Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Un atac asupra emitentului european StablR a arătat că stablecoin-urile pot „ceda” operațional și financiar chiar și când nu există o vulnerabilitate în cod , după ce au fost create tokenuri neacoperite în valoare de 13,5 milioane de dolari (aprox. 61,5 milioane lei), iar atacatorul a extras circa 2,8 milioane de dolari (aprox. 12,7 milioane lei) în ether, potrivit Gizmodo . Incidentul a avut loc pe rețeaua Ethereum , prin portofelul de tip multisignature (multisemnătură) folosit pentru „minting” (emiterea de tokenuri) de către StablR. Configurația era 1-din-3, adică o singură semnătură autorizată putea aproba tranzacții. Atacatorul ar fi compromis o cheie privată, s-a adăugat ca administrator și i-a eliminat pe operatorii legitimi, apoi a emis aproximativ 8,35 milioane USDR (stablecoin legat de dolar) și 4,5 milioane EURR (stablecoin legat de euro). Firmele de securitate blockchain Blockaid și GoPlus Security au descris cauza drept o problemă de configurare și de administrare a cheilor, nu un defect al contractelor inteligente (smart contracts) în sine. De ce contează: „siguranța” stablecoin-urilor depinde și de operațiuni, nu doar de cod După emiterea tokenurilor neacoperite, atacatorul le-a schimbat pe burse descentralizate (DEX). Lichiditatea redusă a limitat suma ce putea fi scoasă, însă atacatorul a plecat cu aproximativ 1.115 ether, evaluați la circa 2,8 milioane de dolari la acel moment. Spre deosebire de multe stablecoin-uri cu emitent centralizat, ether nu are mecanisme de intervenție care să permită înghețarea rapidă a fondurilor sau inversarea tranzacțiilor, ceea ce complică recuperarea. Efectul imediat a fost deteriorarea „ancorării” (peg) la monedele de referință: USDR și-a revenit, însă EURR era tranzacționat cu aproximativ 17% sub valoarea țintă, potrivit datelor CoinMarketCap citate de publicație. Pentru utilizatori, asta înseamnă că un instrument promovat drept „dolar/euro digital” poate introduce pierderi prin devalorizare, chiar dacă promisiunea este stabilitatea. Măsuri de limitare și întrebarea-cheie: cine acoperă pierderile StablR a reacționat prin înghețarea ambelor tokenuri, suspendarea emiterilor și răscumpărărilor și solicitarea către burse să oprească tranzacționarea, depunerile și retragerile, potrivit CoinDesk, citat de Gizmodo. Rămâne neclar dacă și cum vor fi despăgubiți utilizatorii afectați. Conturile oficiale de pe X asociate stablecoin-urilor au transmis: „Vom împărtăși detalii verificate și pașii următori cât mai curând posibil.” Context: centralizare, „uși din spate” și riscul de reglementare prin înghețări Materialul plasează incidentul într-o tensiune mai largă: stablecoin-urile sunt mai controlate decât criptomonedele „native”, tocmai pentru că pot include mecanisme de înghețare sau confiscare, utile în unele cazuri, dar care reintroduc intermediari de încredere (trusted third parties) pe care tehnologia blockchain pretinde că îi elimină. Gizmodo amintește și exemple recente: Circle a fost criticată de o parte a comunității cripto pentru că nu ar fi folosit suficient aceste pârghii în alte incidente, iar guvernul SUA a înghețat 344 milioane de dolari în USDT (Tether) într-un alt caz menționat de publicație. În paralel, competiția și presiunea pe modelul de afaceri cresc: Circle ar fi strâns recent 222 milioane de dolari într-un „presale” pentru tokenul ARC, pentru a-și finanța propriul blockchain și a reduce dependența de rețele precum Ethereum și Solana. Pentru piață, concluzia practică este că „stabilitatea” stablecoin-urilor nu ține doar de rezerve și de cod, ci și de guvernanță, administrarea cheilor și capacitatea emitentului de a gestiona rapid o criză — inclusiv cu efecte directe asupra prețului și lichidității. [...]
Rusia mută costurile securității anti-drone către sectorul financiar , după ce o lege nouă permite Băncii Centrale și altor instituții financiare să își creeze sisteme de apărare și să își înarmeze personalul pentru a respinge atacurile cu drone, potrivit Adevărul , care citează un document publicat de Duma de Stat. Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra țintelor din Rusia, inclusiv asupra infrastructurii energetice, pe care Kievul o vizează pentru a reduce veniturile Moscovei și a grăbi încheierea conflictului, potrivit Agerpres. Ce permite noua lege și unde ar putea apărea sistemele anti-drone Conform informațiilor din documentul publicat de Duma de Stat, sistemele de apărare împotriva dronelor ar putea fi amplasate în proximitatea unor obiective financiare majore, inclusiv: Banca Centrală a Rusiei ; Sberbank , cea mai mare bancă comercială din Rusia; Asociația Rusă de Colectare a Numerarului. În plus, personalul acestor instituții va avea permisiunea de a fi înarmat, în cadrul aceluiași cadru legal. Cine plătește: instituțiile, nu statul Costurile pentru apărarea anti-drone vor fi suportate de instituțiile vizate, potrivit lui Anatoli Aksakov, șeful comitetului financiar din Duma de Stat, citat de agenția RBC. Practic, legea creează o obligație operațională și financiară care se transferă către bănci și alte entități financiare, într-un context de risc de securitate în creștere. Context: atacuri asupra infrastructurii financiare În material este menționat un atac asupra birourilor Băncii Rusiei din Sevastopol (Crimeea), despre care guvernatorul local Mihail Razvozhaev a spus că ar fi fost comis cu o rachetă Storm Shadow de fabricație britanică. Potrivit sursei, acesta ar fi fost primul atac asupra unui sediu important al băncii centrale de la începutul războiului. Nu au fost raportate atacuri asupra unor sedii importante ale Sberbank, mai notează publicația. Separat, Alexander Șokhin, șeful celui mai influent grup de lobby al mediului de afaceri din Rusia, i-a transmis președintelui Vladimir Putin că firmele rusești sunt pregătite să finanțeze achiziția de arme și sisteme electronice pentru a-și apăra infrastructura de atacurile cu drone. [...]
Zvonurile despre un Apple Vision Pro complet negru reaprind discuția despre o actualizare „cosmetică”, cu impact limitat asupra cererii , într-un moment în care orice revizie minoră a produsului riscă să fie percepută ca insuficientă la un preț de 3.500 de dolari (aprox. 16.100 lei), potrivit AppleInsider . Imaginile apărute recent ar pretinde că arată componente pentru un viitor Apple Vision Pro în culoarea neagră. Publicația notează însă că este un zvon recurent: încă din aprilie 2025 au existat afirmații că a doua generație ar putea veni în negru sau albastru închis, urmate de o scurgere privind un cablu de conectare albastru închis și, în decembrie 2025, de o imagine cu un conector de cască negru. De data aceasta, două imagini noi au fost distribuite de un dezvoltator din Hong Kong cunoscut ca pipfix și LusiRoy8, care a publicat și un mesaj pe X în care susține că o variantă neagră este „în pregătire”. AppleInsider subliniază că persoana are un istoric limitat, dincolo de dezvăluiri despre culori ale iPhone 17 Pro, iar proveniența componentelor nu este verificabilă. De ce contează: o culoare nouă nu rezolvă problema unei actualizări mici Un element invocat ca posibil indiciu este că una dintre imagini ar părea să arate ambalare cu „mai mult de o duzină” de componente identice negre, ceea ce ar putea sugera pregătiri pentru producție. În același timp, publicația atrage atenția că testarea presupune oricum mai multe exemplare, inclusiv pentru a identifica problemele de fabricație la scară, deci acest detaliu nu confirmă automat un produs final. Mai important pentru piață este implicația comercială: dacă Apple ar aduce Vision Pro doar într-o nouă culoare, fără schimbări semnificative, actualizarea ar putea fi percepută ca una marginală. AppleInsider menționează și criticile anterioare potrivit cărora o trecere la un procesor M5 ar fi, de asemenea, o schimbare modestă; combinată cu o culoare nouă, ar întări ideea că un „Vision Pro 2” cu adevărat nou ar fi încă departe. Context: precedentul Apple Watch Ultra și riscul de cerere slabă Publicația face o paralelă cu Apple Watch Ultra, unde Apple ar fi testat inițial o variantă neagră înainte de a lansa una deschisă la culoare, iar ulterior a introdus totuși o versiune neagră. Este menționat și cazul Apple Watch Ultra 2, descris ca având, în esență, schimbări minime, ceea ce ar fi limitat motivația de upgrade pentru posesorii primei generații. În cazul Vision Pro, miza este și mai sensibilă: AppleInsider notează că ar fi greu de presupus că utilizatorii ar plăti încă 3.500 de dolari (aprox. 16.100 lei) doar pentru o diferență de culoare. În lipsa unor confirmări, concluzia rămâne prudentă: imaginile ar putea indica fie un prototip testat intern, fie chiar un accesoriu terț (o carcasă/„culoare” alternativă) care să integreze o asamblare de difuzoare. Pentru moment, nu există certitudini că Apple va lansa efectiv un Apple Vision Pro complet negru. [...]
Germania și Spania încearcă să păstreze la nivel național decizia privind excluderea Huawei și ZTE din rețelele telecom , opunându-se planului Comisiei Europene de a transforma recomandările în legislație obligatorie la nivelul întregii UE, pe fondul riscului de represalii din partea Beijingului și al costurilor suplimentare pentru modernizările necesare infrastructurii de inteligență artificială, potrivit The Next Web . Cele două state conduc opoziția în interiorul Consiliului UE față de proiectul Bruxelles-ului de a interzice echipamentele Huawei și ZTE din rețelele telecom europene „bloc-wide”. Miza este, în esență, una de reglementare cu efecte operaționale: un calendar impus de UE ar putea forța operatorii să accelereze înlocuiri de echipamente și să redeschidă contracte aflate în derulare. De ce contează: calendarul UE ar putea scumpi și grăbi înlocuirea echipamentelor Comisia Europeană a încercat „în mare parte din 2026” să transforme o recomandare mai veche privind furnizorii chinezi în reguli obligatorii. În mai, a emis o recomandare formală nouă, mai amplă decât versiunea din 2020, cerând statelor membre să excludă Huawei și ZTE nu doar din nucleul rețelelor 5G (zona critică de control), ci dintr-un „stack” mai larg de conectivitate. În paralel, pachetul de securitate cibernetică prezentat în ianuarie de vicepreședinta executivă Henna Virkkunen ar urma, în forma actuală a proiectelor, să oblige la eliminarea componentelor furnizorilor desemnați „cu risc ridicat” din infrastructura-cheie în 36 de luni de la intrarea în vigoare a regulilor. Germania și Spania nu contestă recomandările în sine, ci etapa de „legislație obligatorie” și, mai ales, efectul ei de comprimare a termenelor și de rigidizare a costurilor. Germania: dependență încă mare de echipamente Huawei și un plan național deja negociat Un element care explică dificultatea Bruxelles-ului de a mișca poziția Berlinului este amploarea instalărilor existente: echipamente Huawei erau încă prezente în aproximativ 60% dintre site-urile radio 5G din Germania la finalul lui 2024. Germania are deja un plan național de eliminare treptată, agreat cu Deutsche Telekom, Vodafone și Telefónica Deutschland, care prevede: eliminarea componentelor critice din „core” până la final de 2026; eliminarea mai largă din rețeaua de acces radio până la final de 2029. Din perspectiva Berlinului, acesta este cadrul relevant. O interdicție obligatorie la nivelul UE ar înăspri calendarul, ar „îngheța” costuri de conformare deja parțial absorbite și ar reduce spațiul de negociere pe care operatorii îl folosesc pentru a-și gestiona expunerea contractuală față de Huawei. Spania: contracte în derulare și risc de „desfacere” forțată În Spania, situația este diferită structural, pentru că deciziile operatorilor sunt mixte. MasOrange a ales Ericsson pentru un contract pe șase ani pentru un nucleu 5G standalone în februarie, însă Telefónica și-a reînnoit la final de 2024 contractul pentru nucleul 5G cu Huawei până în 2030. În plus, Spania a încredințat în vara lui 2025 infrastructură semnificativă de fibră optică către Huawei, decizie pe care Comisia a semnalat-o separat ca generând „dependență de un furnizor cu risc ridicat într-un sector critic și sensibil”. În acest context, o interdicție obligatorie la nivelul UE ar putea forța operatorii spanioli să „desfacă” acorduri pe care încă le execută. Stratul nou al disputei: costul modernizărilor pentru infrastructura AI Argumentul costurilor legate de infrastructura pentru inteligență artificială este „noul strat politic” al opoziției din această săptămână. Berlinul și Madridul susțin că extinderea centrelor de date pentru AI în Europa va cere modernizări ale rețelelor telecom la o scară insuficient planificată, iar excluderea Huawei din lista de furnizori, concomitent cu accelerarea investițiilor în infrastructura AI, creează o problemă de preț pe care nimeni nu vrea să o preia. În același timp, alternativele europene Ericsson și Nokia operează la capacitate și își calibrează prețurile în consecință, potrivit sursei. Ce urmează: negocieri pe termene și excepții în a doua parte din 2026 Deși Germania și Spania „țin linia”, contextul general se mișcă în favoarea Bruxelles-ului: la începutul lui 2026, 13 din 27 de state membre luaseră măsuri concrete de securitate 5G care vizează Huawei și ZTE, față de 11 la începutul lui 2024. Consiliul UE este așteptat să analizeze formal proiectul de legislație obligatorie în a doua jumătate a lui 2026. Discuția pare să se mute de la principii la detalii de implementare — termene și posibile excepții — unde Berlinul și Madridul ar putea încerca să obțină flexibilitate națională. În paralel, ministerul de externe al Chinei a avertizat separat că o interdicție la nivelul întregului bloc ar declanșa „contramăsuri”, un risc pe care cele două capitale spun că vor să îl evite în condițiile expunerii comerciale existente. [...]
Huawei susține că a dus un cip din Mate 90 la un nivel „aproape de 3 nm”, mizând pe o nouă paradigmă de proiectare și pe coordonarea lanțului de aprovizionare , potrivit IT Home — o afirmație cu miză operațională majoră într-o industrie în care accesul la cele mai avansate tehnologii de fabricație este puternic constrâns de sancțiuni și de controlul echipamentelor. Declarația a fost făcută de Zheng Jun , CTO în departamentul de sisteme financiare al Huawei, într-un discurs la „2026 Phoenix Bay Area Finance Forum · Financial Summit”, organizat la Shenzhen, conform relatării care citează Phoenix Finance. Oficialul a descris „legea Tao (τ)” drept o sinteză sistematizată a experienței Huawei în cipuri, procese și „paradigme de inginerie”, care ar fi schimbat regulile de lucru în fabricația de cipuri și modul de colaborare din lanțul industrial. Ce spune Huawei că a schimbat „legea Tao (τ)” În esență, compania afirmă că a folosit această „paradigmă de proiectare” pentru a coordona mai strâns întregul flux de producție, „de la proiectarea elementelor de siliciu din amonte până la ambalare și testare”, acoperind „întregul proces și întregul lanț de aprovizionare”. Zheng Jun a legat explicit acest model de „sprijinul tehnologic autonom la nivel național” și de colaborarea în lanțul industrial. Punctul central: cipul dezvoltat pe baza acestei abordări ar fi fost deja introdus în modelul Huawei Mate 90 și ar atinge „aproape nivelul de vârf de 3 nm” ca tehnologie de fabricație. Datele tehnice invocate și țintele pe termen mediu Materialul include și o serie de cifre atribuite unor relatări anterioare ale publicației, despre un cip „Kirin 2026” (numele oficial nu ar fi fost anunțat), comparat cu cipuri proiectate „tradițional” în 2D: densitatea tranzistorilor: +53,5%, până la 238 MTr/mm²; eficiența energetică a nucleului „P”: +41%; frecvența de vârf: +12,7%. Pe aceeași „rută” asociată legii Tao (τ), pentru 2026 este menționată o frecvență a nucleului P de 3,1 GHz. Ca reper, este indicată frecvența de 2,75 GHz pentru Kirin 9030 Pro, iar creșterea de 12,7% ar corespunde nivelului de 3,1 GHz. Pentru 2031, textul avansează o proiecție: peste 400 MTr/mm² densitate de tranzistori și 5,0 GHz frecvență principală. De ce contează pentru piață Dacă afirmațiile se confirmă în produse și volume, mesajul are implicații directe asupra capacității Huawei de a-și susține competitivitatea la nivel de performanță și eficiență fără acces la cele mai avansate noduri de fabricație din ecosistemele occidentale. În același timp, formularea „aproape de 3 nm” rămâne, în material, o caracterizare generală, fără detalii despre fabricație, furnizori sau metodologie de măsurare care să permită o verificare independentă. [...]
Apple a obținut un brevet care vizează reducerea distorsiunilor la fotografierea subacvatică pe iPhone , printr-un strat optic de protecție rezistent la apă, integrat, care poate acoperi simultan mai multe camere, potrivit IT Home . Miza este una operațională: o soluție de construcție care ar putea diminua nevoia de accesorii externe și ar limita problemele de imagine apărute când între lentilă și apă se interpun straturi de protecție. Brevetul se concentrează pe deformările (distorsiunile) specifice filmării și fotografierii sub apă. În documentație, Apple pornește de la observația că accesoriile terțe pentru filmare subacvatică au o problemă recurentă: pentru a izola camera de apă, se adaugă o protecție în fața lentilei, dar această structură poate introduce ea însăși distorsiuni. Ce propune brevetul: o singură piesă optică pentru mai multe camere Soluția descrisă în brevet înlocuiește abordarea clasică „o cameră – o cupolă” (așa-numitul dome port, un tip de carcasă/element bombat folosit pentru a compensa schimbările de refracție sub apă) cu o piesă optică unitară care acoperă mai multe module foto. Conform descrierii, stratul de protecție ar putea fi realizat astfel: dacă mai multe camere sunt dispuse pe un plan, componenta poate fi în mare parte plată, cu mici zone proeminente acolo unde e necesar; dacă modulele sunt dispuse pe o suprafață curbată, piesa poate urma acea curbură, iar „mini-cupolele” locale ar avea o curbură potrivită fiecărei camere. De ce contează: mai puține îmbinări, risc mai mic de infiltrații și distorsiuni Un alt element central este ca stratul protector să fie dintr-un singur material și o singură componentă , pentru a elimina îmbinări, adezivi și alte materiale de conectare. Apple susține în brevet că reducerea acestor puncte de legătură ar putea diminua riscul de pătrundere a apei și ar limita distorsiunile suplimentare generate de astfel de structuri. Materialul citat de IT Home menționează că mai multe camere ar putea fi utilizate simultan, toate protejate de același strat rezistent la apă. Nu există, însă, informații în sursă despre un calendar de implementare sau despre un model de iPhone care ar urma să includă această soluție. [...]
Huawei propune „legea Tao” ca alternativă la limitările legii lui Moore, iar miza este o nouă direcție de creștere a performanței cipurilor – o schimbare de paradigmă care, dacă se confirmă în practică, poate influența planurile de investiții și foile de parcurs tehnologice din industria semiconductorilor, potrivit IT Home . Principiul a fost prezentat pe 25 mai, la conferința ISCAS 2026 (International Symposium on Circuits and Systems) , de către He Tingbo, membru în conducerea Huawei și președinte al diviziei de semiconductori. Conform materialului, este pentru prima dată când o companie chineză formulează, la nivel global, un „nou principiu” cu ambiția de a ghida dezvoltarea industriei semiconductorilor. Ce schimbă „legea Tao” în abordarea clasică a scalării Profesorul Wu Huaqiang (Universitatea Tsinghua), citat într-un interviu pentru CCTV Finance, plasează apariția „legii Tao” în contextul în care legea lui Moore întâmpină blocaje. În locul „scalării geometrice” (micșorarea dimensiunilor), noua abordare ar folosi „scalarea în timp” („time scaling”, redată în sursă ca „timp de micșorare”), propunând astfel o altă cale de a defini evoluția viitoare a cipurilor. Wu susține că importanța conceptului vine și din aria mai largă pe care o acoperă: nu se limitează la nivelul dispozitivelor și al circuitelor, ci include și nivelul cipului și al sistemului, iar în aceeași ecuație intră și lățimea de bandă a datelor. În interpretarea sa, tocmai această integrare „end-to-end” ar face legea relevantă ca ghid pentru dezvoltarea ulterioară a industriei. Repere tehnice invocate: densitate, eficiență, frecvență În același context, IT Home menționează câteva ținte/rezultate asociate cu un cip Huawei Kirin din 2026 (denumirea oficială nu este publicată), comparat cu un design 2D tradițional: densitatea tranzistorilor: +53,5%, până la 238 MTr/mm²; eficiența energetică a nucleelor P: +41%; frecvența de vârf: +12,7%; pe „traseul” legii Tao, frecvența nucleelor P în 2026 ar ajunge la 3,1 GHz. Publicația leagă valoarea de 3,1 GHz de o comparație cu Kirin 9030 Pro (2,75 GHz), arătând că o creștere de 12,7% ar duce exact la 3,1 GHz. Pentru anii următori, sursa indică o creștere „constantă” a frecvenței și a densității tranzistorilor, cu o proiecție pentru 2031 de „400+ MTr/mm²” și 5,0 GHz. Context operațional: efortul intern după sancțiunile din 2019 Materialul reamintește că, după sancțiunile SUA din mai 2019 , He Tingbo a transmis o scrisoare internă în care anunța trecerea pe „planul de rezervă” pentru cipuri. În aceeași relatare, ea spune că a fost format un grup de lucru numit „Moye”, descris ca având, în realitate, „zeci de mii” de persoane implicate, pe parcursul a șapte ani, pentru a susține o „străpungere strategică”. În ansamblu, mesajul central este că „legea Tao” încearcă să ofere industriei un cadru de evoluție într-un moment în care scalarea tradițională încetinește, iar Huawei își leagă explicit foaia de parcurs de acest tip de obiective măsurabile (densitate și frecvență) pe termen mediu. [...]
OnePlus extinde în etape compatibilitatea controllerului „Gun God” cu noile sale telefoane , iar utilizatorii de OnePlus 15, Ace 6, Ace 6T și Turbo 6 vor primi actualizarea „pe loturi”, ceea ce poate însemna timpi diferiți de așteptare în funcție de model și regiune, potrivit iTHome . OnePlus a transmis că noua versiune de software pentru controller este deja pregătită pentru aceste modele, însă distribuirea se face gradual. Pentru utilizatori, implicația practică este că accesul la suportul oficial (și la eventuale optimizări de latență și mapare a butoanelor) nu va veni simultan pentru toate dispozitivele vizate. Ce produse și modele sunt vizate Conform informațiilor publicate, controllerul OnePlus „Gun God” este acum „oficial compatibil” cu: OnePlus 15 OnePlus Ace 6 OnePlus Ace 6T OnePlus Turbo 6 Publicația notează că aceste modele „vor primi pe rând” noua versiune prin actualizare. Context: preț și specificații relevante pentru utilizare Controllerul a fost lansat pe 28 aprilie, cu un preț de listă de 449 yuani. iTHome menționează și o reducere la 399 yuani pentru achiziție împreună cu Ace 6 „Extreme Edition” (în material apare ca „Ace 6 至尊版”), însă nu sunt oferite detalii despre disponibilitate în afara Chinei. La nivel de construcție și funcții, produsul este descris ca având: design „fără joystick”; mânere ergonomice; trăgaci mecanic cu microîntrerupător, cu timp de răspuns de 1,8 ms; greutate de 150 g, cu material din fibră cu densitate redusă; patru butoane mecanice, cu suport pentru acțiuni personalizabile (captură de ecran, „captură live”, înregistrare); cursă foarte scurtă a trăgaciului, de 0,7 mm; port USB-C (Type-C) poziționat astfel încât să nu incomodeze mâna și posibilitate de extindere cu accesorii magnetice de răcire. Ce urmează OnePlus nu indică un calendar exact pentru fiecare model, ci doar că distribuirea actualizării se face în etape. Pentru utilizatori, asta înseamnă că momentul în care controllerul devine efectiv utilizabil „cu suport oficial” poate varia, chiar dacă modelele sunt deja anunțate ca fiind compatibile. [...]
Proiectul pliabil Meizu „Zhuque” pare blocat după schimbarea de strategie a companiei , deși ajunsese până în faza B2, potrivit informațiilor publicate de IT Home . Detaliile apărute indică un model „clamshell” (pliabil tip „flip”), cu baterie de 3.000 mAh și un ecran secundar mic, însă contextul actual sugerează că produsul are șanse reduse să mai ajungă pe piață. Informația a fost distribuită inițial de bloggerul @猫哥NothingCat, iar un fost angajat Meizu, @甲叔是正经叔, a redistribuit postarea și a confirmat existența proiectului, menționând numele intern „Zhuque”. Acesta a susținut că proiectul a avansat până la etapa B2 (o fază intermediară de dezvoltare/validare înainte de producție), dar a criticat dimensiunea bateriei și utilitatea ecranului secundar, descris ca fiind prea mic. Ce se știe despre dispozitiv Din informațiile din sursă, proiectul „Zhuque” ar fi avut: baterie de 3.000 mAh ; ecran secundar mic („sub-ecran”), pe exterior, ca element de design și funcționalitate. Nu apar în material alte specificații tehnice (procesor, dimensiuni, camere, preț sau calendar de lansare), iar evaluările privind „utilitatea” ecranului secundar sunt opinii ale persoanei citate. De ce sunt mici șanse să fie lansat Elementul care schimbă perspectiva comercială este decizia strategică recentă a companiei. Publicația amintește că Meizu a anunțat în februarie o transformare strategică , care include suspendarea proiectelor interne de dezvoltare hardware pentru noi telefoane pe piața din China și căutarea de parteneri terți pentru hardware. În acest context, pliabilul „Zhuque” este descris ca având o probabilitate mare să nu mai ajungă la consumatori. Context: planuri repetate, fără produs final În ultimii ani au existat mai multe semnale publice că Meizu lucrează la un pliabil: în 2024, CEO-ul Xingji Meizu, Su Jing , spunea într-un interviu că există planuri pentru un telefon pliabil, iar cercetarea și dezvoltarea continuă; în 2023, conducerea Meizu indica o posibilă lansare până la final de an, care nu s-a materializat; tot în 2023, bloggerul @数码闲聊站 afirma că nu se vede o producție de serie pe termen scurt, invocând dificultăți de adaptare software și costuri hardware ridicate; Meizu răspundea atunci că își ridică standardele și „redefinește” produsul. În forma actuală, „Zhuque” rămâne mai degrabă un proiect intern ajuns relativ departe în dezvoltare, dar afectat de pivotarea companiei, care reduce probabilitatea unei lansări comerciale. [...]
Veniturile globale din DRAM au urcat la un record de 97 de miliarde de dolari (aprox. 446 miliarde lei) în T1 2026 , pe fondul scumpirii cipurilor și al cererii accelerate din zona AI, potrivit CNMO , care citează o analiză Counterpoint Research . Counterpoint Research estimează că veniturile globale din DRAM au crescut cu 80% față de trimestrul anterior și cu 260% față de aceeași perioadă din 2025, până la 97 de miliarde de dolari, un maxim istoric. Din perspectiva pieței, dinamica indică o combinație între prețuri mai mari și o cerere în creștere, în special pentru produse folosite în infrastructura AI. Cine câștigă din scumpirea DRAM În T1 2026, Samsung a avut o cotă de piață de 38%, mărindu-și avansul față de SK Hynix, conform aceleiași analize. Micron și-a menținut o cotă „stabilă”, iar compania își extinde capacitatea de producție pentru a răspunde cererii și pentru a-și crește cota de piață. China: CXMT accelerează pe cererea internă și pe prețuri mai mari Un element important al trimestrului a fost creșterea puternică a veniturilor ChangXin Memory Technologies (CXMT), susținută de două tendințe: creșterea cererii generate de AI, care alimentează nevoia internă din China, de la smartphone-uri la servere; majorarea prețurilor la cipurile DRAM, care a ridicat veniturile producătorilor. În aceste condiții, veniturile CXMT din DRAM au crescut cu peste 700% față de anul anterior, compania consolidându-și poziția de al patrulea furnizor global. Cota sa de piață s-a dublat la 8%, potrivit Counterpoint Research. Ce urmează: prețuri încă în urcare și planuri de IPO Counterpoint Research, prin raportul lunar de monitorizare a prețurilor la stocare, arată că prețul mediu al DRAM continuă să crească. Pentru T2 2026, estimarea este de încă +50% față de trimestrul anterior, incluzând atât HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită frecvent în acceleratoare AI), cât și DRAM standard. În paralel, CXMT se pregătește să strângă fonduri printr-un IPO, pentru a-și extinde capacitatea de producție DRAM și pentru a intra, în următorii ani, pe piața HBM destinată centrelor de date pentru AI. [...]
Samsung ar putea folosi o versiune Bluetooth a Galaxy Watch Ultra 2 ca să țină prețul „în frâu” , printr-o diferențiere mai clară între un model mai accesibil și varianta 5G, potrivit Mobilissimo , care citează un zvon publicat de GalaxyClub . Informația centrală este că sud-coreenii ar lua în calcul lansarea Galaxy Watch Ultra 2 și într-o versiune doar cu Bluetooth, pe lângă varianta 5G, mai scumpă. Ar fi o schimbare față de primul Galaxy Watch Ultra, care nu a avut o astfel de opțiune, spre deosebire de modelele standard din gama Galaxy Watch. Miza este una de poziționare comercială: o versiune fără conexiune celulară ar putea permite Samsung să păstreze un preț de intrare apropiat de cel al generației anterioare, în timp ce modelul 5G ar rămâne „mai sus” ca preț. În practică, strategia ar putea crea percepția că produsul nu se scumpește, chiar dacă varianta complet echipată ar costa mai mult. Ce se știe despre lansare și disponibilitate Mobilissimo notează că Galaxy Watch Ultra 2 ar putea fi lansat alături de Fold8 sau cel târziu în toamnă, însă calendarul rămâne la nivel de zvon. Totodată, nu este clar dacă varianta Bluetooth ar urma să fie disponibilă la nivel global sau doar în anumite regiuni. În acest stadiu, informațiile sunt neconfirmate oficial de Samsung, iar detaliile despre dotări „tăiate” pentru versiunea mai ieftină nu sunt prezentate concret în materialul citat. [...]
Atacatorii folosesc deja AI ca să găsească breșe „zero-day” care pot ocoli inclusiv autentificarea în doi pași , iar asta mută presiunea operațională pe companii: controalele clasice și scanările automate nu mai sunt suficiente pentru a prinde vulnerabilități de logică, greu de observat în testele standard, potrivit Mediafax , care citează Euronews și un raport al Google Threat Intelligence Group . Google spune că a identificat pentru prima dată un atac în care inteligența artificială a fost folosită pentru a descoperi și exploata o vulnerabilitate „zero-day ” – o breșă necunoscută inclusiv dezvoltatorilor și pentru care nu există încă o soluție de protecție. Compania afirmă că a detectat atacul înainte să fie lansat la scară largă și a avertizat discret compania afectată. De ce contează pentru companii: 2FA poate fi ocolită, iar „scanarea” nu mai ajunge Ținta a fost un sistem popular de administrare web, iar vulnerabilitatea identificată cu ajutorul AI ar fi permis ocolirea autentificării în doi pași (2FA), una dintre măsurile considerate esențiale în protecția conturilor. În raportul citat se arată că „actorul criminal intenționa să folosească vulnerabilitatea într-un atac masiv”. Miza operațională este că astfel de breșe nu arată ca erorile „clasice” de programare. Specialiștii citați explică faptul că era vorba de o contradicție logică ascunsă în structura codului: instrumentele tradiționale caută, de regulă, erori evidente sau probleme de memorie, în timp ce AI poate analiza logica sistemelor și poate identifica excepții sau reguli contradictorii pe care oamenii și programele standard le pot rata. Raportul compară situația cu „un seif bancar” care are o încuietoare funcțională, dar se deschide pentru cineva care știe o excepție secretă introdusă accidental. AI „industrializează” atacurile: de la căutarea de breșe la phishing personalizat Google avertizează că grupări asociate cu China și Coreea de Nord folosesc deja AI pentru a căuta vulnerabilități la scară industrială, inclusiv prin trimiterea a mii de solicitări automate pentru analizarea vulnerabilităților software și construirea rapidă de instrumente de atac. În paralel, grupări asociate cu Rusia ar dezvolta malware care se rescrie singur pentru a evita detectarea de către programele antivirus. Raportul mai indică o schimbare și în phishing: în locul mesajelor generice trimise în masă, atacatorii folosesc AI pentru a analiza organigrame, a identifica angajați-cheie și a crea mesaje credibile și personalizate, mai greu de depistat chiar și de utilizatori cu experiență. „Combatant activ”, nu doar instrument: cum răspunde Google Una dintre concluziile raportului este că AI nu mai funcționează doar ca instrument de analiză, ci ca participant direct în lanțul ofensiv. „LLM-ul nu mai este doar un consilier pasiv, ci un participant activ în lanțul ofensiv”, avertizează Google. Compania spune că folosește, la rândul ei, AI pentru a detecta și repara vulnerabilități mai rapid decât ar putea-o face echipele umane, însă avertizează că avantajul tehnologic dintre atacatori și apărători devine tot mai fragil. [...]