Știri
Tag: zona euro

România are cea mai mare inflație din UE, 8,5% în ianuarie 2026 , în timp ce media a scăzut la 2,0% în Uniune și la 1,7% în zona euro, arată datele publicate de Eurostat . Diferența plasează România pe primul loc în clasamentul scumpirilor, la mare distanță de media europeană. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației: în zona euro a coborât la 1,7%, de la 2,0% în decembrie; în Uniunea Europeană a scăzut la 2,0%, de la 2,3% în luna precedentă; în România s-a menținut la 8,5%, nivel identic cu cel din decembrie și mult peste orice alt stat membru. Următoarele cele mai ridicate valori au fost în Slovacia (4,3%) și Estonia (3,8%), însă la distanță considerabilă de nivelul înregistrat de România. La polul opus, cele mai mici rate au fost în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) și Finlanda și Italia (1,0%). Comparativ cu ianuarie 2025, când România avea o inflație de 5,3%, creșterea prețurilor s-a accelerat puternic în a doua parte a anului trecut și a rămas la cote ridicate. În timp ce 23 de state membre au raportat scăderi ale inflației față de decembrie 2025, România se numără printre țările unde presiunile asupra prețurilor persistă. La nivelul zonei euro, serviciile au contribuit cel mai mult la inflația anuală (+1,45 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), în timp ce energia a avut o contribuție negativă (-0,39 pp). În context european de temperare a scumpirilor, poziția României evidențiază o problemă internă de stabilitate a prețurilor, cu impact direct asupra costului vieții și competitivității economice. [...]

Victor Negrescu cere ca aderarea României la zona euro să devină „noul proiect de țară” , potrivit TVR Info . Vicepreședintele Parlamentului European susține că obiectivul ar trebui asumat „politic, instituțional și public” și realizat gradual, astfel încât integrarea să fie pregătită „fără dificultăți”. În argumentația sa, europarlamentarul PSD leagă adoptarea monedei unice de beneficii economice directe pentru populație și pentru finanțarea economiei. El afirmă că moneda euro ar aduce „stabilitate”, dobânzi mai mici și o protecție mai bună pentru venituri, într-un context european marcat de șocuri economice. Totodată, Negrescu spune că România este deja conectată la zona euro, însă fără a avea influență în deciziile care o afectează. „Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile.” Negrescu indică și o miză politică și instituțională: riscul ca România să rămână în afara unui „nucleu” care își dezvoltă mecanisme proprii de finanțare și investiții. În această logică, menține că neaderarea ar putea reduce capacitatea României de a influența decizii privind viitoarele fonduri europene, regulile fiscale sau proiectele strategice, pe fondul unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”. În același mesaj, vicepreședintele Parlamentului European plasează discuția și în context regional și european: afirmă că statele din regiune care au adoptat euro se finanțează mai ieftin și că acest avantaj se transmite către populație, în timp ce dobânzile mai ridicate din România se traduc în credite mai scumpe și presiune pe buget. El adaugă că, „din ianuarie”, odată cu aderarea Bulgariei, euro este folosit în 21 din cele 27 de state membre și anunță lansarea unei campanii publice de informare, împreună cu PES Activists România, pentru a susține pașii următori către adoptarea monedei unice. [...]