilor AI, astfel încât dispozitivele să nu mai fie nevoite să evalueze modelele „unul câte unul”. În schimb, ar putea determina mai rapid ce model este mai potrivit pentru mediul curent. De ce contează operațional: evaluare mai rapidă, rezultate mai precise În logica brevetului, metoda ar permite evaluarea capabilităților AI „mai ușor și mai eficient”, optimizând în același timp acuratețea rezultatelor evaluării. Sursa nu oferă un calendar de implementare și nici nu confirmă că soluția va ajunge într-un produs comercial; este vorba despre o aprobare de brevet și despre o descriere tehnică a unei posibile abordări. [...]
LastPass confirmă că atacatori au accesat date de clienți din mediul său Salesforce , după ce au obținut tokenuri OAuth furate în atacul asupra furnizorului terț Klue, potrivit BleepingComputer . Compania spune că produsele, serviciile și infrastructura sa nu au fost afectate, iar seifurile (vaults) clienților au rămas în siguranță. Incidentul a fost semnalat către LastPass pe 12 iunie, după ce compania a aflat de o breșă la Klue, o platformă de „market intelligence” folosită de echipele sale comerciale și integrată cu Salesforce și Gong. În urma investigației, LastPass afirmă că un actor neautorizat a obținut tokenuri OAuth pe care Klue le deținea pentru mai mulți clienți, inclusiv pentru LastPass, și le-a folosit pentru a accesa date de clienți din mediul Salesforce al LastPass. Ce date ar fi putut fi expuse și de ce contează LastPass spune că ar fi putut fi expuse următoarele categorii de date: nume de clienți; numere de telefon; adrese de e-mail; adrese fizice; informații din tichete/cazuri de suport; date asociate vânzărilor și CRM (Customer Relationship Management – administrarea relațiilor cu clienții). Riscul operațional imediat este creșterea tentativelor de phishing și a atacurilor de inginerie socială, care pot folosi aceste date pentru a face mesajele sau apelurile mai credibile. Recomandarea generală indicată este prudența față de comunicări nesolicitate (telefon/e-mail), mai ales când se cer informații sensibile, iar parola principală (master password) nu ar trebui comunicată nimănui. Ce se știe despre atac și cine l-a revendicat Atacul asupra lanțului de aprovizionare Klue a fost revendicat de grupul de extorcare Icarus , care ar fi compromis infrastructura platformei și ar fi furat tokenuri OAuth ce conectau mediile Salesforce ale clienților. Conform informațiilor prezentate, atacatorii ar fi intrat folosind credențiale vechi compromise pentru un serviciu de integrare, obținând astfel acces la tokenuri OAuth care legau Klue de diverse servicii terțe. Incidentul ar fi afectat mai multe organizații, inclusiv Recorded Future, Tanium, Jamf, Sprout Social, Gong și Insurity, iar atacatorul ar fi exfiltrat date CRM și ar fi lansat o campanie de extorcare. Măsuri luate de LastPass și avertisment privind comunicările LastPass afirmă că a dezactivat accesul angajaților la Klue, a rotit tokenurile API/OAuth expuse și a notificat autoritățile, în timp ce investigația continuă. Compania mai avertizează că actorii de amenințare ar folosi domeniile de expeditor baccarat.com[.]au, robinskitchen.com[.]au și house[.]com.au și că ar trebui considerate de încredere doar comunicările venite prin canalele oficiale de suport ale LastPass. Pentru moment, compania spune că investigația nu a găsit dovezi că atacatorul ar fi accesat date legate de Gong (care includ, de regulă, apeluri și e-mailuri cu clienții). [...]
O acțiune colectivă în California acuză mari operatori de benzinării că au folosit un algoritm cu inteligență artificială pentru a crește coordonat prețurile , într-un posibil ocol al regulilor de concurență, potrivit WinFuture . Procesul vizează inclusiv companii precum Walmart , BP și 7-Eleven și se bazează pe un cadru legal californian relativ nou, care interzice explicit folosirea algoritmilor comuni de stabilire a prețurilor între competitori. Plângerea a fost depusă luni, la Sacramento, de un grup de șoferi care susțin că operatorii au utilizat intenționat software de stabilire a prețurilor cu inteligență artificială pentru a majora „sistematic și nelegal” prețurile benzinei la nivelul întregului stat. În centrul acuzațiilor este o soluție a furnizorului Kalibrate , despre care reclamanții afirmă că ar procesa în timp real date confidențiale ale concurenților pentru a alinia automat prețurile și a reduce competiția. De ce contează: costuri mai mari pentru consumatori și risc de sancțiuni Conform informațiilor citate de WinFuture din Bloomberg , în zonele unde software-ul Kalibrate ar fi fost folosit pe scară largă au fost observate majorări de până la 30 de cenți pe galon. (Sursa nu oferă o conversie în litri; un galon american înseamnă aproximativ 3,785 litri.) Aceeași sursă indică faptul că fiecare cent în plus ar costa anual șoferii din California circa 134 milioane de dolari (aprox. 603 milioane lei, la un curs orientativ de 4,5 lei/dolar), potrivit estimărilor menționate. Miza economică a cazului este dublă: pe de o parte, eventuale despăgubiri pentru consumatori; pe de altă parte, un precedent care poate limita utilizarea „algoritmilor de preț” în retailul de carburanți, într-un moment în care astfel de instrumente sunt promovate ca soluții de optimizare comercială. Cine este vizat și ce cer reclamanții Potrivit acțiunii, companiile acuzate operează împreună peste 1.700 de stații de alimentare în California. Reclamanții solicită despăgubiri pentru toți șoferii care ar fi plătit în plus pe o perioadă mai lungă din cauza acestui mecanism. În proces este inclus și Kalibrate, ca furnizor al software-ului. Până acum, reacțiile publice sunt limitate: Walmart a transmis doar că analizează plângerea și va răspunde în instanță, iar alte companii, inclusiv BP, au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor presei, conform materialului. [...]
Agențiile de securitate cibernetică din alianța Five Eyes avertizează că atacurile amplificate de AI pot produce „catastrofe” în luni, nu în ani , iar mesajul lor către companii este că riscul nu mai poate fi tratat ca o problemă strict tehnică, ci ca una de continuitate operațională și pierderi financiare, potrivit Gizmodo . Într-o declarație comună rară, șefii agențiilor de securitate cibernetică din SUA, Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă spun că modelele avansate de inteligență artificială accelerează „viteza, scara și sofisticarea” amenințărilor. Mecanismul invocat este dublu: scad barierele de intrare pentru atacatori și se micșorează intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități software și exploatarea ei. „Calendarul nu este de ani, este de luni.” De ce contează pentru companii: risc de întreruperi și costuri mai mari Scrisoarea Five Eyes pune accent pe consecințe de business: breșele „se vor întâmpla”, iar diferența o face nivelul de pregătire, care poate limita escaladarea în „crize operaționale și financiare majore”. Mesajul este explicit: managementul de vârf trebuie să trateze securitatea ca responsabilitate de conducere, nu ca subiect delegat exclusiv echipelor IT. Măsuri recomandate: acces mai strict, patch-uri mai rapide, planuri testate Agențiile cer liderilor organizațiilor să reducă suprafața de atac și să scurteze timpii de reacție. Recomandările includ: limitarea accesului inutil la sisteme și a conectivității externe; evitarea întârzierilor la instalarea actualizărilor de securitate, prin prioritizarea patch-urilor; testarea planurilor de răspuns la incidente; întărirea autentificării identității; limitarea accesului utilizatorilor la sistemele critice. În același timp, grupul recomandă integrarea AI în operațiunile de securitate, argumentând că instrumentele bazate pe AI pot ajuta la detectarea mai timpurie a vulnerabilităților, monitorizarea comportamentelor neobișnuite și răspuns mai rapid la incidente, reducând „costul și impactul” acestora. Context: modele AI care ar crește capacitatea de exploatare a vulnerabilităților Avertismentul vine pe fondul apariției unor modele AI despre care se susține că pot accelera identificarea și exploatarea vulnerabilităților. Gizmodo menționează cazul Anthropic și modelul „Mythos”, descris ca fiind suficient de puternic încât accesul ar fi fost limitat inițial la anumite organizații și guverne, urmat de un model cu premise similare prezentat de OpenAI. Publicația notează și relatări potrivit cărora „Mythos” ar fi reușit să ocolească sistemul de operare al Apple și să preia controlul asupra unui sistem corporativ în „șase din zece” încercări, conform unor rapoarte ale organizațiilor care ar fi avut acces. Aceste informații nu sunt detaliate în scrisoarea Five Eyes și depind de raportările citate de Gizmodo. Presiune pe capacitatea statului: cazul CISA în SUA În SUA, discuția este complicată de situația agenției CISA (Cybersecurity and Infrastructure Security Agency). Gizmodo scrie că, după instalarea administrației Trump în ianuarie 2025, CISA ar fi pierdut o treime din personal prin concedieri și ar exista propuneri de tăieri bugetare de peste 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). Publicația mai amintește un incident în care jurnalistul de investigație Brian Krebs ar fi descoperit pe GitHub nume de utilizator și parole în clar pentru sisteme interne, posibil timp de circa șase luni. În acest context, avertismentul Five Eyes ridică o problemă practică pentru mediul privat: fereastra de timp pentru prevenție se comprimă, iar costul întârzierii (în patch-uri, controlul accesului și exerciții de răspuns) crește tocmai când capacitatea instituțională de a sprijini apărarea poate fi sub presiune. [...]
Apple testează piața pentru un panou OLED de 13,8 inci la MacBook , după ce a trimis o solicitare de informații (RFI) către Samsung Display , LG Display și BOE, potrivit IT之家 . Mișcarea indică faptul că Apple ar fi stabilit deja specificațiile de produs pentru ecran, dar proiectul este încă într-o fază timpurie și nu a ajuns la etapa de cerere de ofertă (RFQ). Informația, atribuită de publicație unor surse din industrie citate de ZDNET Korea, sugerează că Apple explorează opțiuni de aprovizionare pentru un nou format de ecran destinat laptopurilor MacBook. În termeni practici, RFI este un pas preliminar prin care compania colectează date tehnice și de capacitate de la furnizori înainte de a cere prețuri și volume. De ce contează: un nou format poate schimba poziționarea gamei MacBook Un ecran de 13,8 inci ar fi o dimensiune nouă în portofoliul actual de laptopuri Apple. În prezent, MacBook Pro folosește ecrane de 14,2 și 16,2 inci, MacBook Air are 13,6 și 15,3 inci, iar MacBook Neo este menționat cu 13,0 inci. Diferența de 13,8 inci ar indica fie o repoziționare a unui model existent, fie apariția unei noi variante între segmentele actuale. Publicația notează și un element de cost/complexitate: sursele din industrie se așteaptă ca panoul OLED de 13,8 inci să fie poziționat sub ecranul primei generații de MacBook Pro cu OLED. În acest scenariu, Apple ar putea folosi o structură „single-layer EL” (un singur strat electroluminiscent), în locul designului „tandem” (strat dublu suprapus), de regulă mai performant, dar și mai scump și mai dificil de produs. Calendar și riscuri: proiect în fază incipientă, posibil să fie abandonat IT之家 precizează că trecerea de la RFI la RFQ nu s-a produs încă, ceea ce sugerează că proiectul nu este „înghețat” comercial. În plus, având în vedere că ciclul de dezvoltare al produselor Apple este, de obicei, de 2–3 ani, panoul este descris ca fiind într-un stadiu timpuriu de comercializare și ar putea fi amânat sau chiar abandonat. [...]