Știri
Tag: uniunea europeana

Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba ar putea debloca negocieri-cheie în UE , după ce Ucraina se așteaptă ca livrările prin conductă să fie reluate pe 21 aprilie, odată cu finalizarea testelor tehnice, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Testele tehnice ale conductei sunt programate pe 21 aprilie și sunt prezentate ca etapă necesară pentru repornirea tranzitului de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia. Fluxurile au fost suspendate de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce Ucraina a susținut că infrastructura a fost avariată în urma unui atac cu drone. Miza: condiționări politice legate de sancțiuni și finanțarea Ucrainei În paralel cu componenta tehnică, reluarea livrărilor a devenit un subiect de negociere în interiorul UE. Autoritățile din Ungaria și Slovacia au acuzat Ucraina de „șantaj politic” pentru întârzierea reluării aprovizionării. Ministrul de externe al Slovaciei, Juraj Blanar, a declarat că țara va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei până când va primi garanții că conducta își reia operațiunile. Totodată, premierul ungar Viktor Orbán a promis că Ungaria nu va împiedica acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) Ucrainei după restabilirea aprovizionării prin Drujba. Ambasadorii UE urmează să discute alocarea fondurilor către Ucraina pe 22 aprilie, potrivit Bloomberg. Ce urmează Peter Magyar, indicat în material drept viitor premier al Ungariei (după victoria partidului său Tisza), a spus că fluxul de petrol ar putea fi reluat în săptămâna care începe pe 20 aprilie, invocând importanța respectării contractelor de aprovizionare. În același context, directorul executiv al companiei ungare MOL este așteptat în Rusia pentru discuții privind detaliile tehnice și volumele necesare pentru repornirea sistemului. [...]

Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027 , iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar . Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos , este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times. În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel. Cine sunt principalii candidați și cum sunt percepuți Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro: Joachim Nagel, președintele Bundesbank ; Klaas Knot, fostul șef al băncii centrale olandeze; François Villeroy de Galhau, guvernatorul francez aflat la final de mandat. Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară. De ce contează: numirea e politică, iar negocierile pot începe mai devreme Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv. Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa. În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel. [...]