Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Parlamentul European a aprobat două rezoluții care susțin lansarea euro digital, însă proiectul mai are nevoie de votul final asupra regulamentului de emitere, potrivit Corriere della Sera. Banca Centrală Europeană este pregătită tehnic să emită moneda digitală, dar decizia politică finală aparține legislativului european.
Euro digital ar fi o formă electronică a numerarului, emisă direct de Banca Centrală Europeană, la fel ca bancnotele și monedele. Ar avea curs legal, ceea ce înseamnă că ar trebui acceptat obligatoriu, și ar putea fi utilizat:
Fiecare cetățean ar putea deschide un cont în euro digital la o bancă sau la un alt intermediar autorizat. Pentru persoanele fără acces la servicii bancare clasice, ar exista un „serviciu universal”, care în Italia ar putea fi oferit de Poștă.
Contul ar putea fi alimentat:
Plățile s-ar face prin aplicația dedicată, aplicația băncii sau card.
Da, dar nu pentru cheltuieli. Va exista un plafon de deținere în cont, estimat între câteva sute și aproximativ 3.000 de euro. Dacă o plată depășește acest plafon, diferența ar fi retrasă automat din contul bancar tradițional.
Pentru comercianți, plafonul de deținere ar fi zero: sumele încasate ar fi transferate imediat în contul obișnuit.
Scopul acestor limite este protejarea sistemului bancar, astfel încât depozitele să nu fie mutate masiv din bănci către conturile în euro digital.
Banca Centrală Europeană argumentează că peste jumătate din plățile de retail sunt deja digitale, în timp ce moneda emisă de banca centrală există doar în formă fizică. Fără un echivalent digital, instituția riscă să piardă influență în politica monetară.
Un alt argument este autonomia strategică: peste două treimi dintre plățile cu cardul din Europa sunt procesate prin rețele extra-europene precum Visa și Mastercard. În 13 din cele 20 de state din zona euro nu există un circuit național de plăți, ceea ce ridică probleme de dependență externă.
Comisia Europeană și Consiliul au aprobat deja proiectul. Urmează votul final în Parlamentul European asupra regulamentului. Abia după acest pas euro digital ar putea intra în faza de implementare.
Dacă va fi adoptat, euro digital nu va înlocui numerarul, ci va funcționa ca o alternativă publică la actualele soluții private de plată, într-un context în care tranzacțiile electronice devin dominante.
Recomandate
Aprobarea euro digital în Parlamentul European deschide o miză de reglementare cu efect direct asupra băncilor , care avertizează că noua monedă ar putea accelera retragerile de depozite în perioade de stres și ar impune investiții tehnologice fără un câștig imediat, potrivit Economica . Euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE) și garantată „în același mod” ca numerarul, cu utilizare pentru plăți în magazine, online și între persoane, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Proiectul vizează și reducerea dependenței zonei euro de rețelele americane de procesare a plăților, precum Visa și Mastercard, printr-un instrument pan-european. Cum ar urma să funcționeze și ce schimbă pentru utilizatori Conform proiectului prezentat, accesul la euro digital ar urma să se facă printr-un cont dedicat sau un portofel digital, oferit gratuit de banca utilizatorului sau de un alt intermediar. Cu acesta, plățile ar putea fi făcute: în magazine, online și „în persoană”; între persoane fizice; online și offline, inclusiv fără conexiune la internet. În proiectul de regulament citat în material, euro digital este prezentat ca o opțiune suplimentară, care „completează, nu înlocuiește” numerarul. De ce se tem băncile: risc de retrageri și costuri mari de implementare Opoziția cea mai consistentă vine din zona băncilor comerciale, care invocă riscul ca, în timpul unei crize, populația să își mute economiile din depozite în portofele de euro digital, ceea ce ar putea lăsa băncile fără lichiditate. Materialul citează simulări ale BCE: dacă limita deținerilor este stabilită la 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) de persoană, deponenții ar putea retrage până la 699 de miliarde de euro (aprox. 3.495 miliarde lei) din băncile zonei euro. Aceasta ar reprezenta 8,2% din depozitele de retail la vedere, cu un impact mai mare asupra creditorilor mici și a băncilor de retail. Pe lângă riscul de lichiditate, băncile reclamă și costuri ridicate pentru adaptarea infrastructurii tehnologice, fără un profit direct garantat. În același timp, criticii susțin că publicul are deja acces la plăți digitale rapide și ieftine (carduri, aplicații, transferuri instant), iar valoarea adăugată a euro digital nu este evidentă. Limite propuse și critică politică: plafon, fără dobândă, restricții pentru companii În dezbaterea politică, o parte dintre adversari invocă limitări care ar reduce atractivitatea instrumentului: plafon de 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) în cont, imposibilitatea de a câștiga dobândă, iar companiile nu ar putea păstra banii mai mult de 24 de ore, potrivit materialului. Ce arată o cercetare Bocconi–Revolut despre preferințele europenilor Economica menționează o cercetare realizată de Școala de Management SDA Bocconi și Revolut pe 2,3 milioane de persoane din 27 de țări, care a evaluat trei scenarii propuse de BCE: modelul euro digital, „Digital Cash” și „Euro Token”. În această cercetare, „Euro Token” (bazat pe blockchain public, emis de BCE) a ieșit câștigător, iar respondenții au arătat o preferință mai mare pentru „numerarul digital” și „tokenul euro” pe indicatori precum utilitatea percepută, ușurința de utilizare, încrederea și intenția de adoptare. Studiul mai indică faptul că, deși majoritatea participanților ar utiliza euro digital, acesta a avut și cea mai mare rată de respingere dintre cele trei opțiuni, ceea ce sugerează că designul final și compatibilitatea cu obiceiurile existente vor conta decisiv pentru adoptare. Ce urmează, pe scurt Aprobarea în comisiile Parlamentului European este un pas legislativ important, dar materialul arată că proiectul rămâne contestat pe două fronturi: stabilitatea sistemului bancar (prin posibile retrageri accelerate) și costurile de implementare pentru sectorul privat. În lipsa unor detalii finale despre arhitectura și limitele euro digital, amploarea impactului rămâne, deocamdată, condiționată de forma finală a regulamentului și de modul în care BCE va încerca să evite destabilizarea intermedierii bancare. [...]
Euro digital ar putea reduce comisioanele la plăți și ar schimba echilibrul dintre bănci și rețelele private , dacă proiectul va trece de negocierile finale și va fi implementat la nivelul zonei euro, potrivit Mediafax . Inițiativa este în fază legislativă, după ce Parlamentul European a acordat o primă aprobare, iar Consiliul UE își exprimase deja acordul în decembrie, conform Il Post. Ce se schimbă pentru utilizatori și comercianți În forma discutată, euro digital ar avea statut de mijloc legal de plată și ar trebui acceptat în toate statele din zona euro. Utilizatorii ar folosi o aplicație de tip „portofel digital”, pentru: plăți în magazine; plăți pe platforme de comerț online; transferuri de bani între persoane. Diferența operațională majoră față de plățile cu cardul este legată de costuri: utilizatorii nu ar plăti comisioane pentru folosirea euro digital, iar pentru comercianți comisioanele ar urma să fie limitate și reglementate prin lege, cu obiectivul de a reduce costurile percepute în prezent de rețelele private de plăți. Același sistem ar urma să funcționeze în toate statele din zona euro, inclusiv pentru plățile transfrontaliere. Miza economică: dependența de rețelele private și presiunea pe veniturile băncilor Susținătorii proiectului argumentează că euro digital ar putea extinde accesul la plăți electronice și pentru persoane fără cont bancar, prin posibilitatea de a încărca numerar în portofelul digital, inclusiv prin intermediul oficiilor poștale. Un alt argument este reducerea dependenței Europei de sistemele de plată dezvoltate de companii americane, precum Visa, Mastercard, American Express sau PayPal. În același timp, sectorul bancar privește cu rezerve proiectul: o parte dintre plățile care trec acum prin infrastructura bancară ar putea migra către euro digital, ceea ce ar diminua veniturile din comisioane. În plus, există riscul ca un număr mare de clienți să își mute economiile din conturile bancare în portofele digitale, ceea ce ar putea pune presiune pe sistemul financiar. Ce limite ar putea avea euro digital și de ce Pentru a reduce riscul de migrare masivă a economiilor din bănci, proiectul prevede: un plafon pentru sumele care pot fi păstrate într-un portofel de euro digital; sumele din portofel nu ar urma să fie remunerate prin dobândă. Reprezentanții BCE au indicat că limita ar putea fi între 3.000 și 4.000 de euro (aprox. 15.000–20.000 lei), conform materialului. Numerar, confidențialitate și calendar: ce rămâne incert O parte dintre critici susțin că euro digital ar putea înlocui treptat numerarul, însă BCE afirmă că ar fi doar o alternativă, iar bancnotele și monedele ar rămâne în circulație. Contextul este că utilizarea numerarului este deja în scădere: între 2016 și 2024, ponderea tranzacțiilor în numerar a coborât de la peste 79% la 52%. În Italia, numerarul este folosit încă în aproximativ 61% dintre tranzacții, ceea ce contribuie la scepticismul politic față de proiect. Pe tema supravegherii plăților, BCE respinge interpretarea și susține că sistemul ar fi proiectat să funcționeze și fără conexiune la internet, pentru un nivel de confidențialitate apropiat de cel al numerarului. Calendarul rămâne nesigur: regulamentul urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului European, iar dacă negocierile finale dintre Parlament și Consiliu se încheie cu succes până la finalul lui 2026, euro digital ar putea intra în circulație din 2029, potrivit informațiilor citate. [...]
BCE accelerează proiectul euro digital printr-un pilot cu 36 de bănci și furnizori, cu miză directă pe reducerea dependenței UE de rețelele de plăți din SUA , iar pe lista participanților apar nume precum Revolut , UniCredit și Deutsche Bank, potrivit Economica . Faza pilot ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2027 și să dureze 12 luni. În această etapă, Banca Centrală Europeană (BCE) va testa atât funcționalitatea tehnică, cât și procesele operaționale ale unui euro digital, iar rezultatele vor fi folosite și pentru îmbunătățirea experienței utilizatorului. Ce înseamnă selecția celor 36 de participanți Peste 50 de companii au aplicat pentru a intra în pilot, iar BCE a selectat 36 de firme. Printre acestea se regăsesc: bănci mari, precum Deutsche Bank și UniCredit; bănci digitale cu creștere rapidă, precum Revolut. Companiile implicate provin din 16 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, ceea ce indică o acoperire geografică largă, dar nu completă, în interiorul uniunii monetare. De ce contează: presiune de reglementare și calendar condiționat Unul dintre motivele invocate pentru euro digital este reducerea dependenței blocului comunitar de furnizorii de plăți cu sediul în SUA. BCE lucrează de mai mulți ani la proiect și speră să lanseze prima emisiune de euro digital în 2029, însă acest calendar depinde de adoptarea legislației necesare până la sfârșitul acestui an, conform informațiilor transmise de Agerpres. La nivel politic, la finalul anului trecut, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil „oricând, oriunde”, inclusiv offline, adică fără conexiune la internet. Cum ar urma să fie folosit euro digital Conform descrierii din material, euro digital ar fi o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului: la plăți în magazine, la plăți online, între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. [...]
BLIK România a închis 2025 cu o pierdere de 8,62 mil. lei, care va fi acoperită din profiturile viitoare , potrivit Ziarul Financiar , pe baza unei hotărâri AGA din 29 mai 2026 publicate în Monitorul Oficial. Decizia indică faptul că acționarii mizează pe atingerea profitabilității în anii următori, deși operațiunea locală nu a ieșit încă pe plus de la înființare. BLIK România, vehiculul prin care operatorul polonez de plăți mobile BLIK își construiește prezența locală, a raportat pentru 2025 o pierdere contabilă de 8.622.304 lei . În hotărârea citată se precizează că pierderea va fi acoperită din profiturile contabile pe care societatea le va înregistra în anii fiscali următori. Pierderi în fiecare an de la lansare Compania a fost înființată la finalul lui 2022 și, conform datelor prezentate, a înregistrat pierderi în fiecare an de funcționare: 2022: 0,15 milioane lei 2023: 6,4 milioane lei 2024: 5,5 milioane lei 2025: 8,6 milioane lei Cumulat, pierderile ajung la circa 20,7 milioane lei . Acționariat: control aproape integral din Polonia BLIK România este deținută în proporție de 99,98% de Polski Standard Platnosci , operatorul polonez al sistemului BLIK. Restul de 0,02% (o acțiune) aparține lui Dariusz Mazurkiewicz , potrivit informațiilor din hotărârea AGA. Publicația notează că extrasul publicat nu detaliază destinația sau planurile companiei pe piața locală. [...]
Trecerea accelerată la plăți digitale crește riscul de blocaj în crize , iar România rămâne prudentă tocmai din motive de securitate cibernetică și incluziune financiară, potrivit unei analize publicate de HotNews . În timp ce unele economii reduc numerarul până aproape de dispariție, banca centrală avertizează că dependența totală de infrastructura digitală poate deveni o vulnerabilitate. În Europa de Nord, Suedia este prezentată ca exemplul cel mai avansat: multe magazine, cafenele, transport public, muzee și chiar toalete publice acceptă doar plăți digitale, iar aplicația Swish este folosită pentru transferuri instant între persoane și companii. În același timp, statul suedez păstrează planuri de contingență pentru situații precum pene majore de curent sau atacuri cibernetice. Un detaliu relevant din text: o parte importantă a populației spune că trec luni întregi fără să atingă o bancnotă. De ce contează: plățile digitale pot deveni un „single point of failure” Analiza notează că pandemia a accelerat plățile contactless și utilizarea portofelelor digitale, iar în unele țări numerarul a ajuns să conteze tot mai puțin în achizițiile zilnice. În paralel, rămâne deschisă întrebarea cât de reziliente sunt economiile care își mută aproape toate tranzacțiile în sisteme electronice, dependente de electricitate, telecomunicații și securitate IT. Textul trece în revistă și alte modele: China , unde plățile prin coduri QR (Alipay și WeChat Pay) domină, inclusiv la vânzători ambulanți și în zone rurale; numerarul este acceptat oficial, dar utilizarea lui a devenit rară. Singapore , care a integrat plățile electronice în servicii publice și comerț prin PayNow și carduri contactless, în cadrul inițiativei „Națiune Inteligentă”. Germania , unde numerarul rămâne preferat din motive de viață privată, control al bugetului și tradiție, iar tranziția la contactless este mai lentă decât în Suedia sau Olanda. România: numerarul, legat de preferințe, dar și de securitate și incluziune Pentru România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , spune că o transformare totală de la numerar la digital nu este realistă „în primul rând” din cauza preferinței populației pentru cash și, în plus, din motive de securitate. În contextul riscurilor din regiune, el a avertizat că, fără sisteme clare de securitate cibernetică, plățile pot fi blocate rapid. „Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile.” Într-un punct de vedere oficial transmis Senatului în 2025 , BNR a susținut că accesul la numerar este esențial pentru incluziunea financiară, în special pentru populația din zone rurale și din regiuni cu infrastructură financiară slab dezvoltată, menționând că accesul la numerar rămâne o preocupare constantă a băncii centrale. Ce urmează: mai degrabă modele hibride, nu „fără numerar” Concluzia analizei este că dispariția completă a numerarului este puțin probabilă, tocmai pentru că banii fizici rămân utili în pene de curent, dezastre sau defecțiuni tehnice și oferă un nivel de protecție a datelor personale pe care sistemele digitale nu îl pot garanta pe deplin. În același timp, guvernele testează monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), iar investițiile în infrastructură de plăți mai rapidă continuă, ceea ce împinge economiile către formule în care numerarul se reduce, dar rămâne disponibil ca soluție de rezervă. [...]
Peste 160.000 de încărcări ale brățărilor cashless la UNTOLD 2026 au fost făcute cu carduri din 90 de țări , un volum care indică atât presiunea operațională pe infrastructura de plăți, cât și maturizarea utilizării plăților digitale în evenimente mari, potrivit Banca Transilvania . BT, banca oficială a festivalului, a asigurat infrastructura care a susținut experiența fără numerar a participanților. Un indicator relevant pentru bancă este că unul din două carduri folosite pentru alimentarea brățărilor a fost emis de Banca Transilvania , ceea ce sugerează o pondere ridicată a clienților proprii în fluxurile de plată generate de festival. Cum s-au făcut încărcările și cine a folosit serviciile Din totalul încărcărilor, 55% au fost realizate online, prin aplicația UNTOLD. În paralel, banca notează o creștere a utilizării opțiunii „ Pay with BT Pay ”, integrată în aplicația festivalului: tranzacțiile prin această opțiune au urcat cu 56% față de UNTOLD 2025. Pe segmentul de vârstă, persoanele între 18 și 34 de ani au reprezentat 56% din clienții BT care și-au încărcat brățara de festival. Ce infrastructură a susținut modelul cashless Pentru funcționarea sistemului, BT spune că a asigurat un „ecosistem complet de plăți”, care a inclus: procesarea tranzacțiilor; puncte de încărcare a brățărilor (Credit Points); POS-urile comercianților; un ATM în cadrul festivalului; soluții integrate în aplicația BT Pay; cardul BT Visa UNTOLD. Interesul pentru cardul co-branded s-a reflectat și în emiterea a 4.700 de carduri noi pe durata festivalului, iar comunitatea utilizatorilor a depășit 200.000 de carduri BT Visa UNTOLD, conform datelor băncii. În continuare, organizatorii au anunțat că UNTOLD 2027 STAR Edition va avea loc în Cluj-Napoca, în perioada 5–8 august. [...]
