Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SpaceX își consolidează pivotul spre afacerea de „închiriere” de putere de calcul, după ce a semnat cu Reflection AI un contract de circa 6,3 miliarde de dolari (aprox. 29 mld. lei) până în 2029, potrivit The Next Web. Acordul adaugă un nou chiriaș major în centrele de date „Colossus” din Memphis și întărește ideea că SpaceX monetizează infrastructura AI ca linie de business separată, nu doar ca suport pentru propriile modele.
Reflection AI va plăti 150 milioane de dolari pe lună (aprox. 690 mil. lei) pentru a închiria cipuri Nvidia în „Colossus 2”, cu plăți începând de la 1 iulie 2026 și până în 2029, suma totală ajungând la aproximativ 6,3 miliarde de dolari, conform CNBC (link în sursă). The Information a relatat prima despre tranzacție, iar contractul permite oricăreia dintre părți să renunțe cu un preaviz de 90 de zile după primele trei luni. Puterea de calcul ar rula pe sisteme Nvidia GB300, menționează publicația.
Structura tranzacției este relevantă pentru dinamica pieței: Nvidia nu doar furnizează hardware-ul (cipurile), ci este și investitor în Reflection AI. Tech Funding News (link în sursă) scrie că Nvidia ar fi investit circa 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 mld. lei) în startup anul trecut, ceea ce pune compania „de ambele părți” ale contractului: vinde tehnologia și sprijină financiar clientul care o închiriază.
Reflection AI este un startup „open-source” (în sensul că promovează „open weights” – modele cu parametri publicați, spre deosebire de laboratoarele „închise”), fondat în 2024 de Misha Laskin și Ioannis Antonoglou, ambii foști Google DeepMind; Antonoglou a contribuit la dezvoltarea AlphaGo, potrivit articolului.
Compania a atras 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în octombrie, la o evaluare de 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 mld. lei), cu Nvidia, Sequoia și Lightspeed printre investitori. Acum ar strânge din nou capital la o evaluare de 25 miliarde de dolari (aprox. 115 mld. lei), potrivit Bloomberg (link în sursă). The Next Web notează că Reflection nu a lansat încă un „frontier model” public (model de vârf, la limita performanței curente), iar compania are legături cu proiecte ale Departamentului Energiei din SUA și inițiative AI ale Pentagonului.
Miza economică pentru SpaceX este că „Colossus” a devenit, în practică, o afacere de închiriere de capacitate. Publicația afirmă că SpaceX a construit inițial Colossus pentru Grok (modelul xAI), dar ulterior a transformat situl într-un business de tip „compute landlord”, inclusiv pe fondul faptului că nu ar fi reușit să facă centrul de date să funcționeze pentru propriile modele.
Reflection intră într-o listă de chiriași care, potrivit articolului, include deja:
Tech Funding News mai susține (link în sursă) că aceste contracte ar duce SpaceX la peste 80 miliarde de dolari (aprox. 368 mld. lei) venituri angajate din compute până în 2029.
Colossus 2 este campusul mai nou dintre cele două din Memphis. Colossus 1 ar găzdui deja peste 220.000 de GPU-uri Nvidia, iar SpaceX ar viza ca întregul complex să ajungă la o putere de 2 gigawați, ceea ce ar transforma Memphis într-una dintre cele mai mari concentrări de putere de calcul pentru AI, potrivit articolului.
Deși contractul cu Reflection (150 milioane de dolari/lună) este mult mai mic decât cel cu Anthropic, The Next Web îl tratează ca pe un semnal: infrastructura SpaceX ajunge să finanțeze, prin capacitate disponibilă, și „tabăra” modelelor deschise din cursa AI. În paralel, pentru Nvidia, tranzacția este încă un exemplu de model în care compania „vinde uneltele” și deține participații în „mina” care le folosește.
Recomandate
Reflection AI va plăti 150 milioane dolari pe lună către SpaceX pentru acces la cipuri Nvidia GB300 , într-un contract care începe la 1 iulie 2026 și se întinde până în 2029, potrivit TechCrunch . Acordul, evaluat la până la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei), arată cum SpaceX începe să monetizeze la scară mare infrastructura de calcul pentru inteligență artificială, închiriind capacitate către laboratoare AI. Reflection AI spune că plătește pentru „acces imediat” la cele mai noi cipuri Nvidia GB300 și hardware-ul aferent, găzduite în centrul de date Colossus 2 al SpaceX, lângă Memphis, Tennessee. Contractul include o clauză de ieșire: oricare dintre părți poate încheia acordul cu un preaviz de 90 de zile, după primele trei luni. Cum se poziționează acordul față de alte contracte SpaceX În comparație cu alte înțelegeri recente, contractul Reflection este mai mic. TechCrunch notează că: Anthropic ar plăti 1,25 miliarde dolari pe lună (aprox. 5,6 miliarde lei) pentru compute; Google ar plăti 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru compute. Toate aceste contracte ar rula până în iulie 2029, deși Elon Musk a minimalizat public durata de trei ani, insistând că pot fi anulate. De ce contează pentru piața AI: „compute” ca avantaj strategic Reflection AI folosește acordul — primul său contract de compute, potrivit sursei — pentru a-și susține strategia de „open-weight” (modele ale căror parametri antrenați sunt publicați). Compania o prezintă ca alternativă la laboratoarele „închise” de tip Anthropic și OpenAI. Interesul pentru astfel de modele ar fi crescut după interdicția guvernului SUA asupra unor modele închise ale Anthropic, Fable și Mythos, mai notează publicația. Într-o declarație transmisă pe e-mail, un purtător de cuvânt al Reflection AI a spus: „Evenimentele recente evidențiază cât de important este open-source pentru ecosistemul AI, pe măsură ce tot mai multe națiuni și companii recunosc riscurile și costurile asociate dependenței exclusive de modele închise.” Context operațional: de la xAI la SpaceX, cu Colossus ca activ de închiriat Centrul de date Colossus a fost construit inițial de xAI, companie fondată de Elon Musk, care — potrivit TechCrunch — este acum parte din SpaceX, pentru propriile eforturi AI. Pe fondul dificultăților interne, SpaceX a început să valorifice stocul de cipuri AI prin închirierea lor către unele dintre cele mai mari laboratoare din domeniu. Pentru Reflection AI, acordul înseamnă acces rapid la infrastructură de vârf; pentru SpaceX, este încă un pas în transformarea capacității de calcul într-o linie de venit recurentă, într-o piață în care cererea de „compute” a devenit un factor limitativ pentru dezvoltarea modelelor avansate. [...]
Întreruperea Claude a lovit simultan chat-ul și API-ul, riscând să blocheze fluxuri de lucru în companii , după ce Anthropic a confirmat că „investighează” problema și implementează o remediere, potrivit TechRadar . Problemele au început în jurul orei 10:02 ET (17:02, ora României), când a apărut un vârf de raportări pe Downdetector . La momentul relatării, numărul sesizărilor din SUA depășise 8.000, semn că incidentul a afectat un volum mare de utilizatori. Ce servicii au fost afectate și ce a comunicat Anthropic Pagina oficială Claude Status a indicat „o rată ridicată de erori” la nivelul modelelor și a transmis că „se implementează o remediere”. Ulterior, statusul a fost actualizat cu mesajul că „o remediere a fost implementată și monitorizăm rezultatele”. Din informațiile publicate, întreruperea a fost una extinsă, vizând: toate modelele Claude; atât conturile gratuite, cât și cele plătite; mai multe platforme Claude (interfața de chat, Claude Code, Claude Cowork și API-ul), cu excepția „Claude for Government”, menționat ca neafectat. Utilizatorii au raportat fie blocarea răspunsurilor („gândește” fără să finalizeze), fie mesaje de tipul „acest model nu este disponibil acum”. Evoluția incidentului: semne de revenire, dar cu întârzieri Pe parcursul zilei, raportările de pe Downdetector au început să scadă, însă mii de utilizatori ar fi rămas în continuare cu probleme, inclusiv în redacția TechRadar . Publicația notează că, după aproximativ o oră de la remedierea anunțată de Anthropic, serviciul a revenit pentru mulți utilizatori, deși cu întârzieri în răspunsuri în unele cazuri. TechRadar compară incidentul cu întreruperea semnificativă din 2 iunie, despre care spune că a fost mai mică și legată de modelul Opus 4.6, în timp ce întreruperea din 23 iunie ar fi fost „mai mare” și extinsă la toate modelele și platformele. De ce contează pentru companii Faptul că au fost afectate atât interfața de chat, cât și API-ul sugerează un impact operațional direct: de la utilizarea zilnică a asistentului în echipe până la aplicații și procese interne care depind de integrarea Claude. Anthropic a indicat că monitorizează situația după implementarea remedierii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor probleme reziduale pe termen scurt. [...]
Huawei vizează reducerea consumului de energie și a timpului de rulare pentru asistenții AI pe dispozitive , printr-o metodă de „potrivire” automată a modelelor în funcție de capabilitățile hardware, potrivit Huawei Central , care scrie că firma a primit aprobarea pentru un nou brevet pe această direcție. Brevetul, intitulat „An Artificial Intelligence (AI) Communication Method and Device”, descrie o soluție de comunicare între un asistent AI și dispozitive, cu obiectivul de a îmbunătăți eficiența și acuratețea rulării modelelor de tip LLM (modele lingvistice mari) direct pe device. Miza practică este ca utilizatorul să beneficieze de funcții AI mai „potrivite” contextului, fără testări repetate și consumatoare de resurse. Cum ar funcționa mecanismul descris în brevet Conform descrierii, sistemul implică două dispozitive într-un „sistem de comunicare”: un al doilea dispozitiv trimite către primul dispozitiv detalii despre modelele AI, inclusiv date complexe care înregistrează timpul de rulare și consumul de energie pentru diferite modele; după ce primește aceste informații, primul dispozitiv poate testa modelul în funcție de propriile capabilități hardware și poate transmite feedback către al doilea dispozitiv. Publicația notează că soluția introduce un mecanism de auto-verificare și potrivire a funcțiilor AI, astfel încât dispozitivele să nu mai fie nevoite să evalueze modelele „unul câte unul”. În schimb, ar putea determina mai rapid ce model este mai potrivit pentru mediul curent. De ce contează operațional: evaluare mai rapidă, rezultate mai precise În logica brevetului, metoda ar permite evaluarea capabilităților AI „mai ușor și mai eficient”, optimizând în același timp acuratețea rezultatelor evaluării. Sursa nu oferă un calendar de implementare și nici nu confirmă că soluția va ajunge într-un produs comercial; este vorba despre o aprobare de brevet și despre o descriere tehnică a unei posibile abordări. [...]
O acțiune colectivă în California acuză mari operatori de benzinării că au folosit un algoritm cu inteligență artificială pentru a crește coordonat prețurile , într-un posibil ocol al regulilor de concurență, potrivit WinFuture . Procesul vizează inclusiv companii precum Walmart , BP și 7-Eleven și se bazează pe un cadru legal californian relativ nou, care interzice explicit folosirea algoritmilor comuni de stabilire a prețurilor între competitori. Plângerea a fost depusă luni, la Sacramento, de un grup de șoferi care susțin că operatorii au utilizat intenționat software de stabilire a prețurilor cu inteligență artificială pentru a majora „sistematic și nelegal” prețurile benzinei la nivelul întregului stat. În centrul acuzațiilor este o soluție a furnizorului Kalibrate , despre care reclamanții afirmă că ar procesa în timp real date confidențiale ale concurenților pentru a alinia automat prețurile și a reduce competiția. De ce contează: costuri mai mari pentru consumatori și risc de sancțiuni Conform informațiilor citate de WinFuture din Bloomberg , în zonele unde software-ul Kalibrate ar fi fost folosit pe scară largă au fost observate majorări de până la 30 de cenți pe galon. (Sursa nu oferă o conversie în litri; un galon american înseamnă aproximativ 3,785 litri.) Aceeași sursă indică faptul că fiecare cent în plus ar costa anual șoferii din California circa 134 milioane de dolari (aprox. 603 milioane lei, la un curs orientativ de 4,5 lei/dolar), potrivit estimărilor menționate. Miza economică a cazului este dublă: pe de o parte, eventuale despăgubiri pentru consumatori; pe de altă parte, un precedent care poate limita utilizarea „algoritmilor de preț” în retailul de carburanți, într-un moment în care astfel de instrumente sunt promovate ca soluții de optimizare comercială. Cine este vizat și ce cer reclamanții Potrivit acțiunii, companiile acuzate operează împreună peste 1.700 de stații de alimentare în California. Reclamanții solicită despăgubiri pentru toți șoferii care ar fi plătit în plus pe o perioadă mai lungă din cauza acestui mecanism. În proces este inclus și Kalibrate, ca furnizor al software-ului. Până acum, reacțiile publice sunt limitate: Walmart a transmis doar că analizează plângerea și va răspunde în instanță, iar alte companii, inclusiv BP, au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor presei, conform materialului. [...]
OpenAI împinge Codex spre rolul de „spațiu de lucru persistent” pentru proiecte care depășesc un singur prompt , într-un material care descrie cum poate fi păstrat contextul și cum pot fi gestionate fluxuri de lucru complexe pe durate mai lungi, potrivit OpenAI . Publicația prezintă un „whitepaper” semnat de Jason Liu, care propune strategii practice pentru folosirea Codex astfel încât munca să poată continua coerent de la o sesiune la alta: păstrarea contextului, organizarea etapelor și susținerea progresului în proiecte de durată. Ce se schimbă operațional: din „prompt” în proces Mesajul central este repoziționarea Codex ca instrument care poate funcționa ca un „workspace” (spațiu de lucru) persistent, nu doar ca un răspuns punctual la o cerere. În această logică, utilizarea recomandată vizează: împărțirea obiectivelor ambițioase în pași verificabili; menținerea continuității între mai multe fire de lucru (workstreams), astfel încât proiectul să nu fie „resetat” la fiecare interacțiune; stabilirea momentelor în care execuția poate fi delegată către Codex și a celor în care supravegherea umană rămâne mai valoroasă. Documentația: ghidul complet este separat OpenAI direcționează cititorii către ghidul integral („Read the guide”), disponibil ca document separat, fără a detalia în pagina de prezentare exemple concrete sau rezultate măsurabile. Materialul este datat 22 iunie 2026 și este încadrat în seria „AI Adoption” (adopția inteligenței artificiale). [...]
Google intră direct în lanțul de producție din Hollywood cu o investiție de 75 milioane de dolari (aprox. 345 milioane lei) în studioul independent A24, într-un parteneriat de cercetare cu Google DeepMind care vizează dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială pentru realizarea de filme, potrivit The Next Web . Tranzacția, raportată inițial de Wall Street Journal , este prima participație de capital a Google într-un studio de film. Miza nu este accesul la conținut, ci integrarea tehnologiei în fluxul creativ: A24 primește acces „pe teren” la infrastructura de cercetare DeepMind, iar DeepMind obține feedback în timp real de la regizori și echipe aflate în producție, pe măsură ce își construiește noile instrumente. Cum e construit acordul și de ce contează pentru date și drepturi Un element-cheie al înțelegerii este limitarea explicită a accesului la conținut: acordul nu oferă Google acces la biblioteca existentă de film și televiziune a A24 și nici la datele de conținut ale studioului. În plus, parteneriatul este descris ca fiind: multianual și neexclusiv (A24 nu este obligat să folosească doar instrumentele Google); structurat astfel încât Google să nu poată antrena modele pe catalogul A24 . În practică, această arhitectură încearcă să reducă una dintre cele mai sensibile teme din industrie: folosirea materialelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Primele utilizări: schițe vizuale (storyboard) generate cu AI Un proiect aflat deja în derulare la A24 Labs vizează folosirea AI pentru a genera storyboard-uri — schițe vizuale aproximative utilizate de regizori pentru planificarea scenelor înainte de filmare. Scott Belsky, partener A24 și liderul diviziei tehnologice a studioului, a spus pentru Wall Street Journal că multe înțelegeri AI din Hollywood sunt prezentate greșit, ca promisiuni de a face filme „mai ieftine și mai rapide”, în loc de „mai bune”. La rândul său, CEO-ul DeepMind, Demis Hassabis, a indicat că obiectivul este dezvoltarea de instrumente care „îi împuternicesc pe artiști”, construite împreună cu ei „din prima zi”, nu în izolare. Context: competiția pentru „AI-ul de producție” se intensifică Acordul vine într-un moment în care marile companii din tehnologie și divertisment își fixează poziții în zona instrumentelor AI pentru producție: Netflix a cumpărat în martie startup-ul InterPositive (fondat de Ben Affleck), obținând instrumente exclusive de post-producție antrenate pe filmări reale, și a creat ulterior INKubator, un studio intern de animație „AI-native”. Martin Scorsese a devenit consilier la Black Forest Labs și folosește modelul FLUX pentru storyboard-uri. OpenAI susține „Critterz”, un lungmetraj animat asistat de AI, cu buget sub 30 milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), prezentat la Cannes, produs într-un interval de nouă luni. În acest peisaj, A24 are o poziție aparte: studioul și-a construit un brand puternic în filmul independent, iar publicația notează că date de sondaj citate de mai multe outlet-uri arată că peste jumătate dintre spectatori se declară fani ai studioului ca brand, nu doar ai unor titluri individuale. De ce investiția e mică pentru Google, dar relevantă strategic Pentru Google, 75 milioane de dolari sunt o sumă modestă raportată la cheltuielile de capital estimate de Alphabet pentru 2026, între 175 și 185 miliarde de dolari. Relevanța acordului este însă strategică: poziționarea DeepMind ca partener preferat de cineaști — „ales, nu respins” — într-o industrie în care negocierile legate de utilizarea AI în muncă și producție rămân un subiect sensibil. Separat, publicația amintește și un risc de guvernanță și reputație: Amazon a renunțat recent la un film aproape finalizat despre Sam Altman, pe fondul relatărilor că producția ar fi prezentat nefavorabil partenerul său de investiții, OpenAI. Episodul este un exemplu despre cum legăturile financiare dintre companii de tehnologie și studiouri pot genera conflicte editoriale — o dinamică pe care parteneriatul Google–A24 ar putea fi nevoit să o gestioneze pe măsură ce instrumentele dezvoltate ajung să fie folosite în producții reale. [...]
