Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Parlamentul European a aprobat două rezoluții care susțin lansarea euro digital, însă proiectul mai are nevoie de votul final asupra regulamentului de emitere, potrivit Corriere della Sera. Banca Centrală Europeană este pregătită tehnic să emită moneda digitală, dar decizia politică finală aparține legislativului european.
Euro digital ar fi o formă electronică a numerarului, emisă direct de Banca Centrală Europeană, la fel ca bancnotele și monedele. Ar avea curs legal, ceea ce înseamnă că ar trebui acceptat obligatoriu, și ar putea fi utilizat:
Fiecare cetățean ar putea deschide un cont în euro digital la o bancă sau la un alt intermediar autorizat. Pentru persoanele fără acces la servicii bancare clasice, ar exista un „serviciu universal”, care în Italia ar putea fi oferit de Poștă.
Contul ar putea fi alimentat:
Plățile s-ar face prin aplicația dedicată, aplicația băncii sau card.
Da, dar nu pentru cheltuieli. Va exista un plafon de deținere în cont, estimat între câteva sute și aproximativ 3.000 de euro. Dacă o plată depășește acest plafon, diferența ar fi retrasă automat din contul bancar tradițional.
Pentru comercianți, plafonul de deținere ar fi zero: sumele încasate ar fi transferate imediat în contul obișnuit.
Scopul acestor limite este protejarea sistemului bancar, astfel încât depozitele să nu fie mutate masiv din bănci către conturile în euro digital.
Banca Centrală Europeană argumentează că peste jumătate din plățile de retail sunt deja digitale, în timp ce moneda emisă de banca centrală există doar în formă fizică. Fără un echivalent digital, instituția riscă să piardă influență în politica monetară.
Un alt argument este autonomia strategică: peste două treimi dintre plățile cu cardul din Europa sunt procesate prin rețele extra-europene precum Visa și Mastercard. În 13 din cele 20 de state din zona euro nu există un circuit național de plăți, ceea ce ridică probleme de dependență externă.
Comisia Europeană și Consiliul au aprobat deja proiectul. Urmează votul final în Parlamentul European asupra regulamentului. Abia după acest pas euro digital ar putea intra în faza de implementare.
Dacă va fi adoptat, euro digital nu va înlocui numerarul, ci va funcționa ca o alternativă publică la actualele soluții private de plată, într-un context în care tranzacțiile electronice devin dominante.
Recomandate
UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3 . Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile. Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029. De ce contează: obligația de acceptare poate redesena piața plăților În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare. În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material. Cine se opune și care sunt argumentele Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul: „Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”. Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”. Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri. Cine poate înclina balanța în Parlamentul European Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat: „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”. Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului. Calendar: voturi amânate, ținta rămâne finalul lui 2026 Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen. După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. [...]
Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]
Raiffeisen Bank a introdus în Smart Mobile o opțiune de oprire sau blocare a plăților recurente , o funcționalitate care mută controlul abonamentelor direct în aplicație și poate reduce cheltuielile „invizibile” din bugetul lunar, potrivit Raiffeisen Bank . Funcționalitatea se numește „ Administrează plățile recurente ” și este disponibilă din a doua jumătate a lunii mai pentru cardurile Visa. În aplicație, utilizatorii pot vedea abonamentele active și plățile automate asociate cardului și le pot opri sau bloca rapid, fără pași suplimentari în afara zonei de administrare a cardului. Ce se schimbă, operațional, pentru clienți Noua opțiune aduce într-un singur loc două tipuri de cheltuieli care, de regulă, se pierd în istoricul tranzacțiilor: plăți recurente (de tip abonament, taxare periodică); carduri salvate folosite la plăți (merchant-initiated / plăți inițiate de comerciant pe baza cardului salvat). În Smart Mobile, funcționalitatea este disponibilă la nivelul cardurilor, din meniul „Mai multe”. De ce contează: abonamente mici, costuri mari în timp Banca își justifică demersul prin creșterea numărului de abonamente digitale (streaming, cloud, aplicații, gaming, instrumente AI) și prin efectul cumulativ al plăților lunare mici. În exemplul din comunicat, o plată de 20–30 de lei pe lună pentru un abonament uitat poate trece neobservată, iar redirecționarea a 100 de lei lunar către investiții cu un randament mediu de 10% ar putea genera aproximativ 20.000 lei în 10 ani sau peste 70.000 lei în 20 de ani. Banca leagă funcționalitatea de poziționarea aplicației ca instrument de gestionare a finanțelor personale. „Prin această inițiativă, Smart Mobile devine din ce în ce mai mult un instrument activ de gestionare a banilor, în deplină concordanță cu strategia Raiffeisen Bank de a-i ajuta pe clienți să își administreze mai bine finanțele și să facă banii să lucreze în favoarea lor.” — Mihail Ion , Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România Context: direcția aplicației Raiffeisen Bank mai menționează că Smart Mobile include și alte funcții de „daily banking”, precum plăți rapide prin numărul de telefon, acces la istoricul tranzacțiilor, sumar al cheltuielilor și oferte personalizate. În acest pachet, „Administrează plățile recurente” țintește explicit zona de control al costurilor recurente, unde utilizatorii au, de obicei, vizibilitate limitată. [...]
Google extinde Google Wallet dincolo de „portofel” prin automatizări pentru călătorii și chitanțe digitale , o schimbare care poate reduce dependența utilizatorilor de aplicațiile comercianților și ale companiilor aeriene, potrivit Mobilissimo . Actualizarea vine cu un redesign amplu și funcții noi prezentate discret în cadrul Google I/O 2026 . Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Cea mai vizibilă direcție este mutarea unor pași „de rutină” direct în Wallet, astfel încât utilizatorul să nu mai fie nevoit să caute documente sau confirmări în aplicații separate. Printre noutăți, publicația menționează: Integrare mai bună pentru zboruri : Google Wallet poate prelua automat cartea de îmbarcare după check-in , fără descărcare manuală din aplicația companiei aeriene. Înscriere în programe de fidelitate : utilizatorii se pot înregistra direct în programele de loialitate ale companiilor aeriene din Wallet, fără instalarea altor aplicații. Chitanțe digitale și urmărirea cumpărăturilor Google a prezentat și un sistem pentru chitanțe digitale , prin care magazinele și serviciile online pot trimite direct în Wallet informații despre cumpărături. Scopul, conform sursei, este simplificarea: urmăririi comenzilor, gestionării garanțiilor, proceselor de retur. Securitate pentru plățile inițiate pe desktop O altă funcție nouă este Cross-device Payment Verification , descrisă ca un mecanism de securitate pentru plățile făcute pe computer: confirmarea se poate realiza de pe telefonul Android prin notificare, scanarea unui cod QR sau autentificare biometrică (amprentă ori recunoaștere facială). Redesign: acces mai rapid la funcțiile cheie La nivel de interfață, Wallet primește un buton flotant pentru acces rapid la funcțiile importante, cu promisiunea unei navigări mai simple, fără căutări prin meniuri. Materialul Mobilissimo citează ca sursă secundară publicația BetaNews . [...]
Google își extinde coșul de cumpărături și plățile „asistate de agenți” în Search și Gemini, cu un nou „ Universal Cart ” care promite să reducă fricțiunea la cumpărare și să mute mai mult din procesul de checkout în ecosistemul propriu, potrivit Google Blog . Pentru comercianți, miza este dublă: acces la un flux de cumpărare mai integrat în produsele Google și, în același timp, nevoia de a se adapta la protocoale noi (UCP și AP2) care standardizează interacțiunea dintre „agenți” (software care acționează în numele utilizatorului), plăți și retail. Universal Cart: coș unic, peste mai mulți comercianți și servicii Google Google descrie Universal Cart ca un „hub” de cumpărături care funcționează între comercianți și între servicii: utilizatorii pot adăuga produse în coș în timp ce navighează în Search, discută cu Gemini, urmăresc YouTube sau folosesc Gmail. Funcțiile anunțate sunt orientate spre optimizarea deciziei de cumpărare și a momentului achiziției: identificarea de oferte și scăderi de preț; informații despre istoricul prețului; alerte de reaprovizionare (când produsul revine în stoc); verificări proactive, inclusiv incompatibilități între produse (exemplul dat: componente pentru un PC asamblat din mai multe magazine); folosirea informațiilor din Google Wallet pentru a ține cont de beneficii ale metodei de plată, loialitate și oferte ale comercianților. Google precizează că aceste funcții rulează pe modelele Gemini, iar „inteligența” coșului ar urma să crească pe măsură ce modelele se îmbunătățesc. Checkout prin UCP și rolul „merchant of record” La finalizarea comenzii, Google spune că Universal Commerce Protocol (UCP) face checkout-ul „foarte fluid”: utilizatorul poate plăti cu Google Pay „în câteva atingeri” la o parte dintre branduri sau poate transfera produsele pe site-ul comerciantului pentru a încheia achiziția. Printre comercianții menționați pentru funcții de checkout selectate se numără Nike, Sephora, Target, Ulta Beauty, Walmart, Wayfair și comercianți Shopify precum Fenty și Steve Madden. Un detaliu important pentru structurarea responsabilităților comerciale și fiscale: „brandul rămâne merchant of record”, adică vânzătorul oficial în tranzacție rămâne comerciantul, nu Google. Calendar de lansare și extindere geografică Universal Cart „începe să fie disponibil” în SUA în această vară, inițial în Search și aplicația Gemini, urmând ca YouTube și Gmail să fie adăugate ulterior. Separat, Google anunță extinderea experienței de checkout bazate pe UCP în Canada și Australia „în lunile următoare”, iar ulterior în Marea Britanie. UCP ar urma să ajungă și pe YouTube în SUA și să se extindă către alte verticale, începând cu rezervări hoteliere și livrări locale de mâncare. AP2: protocol pentru plăți făcute de „agenți”, cu limite și trasabilitate Pentru plăți inițiate de agenți (software care poate cumpăra în numele utilizatorului), Google introduce Agent Payments Protocol (AP2) , prezentat ca un set de reguli și mecanisme care permit stabilirea de „garduri de protecție” (limite) pentru tranzacții: utilizatorul ar seta brandurile/produsele și bugetul, iar agentul ar cumpăra doar când criteriile sunt îndeplinite. Google susține că AP2 creează o legătură „transparentă și verificabilă” între utilizator, comerciant și procesatorul de plăți și folosește tehnologii de protecție a confidențialității. Compania menționează și existența unor „mandate digitale” rezistente la modificări, care ar lăsa o urmă permanentă utilă inclusiv la retururi, când ambele părți ar consulta aceeași înregistrare. AP2 ar urma să fie introdus în produse Google „în lunile următoare”, începând cu Gemini Spark. De ce contează pentru piață Pachetul Universal Cart + UCP + AP2 indică direcția Google de a integra mai strâns descoperirea produselor, optimizarea prețului și plata într-un flux unic, asistat de „agenți”. Pentru retaileri și platforme, asta poate însemna conversii mai bune din traficul Google, dar și o dependență mai mare de standarde și infrastructură controlate (sau co-dezvoltate) de Google, pe măsură ce checkout-ul și decizia de cumpărare se mută tot mai mult „în interiorul” produselor sale. [...]
Banca Transilvania își mută o parte din atragerea clienților din diaspora în BT Pay , unde experiența de deschidere a contului a fost evaluată cu un Net Promoter Score (NPS) de 86, potrivit Banca Transilvania . Scorul este prezentat ca fiind „unul dintre cele mai ridicate” din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, realizat în 2025 și în primele luni din 2026. Miza operațională este reducerea dependenței de interacțiunea fizică pentru onboarding (înrolare ca client) în cazul românilor din afara țării: banca susține că BT Pay „înlocuiește drumul la bancă” pentru cei care vor să devină clienți, cu acces imediat la funcționalitățile aplicației și emiterea instant a cardului de debit digital. Ce arată profilul de utilizare din diaspora Conform studiului citat de bancă, clienții din diaspora au „autonomie digitală ridicată” și folosesc sau intenționează să folosească un cont BT pentru mai multe tipuri de fluxuri financiare legate de România, inclusiv: primirea de venituri recurente din România (salariu, pensie, bursă, alocație); încasări ocazionale; economisire și investiții; „testarea soluțiilor BT” și menținerea legăturii financiare cu România. În ceea ce privește canalul de achiziție, noii clienți ar fi ales BT Pay în principal pe baza recomandărilor (aproape 50%) și a informațiilor găsite online (aproximativ 45%) – pe site-ul BT, în social media și în căutări care folosesc inteligența artificială. Banca mai menționează și rolul interacțiunilor cu echipele din România, Italia și Republica Moldova, unde Grupul Banca Transilvania are prezență fizică. Cum funcționează deschiderea contului și alimentarea cardului Banca precizează că, după deschiderea contului în aplicație, clienții primesc instant cardul de debit digital, iar ulterior cardul fizic poate fi ridicat dintr-o agenție sau livrat la o adresă indicată. Cardul poate fi alimentat: prin transfer IBAN; prin adăugarea în BT Pay a unui card emis de o altă bancă. Pentru românii cu rezidența în Italia, banca indică existența aplicației BT Pay Italia, care include un IBAN italian, astfel încât venitul din Italia poate fi încasat în cont BT „fără comision de încasare”, plus card digital și transferuri instant. Unde sunt cei mai mulți clienți noi din afara țării Potrivit băncii, 10% dintre noii clienți care își deschid cont prin BT Pay locuiesc sau studiază în afara României, cei mai mulți fiind în Marea Britanie, Republica Moldova, Italia, Germania și Spania. [...]
