Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
O acțiune colectivă în California acuză mari operatori de benzinării că au folosit un algoritm cu inteligență artificială pentru a crește coordonat prețurile, într-un posibil ocol al regulilor de concurență, potrivit WinFuture. Procesul vizează inclusiv companii precum Walmart, BP și 7-Eleven și se bazează pe un cadru legal californian relativ nou, care interzice explicit folosirea algoritmilor comuni de stabilire a prețurilor între competitori.
Plângerea a fost depusă luni, la Sacramento, de un grup de șoferi care susțin că operatorii au utilizat intenționat software de stabilire a prețurilor cu inteligență artificială pentru a majora „sistematic și nelegal” prețurile benzinei la nivelul întregului stat. În centrul acuzațiilor este o soluție a furnizorului Kalibrate, despre care reclamanții afirmă că ar procesa în timp real date confidențiale ale concurenților pentru a alinia automat prețurile și a reduce competiția.
Conform informațiilor citate de WinFuture din Bloomberg, în zonele unde software-ul Kalibrate ar fi fost folosit pe scară largă au fost observate majorări de până la 30 de cenți pe galon. (Sursa nu oferă o conversie în litri; un galon american înseamnă aproximativ 3,785 litri.) Aceeași sursă indică faptul că fiecare cent în plus ar costa anual șoferii din California circa 134 milioane de dolari (aprox. 603 milioane lei, la un curs orientativ de 4,5 lei/dolar), potrivit estimărilor menționate.
Miza economică a cazului este dublă: pe de o parte, eventuale despăgubiri pentru consumatori; pe de altă parte, un precedent care poate limita utilizarea „algoritmilor de preț” în retailul de carburanți, într-un moment în care astfel de instrumente sunt promovate ca soluții de optimizare comercială.
Potrivit acțiunii, companiile acuzate operează împreună peste 1.700 de stații de alimentare în California. Reclamanții solicită despăgubiri pentru toți șoferii care ar fi plătit în plus pe o perioadă mai lungă din cauza acestui mecanism. În proces este inclus și Kalibrate, ca furnizor al software-ului.
Până acum, reacțiile publice sunt limitate: Walmart a transmis doar că analizează plângerea și va răspunde în instanță, iar alte companii, inclusiv BP, au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor presei, conform materialului.
Recomandate
Spotify va exclude implicit „artiștii” generați de IA din recomandări , o schimbare care poate reduce vizibilitatea și fluxul de ascultări pentru acest tip de conținut și, în același timp, poate limita „spam-ul” care afectează experiența utilizatorilor, potrivit TechCrunch . Începând de la mijlocul lunii septembrie, utilizatorii vor vedea pe unele profiluri de artist o insignă „ AI Persona ”, care indică faptul că identitatea din profil este generată de inteligență artificială, nu aparține unei persoane reale. Spotify spune că va permite auto-declararea, dar nu se va baza doar pe aceasta. Cum se schimbă distribuția: fără recomandări editoriale și algoritmice, în mod implicit Spotify afirmă că, în mod implicit, nu va include „AI Personas” în recomandările editoriale sau algoritmice și nu le va adăuga în recomandările personalizate ale utilizatorilor. Excepția: dacă un utilizator urmărește deja un astfel de profil, ceea ce platforma tratează ca un semnal explicit că persoana respectivă vrea să asculte mai mult conținut de la acel „artist”. Insignele „AI Persona” vor apărea în mai multe zone ale aplicației, inclusiv pe profil (în banner și în secțiunea „Despre”), în căutare și în listele de piese din playlisturi. Implementare și control: revizuire de profiluri, praguri de audiență și drept de apel Compania spune că va revizui profilurile și va identifica acele cazuri în care numele și imaginile par să reprezinte identități fotorealiste generate de IA. Procesul va începe cu profilurile care au atins „praguri de audiență” predefinite, astfel încât să fie acoperiți mai întâi artiștii cu mai multe ascultări. Spotify mai notează că artiștii vor putea contesta eticheta „AI Persona” dacă consideră că a fost aplicată greșit. În lunile următoare, platforma va lansa și un instrument prin care utilizatorii pot raporta profiluri care par a fi „AI Personas”, dar nu sunt încă etichetate. De ce contează: protecția experienței utilizatorilor și presiunea asupra conținutului „de umplutură” Măsura este prezentată ca parte a extinderii politicilor Spotify privind IA. Platforma încearcă să gestioneze creșterea rapidă a conținutului generat de IA, inclusiv „slop” (conținut de calitate scăzută produs în masă), despre care compania avertizează că poate duce la o experiență mai slabă și, implicit, la anulări de abonamente. În același timp, Spotify spune că eticheta este o evaluare a identității publice din profil, nu a modului în care a fost produsă muzica. Informații despre cum a fost realizată muzica vor rămâne disponibile prin funcții precum AI Credits și SongDNA. Calendar: auto-declarare din 11 august, etichete din septembrie Spotify precizează că artiștii vor putea începe auto-declararea ca „AI Persona” din 11 august 2026, prin Spotify for Artists , iar etichetele vor deveni vizibile pentru utilizatori începând de luna viitoare (mijlocul lunii septembrie, conform materialului). [...]
Aplicația Gemini a depășit pragul de 1 miliard de utilizatori lunari , consolidându-și poziția de produs cu cea mai rapidă creștere din istoria Google , potrivit Google Health . Pentru piață, miza nu este doar dimensiunea audienței, ci faptul că utilizarea se mută accelerat spre interacțiuni vocale, funcții multimodale (cameră, partajare de ecran) și automatizări în aplicații — adică spre scenarii care pot crește dependența de asistent și pot extinde utilizarea în activități de zi cu zi. Cum se schimbă utilizarea: voce, cameră și atașamente Datele prezentate indică o orientare puternică spre interacțiunea vocală și spre rezolvarea de probleme „în timp real”: 63% dintre utilizatori vorbesc direct cu Gemini , inclusiv un număr mai mare de utilizatori „doar voce”. Părinții ocupați sunt cu 43% mai predispuși să folosească vocea pentru sarcini cotidiene. 1 din 5 interacțiuni Gemini Live depășește vocea: utilizatorii folosesc fluxuri video live și partajare de ecran pentru rezolvare de probleme în timp real, popular mai ales la pasionații de bricolaj și la studenți. În zona educației, 38% dintre solicitările legate de școală includ un atașament , semn că utilizarea se bazează frecvent pe documente și materiale încărcate. Funcții cu impact operațional: creație de conținut și automatizări în aplicații Google indică două direcții care pot conta direct pentru productivitate și pentru utilizarea în mediul de afaceri: Gemini generează peste 150 de milioane de imagini pe zi , iar compania susține că funcțiile de creație (imagini, video și audio „într-un singur loc”) sunt folosite de micile afaceri pentru materiale precum cele de marketing. Pe Android, Gemini poate automatiza acțiuni în peste 40 de aplicații populare , inclusiv pentru sarcini precum rezervări sau comenzi. iOS și macOS: bază mare de utilizatori, intensitate mai ridicată pe Mac Pe ecosistemul Apple, Google raportează peste 100 de milioane de utilizatori activi pe iOS , iar utilizatorii „power” de macOS ar formula solicitări („prompturi”) de circa două ori mai des decât pe alte platforme. Ce urmează, în viziunea Google Compania spune că își propune să construiască „pentru următorul miliard” și să facă Gemini „cel mai personal, proactiv și puternic asistent”. În practică, datele publicate sugerează că direcția este extinderea utilizării dincolo de chat: spre voce, multimodal și automatizări, adică spre integrare mai profundă în fluxurile zilnice de lucru și viață. [...]
China accelerează trecerea la prognoze meteo cu AI, cu potențial de reducere a costurilor de calcul și de îmbunătățire a reacției la fenomene extreme , arată o analiză preluată de HotNews , pe baza unei relatări Reuters, în contextul monitorizării taifunului „Delfin”. Modelele dezvoltate în China – „Fengwu” ( Shanghai AI Laboratory ), „Pangu” (Huawei) și „Fuxi” (Universitatea Fudan) – sunt prezentate ca fiind printre puținele sisteme AI care pot genera prognoze mult mai rapid decât modelele convenționale, obținând rezultate similare sau chiar mai bune pentru anumiți indicatori de acuratețe. Miza operațională este directă: prognoze mai rapide, la costuri mai mici de calcul, care pot susține decizii mai bune în situații de risc. De ce contează: minute și kilometri care schimbă decizii în crize meteo În sezonul taifunurilor din Asia de Est, chiar și îmbunătățiri mici ale prognozelor de traiectorie pot ajuta autoritățile să se pregătească pentru inundații, să organizeze evacuări și să gestioneze perturbările de transport. În acest context, AI devine un „al doilea motor” care rulează alături de prognoza tradițională, nu un înlocuitor imediat. Cum diferă modelele AI de prognoza clasică Prognoza meteorologică tradițională se bazează pe modele numerice care rulează pe supercomputere și simulează procesele fizice din atmosferă. În schimb, modelele AI învață tipare din arhive mari de observații istorice și pot produce prognoze într-o fracțiune din timpul necesar sistemelor convenționale, ceea ce le face atractive în utilizare curentă, mai ales când timpul de reacție este critic. Competiția globală și poziționarea Chinei Ascensiunea prognozelor meteo bazate pe AI a deschis o competiție între companii de tehnologie, institute de cercetare și agenții meteorologice. La nivel global, sunt menționate și sisteme precum „GraphCast” și „GenCast” (Google), „FourCastNet” (susținut de Nvidia) și „AIFS” al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu. „Fengwu” a atras atenția după ce dezvoltatorii săi au susținut că a depășit „GraphCast” în aproximativ 80% dintre variabilele meteorologice evaluate și că a extins capacitatea de prognoză globală pe termen mediu dincolo de 10 zile. Limitele actuale: intensitatea furtunilor și încrederea în prognoze pe termen lung Deși AI câștigă teren ca instrument complementar, materialul notează că este puțin probabil ca aceste sisteme să înlocuiască în totalitate modelele tradiționale în viitorul apropiat. Motivul ține atât de performanță, cât și de validare: modelele AI sunt încă în urma prognozelor convenționale la predicția intensității unei furtuni și nu au fost testate pentru prognozarea unor evoluții climatice majore. Un exemplu de performanță operațională invocat este legat de taifunul „Delfin”: potrivit lui Sun Zhi, director tehnologic al Techwind (compania responsabilă de aplicațiile industriale ale „Fengwu”), sistemul ar fi prezis cu cinci zile înainte momentul și locul impactului pe continent, cu o marjă de eroare de 30 de minute și 30 km. „Pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente, oamenii au nevoie de informații pentru a lua decizii – atât administrațiile locale, cât și guvernul național, dar și oamenii obișnuiți, fermierii și pescarii.” În practică, concluzia este una de tranziție: utilizarea simultană a prognozei bazate pe AI și a celei tradiționale va continua, pe măsură ce sistemele AI sunt rafinate și își construiesc credibilitatea prin testare și cercetare pe termen mai lung. [...]
Anthropic va introduce filigranarea textelor generate de modelele sale pentru a se alinia cerințelor europene de transparență , potrivit TechCrunch . Compania spune că măsura vizează inclusiv Claude și este legată de intrarea în vigoare, la 2 august, a „ EU AI Act’s Transparency Code ”, care cere marcarea conținutului generat sau editat de inteligență artificială astfel încât alte sisteme să îl poată identifica. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori și dezvoltatori Anthropic afirmă, într-o pagină de suport actualizată, că toate modelele lansate după 2 august vor include automat tehnologie de filigranare atât pentru text, cât și pentru fișiere. Pentru fișiere, compania folosește standardul deschis C2PA (un set de specificații pentru atașarea de metadate de proveniență și autenticitate conținutului digital). Pentru text, Anthropic susține că filigranul „călătorește” odată cu conținutul: „Deoarece filigranul este parte din text, el va călători cu textul atunci când este copiat și lipit în altă parte și poate persista prin unele editări. Filigranarea va fi aplicată la nivel de model, ceea ce înseamnă că va fi prezentă indiferent din ce produs sau suprafață Claude provine textul”, se arată în pagina de suport. Compania spune că va extinde suportul și pentru modelele mai vechi și că filigranarea se va aplica în mai multe produse, inclusiv: Claude platform API, Claude, Claude Code, Claude Cowork, Claude Tag. Miza de reglementare: conformare și detectabilitate „de către alte sisteme” Codul de transparență asociat AI Act, intrat în vigoare la 2 august, impune ca marcarea conținutului generat/alterat de AI să fie realizată într-un mod detectabil de alte sisteme. În acest context, decizia Anthropic are un impact direct asupra modului în care conținutul produs cu Claude poate fi identificat în fluxuri de publicare, moderare sau verificare. Rămâne însă neclar câtă editare este necesară pentru a elimina filigranul din text. TechCrunch notează că a cerut clarificări companiei și va actualiza informația dacă primește un răspuns. Presiune mai largă în industrie TechCrunch mai arată că mai multe platforme accelerează introducerea marcajelor pentru conținutul generat de AI, atât pe fondul reacțiilor utilizatorilor, cât și pentru a reduce riscul de intervenții de reglementare. În același registru, publicația amintește că Suno a spus recent că va filigrana piesele create pe platforma sa, iar Substack a colaborat cu Pangram pentru a semnala conținutul generat de AI. Separat, alte companii – inclusiv Black Forest Labs, Google, Meta, Microsoft, OpenAI și Synthesia – au anunțat că aderă la codul UE. [...]
Meta își leagă câștigurile de productivitate din AI de mai multă muncă, nu de timp liber , potrivit unei discuții interne relatate de HotNews , în care directorul tehnologic Andrew Bosworth a respins ideea ca eficiența adusă de inteligența artificială să se traducă în zile suplimentare de concediu pentru angajați. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri care a avut loc luna trecută, trei participanți au declarat pentru The Business Insider că un angajat l-a întrebat pe Bosworth dacă sporul de productivitate generat de AI ar putea fi transformat în beneficii pentru salariați, inclusiv prin reintroducerea programului „Meta Days” (câteva zile în plus de concediu), inițiativă anulată între timp. Bosworth a respins ferm această posibilitate și a argumentat că timpul economisit prin utilizarea AI ar trebui direcționat către dezvoltarea de produse noi și îmbunătățirea celor existente pentru utilizatorii platformelor Meta, invocând amploarea bazei de utilizatori. „Sper ca timpul suplimentar pe care îl câștigăm să fie folosit pentru a face și mai multe lucruri interesante pentru oamenii care folosesc produsele noastre în fiecare zi.” „Avem miliarde de utilizatori. Dacă am o oră în plus, știți ce fac cu ea? O investesc în asta.” În aceeași discuție, Bosworth a criticat insistența pe tema zilelor libere suplimentare, spunând că nu este o abordare bună pentru evoluția profesională și recomandând angajaților să-și „întrebe părinții” dacă aceasta este o strategie de carieră potrivită. De ce contează: AI ca instrument de intensificare a muncii, nu de reducere a programului Mesajul transmis intern indică o așteptare operațională: eficiența obținută prin AI nu este tratată ca un „dividend” pentru angajați (timp liber), ci ca o resursă care trebuie reinvestită în livrarea de produse. În practică, o astfel de poziționare poate însemna obiective mai ambițioase și un ritm de lucru mai intens, pe măsură ce AI reduce timpul necesar pentru anumite sarcini. Relatarea se bazează pe declarațiile a trei persoane care spun că au participat la sesiunea internă, potrivit The Business Insider. [...]
Modelul de uragane al DeepMind a câștigat timp operațional pentru prognoze, dar rămâne o „cutie neagră” și ridică o problemă practică: meteorologii îl pot folosi ca avantaj, fără să știe încă ce semnal fizic „vede” în date, potrivit Ars Technica . Modelul de inteligență artificială pare să extragă informație relevantă din date cu rezoluție mai mică și să o transforme în predicții mai timpurii despre intensitatea furtunilor, însă cercetătorii nu știu ce anume captează. „Este o cutie neagră la finalul zilei, dar asta le dă fizicienilor un semnal că se întâmplă ceva care nu era înțeles anterior”, spune Alet. Ce schimbă în munca de prognoză: mai multe scenarii, mai repede Spre deosebire de o prognoză singulară, modelul generează o plajă de scenarii posibile pentru o furtună în formare. Abordarea urmărește să surprindă efecte de tip „fluture” — situații în care o abatere mică poate produce schimbări mari ulterior — iar prognoziștii pot folosi aceste ieșiri împreună cu cele ale altor modele pentru a estima evoluția probabilă a sistemului. Un element operațional important este creșterea masivă a numărului de simulări: anul trecut modelul producea 50 de scenarii pe furtună, iar acum generează 1.000. „Asta este ceva ce, cu puterea noastră de calcul, pur și simplu nu putem face cu modelele numerice existente”, spune Musgrave. Limitarea-cheie: performanța nu garantează consistență, iar oamenii rămân esențiali Brennan descrie modelul DeepMind drept un instrument valoros, dar insistă că este doar unul dintre multe. El avertizează că rezultatele bune într-un sezon sau pentru o furtună nu înseamnă automat că același model va fi cel mai bun în sezonul următor. „Nu există nicio garanție că un model, pentru că a mers bine anul trecut sau a mers foarte bine pentru această furtună, va fi neapărat cel mai bun pentru sezonul următor sau următoarea furtună.” În plus, spune el, componenta umană rămâne critică: uraganul nu înseamnă doar traiectorie și intensitate, ci traducerea prognozei în impact — iar impactul este cel care ucide oameni. Ce urmează: modelele WeatherNext vor fi publicate ca open-source Google DeepMind a anunțat că va publica în regim open-source modelele WeatherNext folosite în sezonul uraganelor, astfel încât cercetătorii să le poată utiliza și îmbunătăți. Alet speră că deschiderea către comunitatea de cercetare va ajuta inclusiv la înțelegerea mai bună a modului în care funcționează cicloanele. Materialul citat de Ars Technica provine inițial dintr-o relatare publicată de Wired . [...]
