Știri
Știri din categoria Externe
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie de la 1 mai, iar Germania și Brazilia îl prezintă drept un pariu economic și geopolitic pentru deschiderea de piețe și reducerea dependențelor, pe fondul tensiunilor comerciale globale, potrivit Agerpres.
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva au lăudat duminică tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, într-un mesaj comun împotriva „unilateralismului”, descris în material ca o critică indirectă la adresa președintelui american Donald Trump (informație atribuită de Agerpres agenției AFP). Merz a spus, la deschiderea târgului industrial de la Hanovra, în fața liderilor de afaceri, că acordul „va face toate economiile participante mai puternice, mai independente și mai reziliente”.
Lula a susținut că UE și Mercosur „au ales cooperarea” și a invocat dimensiunea economică a spațiului vizat: „o piață cu aproape 720 de milioane de locuitori și un PIB de 23 de trilioane de dolari”.
Acordul este susținut pe scară largă de Germania, care speră să găsească noi piețe de export pentru a-și revigora economia „aflată în dificultate”, și de Brazilia, notează materialul. În acest context, Merz a descris târgul de la Hanovra ca o ocazie de a demonstra „încrederea” dintre Europa și America de Sud, bazată pe cooperare cu „cât mai puține taxe vamale posibile și, dacă este posibil, fără”.
Brazilia este parteneră în acest an a evenimentului industrial de la Hanovra, unde urmează să fie reprezentate peste 3.000 de companii.
Tratatul rămâne contestat în interiorul Uniunii Europene. Potrivit Agerpres, Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea acordului, care este combătut de agricultorii europeni și de Franța.
În aceeași intervenție, Merz a spus că Berlinul și Brasilia doresc să rezolve conflictele „doar prin mijloace pașnice”, referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu „lansat de Statele Unite și Israel”, conform textului.
Lula a criticat, la rândul său, ideea că un lider poate impune taxe și sancțiuni „pe e-mail sau pe Twitter”, în condițiile în care relațiile dintre Washington și Brasilia sunt descrise ca tensionate.
Recomandate
Spania ridică miza presiunii politice în UE asupra Israelului , cerând denunțarea Acordului de asociere, un pas care ar putea împinge Uniunea spre o decizie cu efecte de reglementare asupra relațiilor comerciale și instituționale cu statul israelian, potrivit Agerpres . Propunerea urmează să fie prezentată marți, la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre , unde pe agendă se află războiul din Orientul Mijlociu. Premierul spaniol Pedro Sanchez a motivat inițiativa prin „încălcările drepturilor omului” pe care le atribuie guvernului condus de Benjamin Netanyahu. Ce cere Madridul și pe ce își bazează argumentul Sanchez a susținut, într-un miting electoral în Andaluzia, că un guvern care „încalcă dreptul internațional” nu poate fi partener al Uniunii Europene. El i-a îndemnat pe ceilalți miniștri de externe să sprijine demersul Spaniei la reuniunea de marți. De ce contează: un semnal de înăsprire pe canalul UE–Israel În forma prezentată de Sanchez, solicitarea vizează direct Acordul de asociere UE–Israel, cadrul care structurează relația bilaterală. O eventuală decizie la nivelul UE ar însemna o schimbare de linie cu potențiale consecințe asupra cooperării și schimburilor, însă materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali sau despre susținerea de care ar dispune propunerea în rândul statelor membre. Premierul spaniol a reiterat și opoziția față de un război pe care îl consideră „ilegal” și o „greșeală imensă”, afirmând că acesta a generat nu doar pierderi de vieți omenești și persoane strămutate, ci și „miliarde de euro” în pierderi economice, fără a avansa o estimare numerică. Poziționarea Spaniei față de Israel Sanchez a afirmat că Spania este un „popor prieten” al Israelului, dar a insistat că această relație nu implică acceptarea unei „încălcări” a dreptului internațional, pe care o leagă de „suferință, durere și moarte”. Următorul reper este reuniunea de marți de la Bruxelles, unde miniștrii de externe ai UE vor discuta conflictul din Orientul Mijlociu și, potrivit declarațiilor premierului spaniol, ar urma să fie pusă pe masă propunerea Madridului. [...]
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE , în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3 . Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului. În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%. România , între țările cu declin demografic accentuat România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100. În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%). De ce diferă evoluțiile: migrația, factorul decisiv Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”. Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă. Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”. Cum se schimbă harta demografică a Europei până în 2100 Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000. La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate. [...]
Relația economică a Canadei cu SUA, cândva un avantaj, a devenit o vulnerabilitate într-un context de tarife și renegociere a acordului de liber schimb , iar premierul Mark Carney spune că Ottawa nu își mai poate „construi viitorul” pe speranța că turbulențele de la Washington se vor opri, potrivit HotNews . Într-un mesaj video adresat națiunii, Carney a afirmat că legăturile strânse cu Statele Unite „au devenit o slăbiciune” și că Canada nu poate controla șocurile venite dinspre vecinul american. El a invocat episoade istorice de rezistență la expansionismul american, inclusiv războiul din 1812, pentru a susține ideea că țara a mai trecut prin astfel de amenințări. Miza economică: dependența de exporturile către SUA și presiunea tarifelor Canada trimite aproape 70% din exporturi către Statele Unite, ceea ce amplifică impactul oricărei escaladări comerciale. În același timp, Canada urmează să revizuiască în acest an acordul de liber schimb trilateral dintre SUA, Mexic și Canada , iar oficiali americani au sugerat că își doresc modificări majore ale pactului. Pe fondul acestui cadru, Donald Trump a impus tarife asupra unor exporturi canadiene, inclusiv oțel, aluminiu și automobile, iar secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a descris recent Canada drept un partener comercial dificil. Context politic și mesajul lui Carney: „ne recâștigăm controlul” Carney, care a obținut săptămâna trecută o majoritate parlamentară pentru guvernul său liberal, a spus că rezultatul alegerilor îl va ajuta să gestioneze mai eficient războiul comercial declanșat de președintele american. În mesajul video, premierul a anunțat că intenționează să comunice regulat cu canadienii în săptămânile și lunile următoare, pentru a-i informa despre măsurile guvernului privind creșterea economiei și apărarea suveranității. „Este țara noastră, este viitorul nostru, ne recâștigăm controlul”, a spus el. Biroul premierului nu a răspuns imediat întrebărilor legate de momentul publicării mesajului și de motivul referințelor la figuri istorice care au rezistat expansionismului american, mai notează publicația. [...]
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
Rusia pregătește o ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei, cu ținta Donbas până în septembrie , iar escaladarea atacurilor cu rachete și drone crește riscul de noi avarii la infrastructura energetică a Ucrainei, deja afectată, potrivit Digi24 . Evaluarea aparține serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) și este prezentată de Vadim Skibițki, adjunctul instituției, care a declarat pentru Financial Times că Moscova își consolidează prezența pe câmpul de luptă și intensifică loviturile la distanță, potrivit Kyiv Post . Presiune operațională: trupe suplimentare și ritm ridicat al loviturilor Skibițki susține că Rusia desfășoară încă 20.000 de soldați din rezerva strategică, ceea ce ar duce efectivele rusești din Ucraina la aproximativ 680.000. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu rachete: ar produce circa 60 de rachete Iskander pe lună și și-ar fi extins capacitatea de lansare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană. Vulnerabilitate economică: infrastructura energetică, din nou în prima linie Oficialul GUR avertizează că Ucraina duce lipsă de sisteme avansate de apărare aeriană, precum Patriot (fabricat în SUA), iar asta face ca infrastructura critică – „în special instalațiile energetice grav avariate în timpul atacurilor de iarnă” – să rămână expusă. În lectura serviciilor ucrainene, intensificarea atacurilor cu rachete și drone ar face parte dintr-o strategie de degradare a infrastructurii și de „modelare” a câmpului de luptă înaintea ofensivei planificate pentru primăvară-vară. Negocierile de pace, în impas: Kievul acuză lipsă de seriozitate Skibițki, implicat și în negocierile de pace, afirmă că pregătirile militare indică faptul că Moscova nu tratează cu seriozitate discuțiile și prioritizează câștigurile pe front. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 31 martie că Rusia ar fi transmis un ultimatum de două luni: retragerea Ucrainei din Donbas sau acceptarea unor termeni de pace mai duri. Zelenski a respins propunerea ca nerealistă și a contestat ideea că Rusia ar putea cuceri regiunea în două luni. În același context, Digi24 notează că discuțiile de pace conduse de SUA cu Rusia au rămas blocate, iar Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul din Iran. [...]
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]
