Știri
Știri din categoria Investiții
Tarifele comerciale din SUA împing companiile germane să-și redirecționeze investițiile către Asia, în condițiile în care incertitudinea legată de politica comercială a administrației Donald Trump determină amânarea deciziilor și schimbarea priorităților, potrivit Economedia, care citează un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), preluat de Mediafax.
Sondajul DIHK, realizat în rândul a aproximativ 1.700 de companii industriale, arată că 44% dintre respondenți intenționează să investească în Statele Unite, în scădere cu patru puncte procentuale față de anul anterior. Este prima reducere semnificativă a apetitului pentru investiții în SUA de la pandemia de COVID-19 încoace, potrivit datelor citate.
În același timp, Asia câștigă teren ca destinație de capital: China este indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți (de la 31% anterior), iar regiunea Asia-Pacific ajunge la 26%, în creștere cu cinci puncte procentuale.
Volker Treier, reprezentant al DIHK, pune schimbarea pe seama incertitudinii generate de disputa comercială cu SUA:
„Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile.”
Acesta a mai spus că firmele își reorientează tot mai mult activitatea către producția și vânzarea directă pe piețele asiatice, în special în China și India.
Deși o parte din fluxurile planificate se mută dinspre SUA către Asia, zona euro rămâne principala destinație pentru investițiile externe ale companiilor germane. DIHK indică drept argumente stabilitatea economică, piața unică și moneda comună, într-un context de incertitudini geopolitice.
Recomandate
Ungaria a atras de peste șase ori mai mult capital chinezesc decât România în ultimii 15 ani , iar concentrarea acestor investiții în auto și baterii ridică miza pentru politica industrială și pentru riscurile de dependență strategică în regiune, potrivit Ziarul Financiar . În intervalul 2000–2025, investițiile companiilor chinezești în Ungaria au însumat 11,2 miliarde de euro (aprox. 56,2 mld. lei), „mai mult decât în oricare altă țară din regiune”. În România, investițiile străine directe (ISD) chinezești sunt de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9 mld. lei), un nivel comparabil cu cel din Austria. 2025: creștere puternică a ISD chinezești în Europa, cu auto în prim-plan Intrările de ISD chinezești în Europa au crescut cu 67% în 2025, până la 16,8 miliarde de euro (aprox. 84,4 mld. lei), cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape jumătate din aceste investiții au mers către industria auto, ceea ce întărește competiția dintre statele europene pentru proiecte legate de vehicule electrice și lanțurile de aprovizionare aferente. Ungaria a rămas cel mai mare beneficiar european al capitalului chinezesc și în 2025, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,6 mld. lei), la fel ca în anul precedent. Totuși, ponderea Ungariei în totalul european a scăzut de la 32% în 2024 la 23% în 2025, semn că investițiile devin mai diversificate geografic, cu Germania, Franța și Spania în creștere ca destinații. Riscuri: expunere concentrată și verificări mai stricte la nivelul UE Materialul notează că expunerea concentrată a Ungariei și înăsprirea politicilor UE față de China pot deveni riscuri „serioase” pentru investițiile din țara vecină. Bruxelles-ul examinează tot mai strict investițiile chinezești prin prisma dependențelor strategice și a riscurilor geopolitice, conform unui studiu MERICS–Rhodium Group analizat de Portfolio.hu. Un alt semnal de schimbare este că, în 2025, nu au fost anunțate noi investiții chinezești de ordinul miliardelor de euro în Ungaria, deși au existat proiecte mai mici, precum un centru de cercetare și dezvoltare BYD și investiția Halms într-o fabrică de piese pentru vehicule electrice. Proiectele mari rămân în derulare în Ungaria Cele mai mari proiecte chinezești aflate în desfășurare în Ungaria au fost menționate ca fiind: CATL : 7,4 miliarde de euro (aprox. 37,2 mld. lei), o „gigafabrică” de baterii; BYD: 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 mld. lei). În context european, comparațiile din articol arată că investițiile cumulate ale Chinei sunt mult mai mari în economii vestice: 84,8 miliarde de euro în Marea Britanie, 39,3 miliarde de euro în Germania și 11,3 miliarde de euro în Spania, în timp ce Polonia are 4,3 miliarde de euro. [...]
Creșterea investițiilor chineze în Brazilia a readus țara pe primul loc ca destinație globală în 2025 , pe fondul unei diversificări a proiectelor către energie, minerit și auto, potrivit Global Times , care citează un raport al Brazil-China Business Council (CEBC) preluat de Reuters. Pentru companii, miza este dublă: acces la sectoare cu resurse și tranziție energetică, dar și poziționarea Braziliei ca platformă de extindere în America Latină. În 2025, Brazilia a atras 10,9% din totalul capitalului chinez investit în afara țării, urmată de SUA (6,8%) și Guyana (5,7%), conform raportului CEBC. În termeni de volum, investițiile chineze în Brazilia au totalizat 6,1 miliarde dolari (aprox. 27,5 miliarde lei), în creștere cu 45% față de 2024, pe „zeci de proiecte”. Unde se duc banii: energie, minerit și auto Raportul indică faptul că sectorul electric a rămas principalul receptor al capitalului chinez. În același timp, mineritul a revenit puternic în atenția investitorilor, cu investiții care „s-au triplat” în 2025, potrivit aceleiași surse. Un alt semnal relevant pentru schimbarea structurii investițiilor este avansul industriei auto: sectorul a urcat pe locul trei ca destinație a investițiilor chineze și a reprezentat 15,8% din totalul investițiilor realizate de corporații chineze în Brazilia în 2025. De ce contează: de la comerț la integrare de lanțuri de aprovizionare Analiști citați de publicație susțin că rezultatele de clasament pot varia în funcție de metodologia statistică, însă tendința de creștere reflectă consolidarea relațiilor economice bilaterale. Yue Yunxia, de la Chinese Academy of Social Sciences, afirmă că relația China–Brazilia a evoluat de la comerț cu bunuri către investiții și apoi către integrare locală a lanțurilor de aprovizionare, cu potențial pentru producție localizată. Zhou Mi, de la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation, leagă accelerarea investițiilor externe ale companiilor chineze de interesul pentru sectoare bogate în resurse, dar și de contextul de cooperare internațională urmărit de guvernul brazilian în domenii precum energia curată. În evaluarea sa, contează și factorii geopolitici, precum și rolul Braziliei ca „poartă” către piețele regionale. Extindere comercială și consum: companiile își cresc prezența locală Creșterea investițiilor vine în paralel cu extinderea unor companii chineze pe piața braziliană, inclusiv Mixue, Shein și producătorul auto GWM, care au deschis magazine și unități de producție, potrivit unui alt material Reuters menționat în text. Ca fundal, în iulie 2025, cele două țări au convenit să aprofundeze cooperarea în comerț, finanțe și infrastructură în cadrul inițiativei Belt and Road , potrivit agenției Xinhua. Separat, South China Morning Post a relatat în ianuarie, citând date ale China-Brazil Business Council, că schimburile comerciale China–Brazilia au atins un record de 171 miliarde dolari (aprox. 770 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 8,2% față de anul anterior. [...]
Raiffeisen Asset Management a ajuns să administreze 1,73 miliarde de euro (aprox. 8,7 miliarde lei) și să concentreze 330.000 de clienți , semn al accelerării apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Economica . Compania (RAM) are aproximativ 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În cei 20 de ani de activitate, RAM spune că a generat pentru clienți profituri cumulate de peste 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei). Creștere rapidă a activelor și poziționare în piață În ultimul an și jumătate, activele administrate de RAM au crescut cu peste 60%, evoluție pusă pe seama încrederii investitorilor și a interesului mai mare pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. La nivel de piață, RAM indică: o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF; locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România; administrarea a circa 15% din activele financiare ale clienților persoane fizice ai Grupului Raiffeisen în România, aproape dublu față de media pieței (conform comunicatului citat). Portofoliu mixt și „premiere” invocate de companie RAM afirmă că este singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative, cu un portofoliu de 13 fonduri de investiții plus Raiffeisen Acumulare. Printre „premierele” menționate în industria locală de administrare a investițiilor se numără: primele fonduri care au investit în acțiuni externe; primul produs cu capital protejat; primul fond denominat în dolari; primul fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește randament pozitiv indiferent de direcția pieței). Compania mai susține că a introdus timpuriu conceptul de investiții responsabile prin fondul Raiffeisen Sustainable Equity și că a contribuit la dezvoltarea cadrului legislativ pentru clasele de fonduri de investiții. „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.”, declară Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management. [...]
Raiffeisen Asset Management a ajuns la 1,73 miliarde euro (aprox. 8,7 miliarde lei) în administrare , un nivel care o menține între jucătorii mari ai pieței locale și indică o accelerare a apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Profit . Compania raportează, la 20 de ani de la înființare, aproximativ 330.000 de clienți: circa 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În ultimul an și jumătate, activele administrate de Raiffeisen Asset Management (RAM) au crescut cu peste 60%, evoluție pusă de companie pe seama încrederii investitorilor și a interesului în creștere pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. RAM are o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF, și ocupă locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România. Ce înseamnă pragul de 1,73 miliarde euro pentru piață Pe lângă dimensiunea activelor, compania indică și un ritm de intrări de capital care sugerează o piață mai matură: Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă că RAM atrage „aproximativ 60 de milioane de euro” în subscrieri din partea clienților într-o singură lună, comparativ cu circa 60 de milioane de euro cât gestiona întreaga industrie locală în urmă cu 20 de ani. „În urmă cu 20 de ani întreaga industrie de administrare a activelor din România gestiona aproximativ 60 de milioane de euro în active. Astăzi, doar compania noastră atrage aproximativ 60 de milioane de euro în subscrieri din partea clienților într-o singură lună.” Poziționare și portofoliu: fonduri + pensii facultative RAM este prezentată ca singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative. În total, gestionează 13 fonduri de investiții, plus Raiffeisen Acumulare. Compania amintește și câteva „premiere” din industria locală de administrare a activelor: fonduri cu expunere pe acțiuni externe, un produs cu capital protejat, un fond denominat în dolari și un fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește obținerea unui randament pozitiv indiferent de direcția pieței, printr-o alocare mai flexibilă). „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.” Context: două decenii de creștere, cu șocuri pe parcurs Într-o trecere în revistă a perioadei 2006–2026, materialul descrie evoluția fondurilor de investiții din România de la produs de nișă la opțiune tot mai prezentă în economisire, cu etape distincte: avântul pre-criză (2006–2008), ajustarea din 2008–2009, maturizarea pe fondul dobânzilor scăzute (2013–2019), accelerarea digitalizării în pandemie (2020) și perioada 2022–2026, marcată de inflație și dobânzi ridicate. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. este compania de administrare a fondurilor din grupul Raiffeisen în România, având ca acționar majoritar Raiffeisen Bank, cu 99,99% din acțiuni. [...]
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
Consiliul Județean Dolj pregătește o investiție de 24,66 milioane lei cu TVA într-un muzeu în aer liber al satului oltenesc, proiect aflat acum în faza de proiectare și care ar urma să fie finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027 , potrivit G4Media . Miza economică imediată este lansarea achizițiilor publice (proiectare acum, execuție ulterior) și atragerea de fonduri europene pentru un obiectiv turistic cu infrastructură de vizitare și evenimente. Proiectul, denumit în documente și „Muzeul Băniei Rurale”, ar urma să fie realizat în satul Râșnicu Oghian (comuna Cernătești), în apropierea Culei Cernăteștilor și a Conacului Săulescu. Inițiativa este gândită ca un muzeu al satului în aer liber, iar conceptul a fost realizat cu sprijinul unor specialiști de la Muzeul ASTRA din Sibiu, conform informațiilor citate de G4Media din Agenția de presă Rador, care citează Radio Craiova. Bugetul și stadiul: proiectare în licitație, execuția urmează separat Valoarea totală actualizată a investiției este de 20.409.091,22 lei fără TVA și 24.658.584,02 lei cu TVA , iar componenta de construcții-montaj este estimată la 13.457.298,69 lei fără TVA (respectiv 16.283.331,41 lei cu TVA ). Durata estimată de execuție este de 30 de luni . În iunie 2026, proiectul este în etapa serviciilor de proiectare: CJ Dolj a scos la licitație contractul de proiectare, cu o valoare estimată de 520.173 lei fără TVA . După finalizarea proiectării și obținerea documentațiilor necesare, ar urma o licitație separată pentru execuția lucrărilor. Ce se construiește: 3 hectare, ansambluri etnografice și zonă de camping Muzeul ar urma să fie amenajat pe un teren de 31.347 mp (peste trei hectare). Documentația indică, între altele, o pondere mare de spațiu verde și infrastructură pentru vizitare: 24.591 mp spațiu verde 3.014 mp alei pietonale 1.878 mp drumuri 1.175 mp pentru 14 ansambluri etnografice 88 mp pentru o anexă destinată zonei de camping Studiul de fezabilitate prevede construirea sau strămutarea a 14 ansambluri tradiționale, iar șapte gospodării ar urma să fie achiziționate de Muzeul Olteniei ca bunuri muzeale . Legătura cu Conacul Săulescu și finanțarea europeană Investiția este legată de Conacul generalului Săulescu, iar în discuțiile CJ Dolj se menționează că Primăria Cernătești, în parteneriat cu CJ Dolj, are în vedere reabilitarea conacului prin fonduri europene, în cadrul programului Interreg. Muzeul satului ar urma să se dezvolte în jurul acestui obiectiv. Pentru finanțare, CJ Dolj intenționează să depună proiectul prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027 , Prioritatea 7 (dezvoltare teritorială sustenabilă), Obiectiv specific 5.2, axat pe dezvoltare locală integrată, cultură și turism sustenabil. Ce urmează Pe termen scurt, pasul decisiv este atribuirea proiectării și finalizarea documentației tehnice. Abia după această etapă autoritățile indică organizarea unei licitații separate pentru execuție, moment care va da dimensiunea reală a calendarului și a costurilor finale de implementare. [...]
