Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE, în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3. Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului.
În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%.
România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100.
În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%).
Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”.
Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă.
Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”.
Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000.
La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate.
Recomandate
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că Israelul riscă să rămână fără sprijinul SUA dacă escaladează conflictul cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul încearcă să evite o implicare militară directă în Orientul Mijlociu, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de Trump publicației Axios . În discuția telefonică, Trump a spus că l-a avertizat pe premierul israelian că „se va trezi luptând singur” dacă Israelul reintră în război cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni crescute în ultimele 24 de ore, pe care Axios le descrie ca pe un test al capacității administrației americane de a ține sub control o escaladare regională, în pofida intenției declarate a lui Trump de a se retrage dintr-un conflict prelungit. Escaladarea din weekend și problema coordonării cu Washingtonul Potrivit relatării, escaladarea a început duminică dimineață, când Israelul a lovit o țintă a Hezbollah în Beirut. O sursă israeliană a afirmat că armata israeliană (IDF) a notificat CENTCOM (comandamentul american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu) înainte de atac, dar nu și Casa Albă, iar un oficial american a spus că Trump a fost nemulțumit. Iranul a lansat ulterior rachete către Israel , după ce avertizase că va reacționa dacă Israelul lovește capitala libaneză. De aici, situația „a escaladat rapid”, conform aceleiași surse. Convorbirea Trump–Netanyahu: avertismentul și cele două versiuni Un oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe Netanyahu duminică seară și i-a cerut să nu riposteze. O sursă israeliană familiarizată cu discuția a spus că Trump a invocat două scenarii: fie ajunge la un acord cu Iranul „în câteva zile”, fie, dacă nu reușește, ar putea conduce el însuși atacurile asupra Iranului. Mai mulți oficiali americani și o sursă israeliană au descris convorbirea ca fiind mai calmă decât una anterioară, când Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Un oficial american a caracterizat apelul drept „politicos”, iar un altul a spus că „nimeni nu a țipat”. În versiunea israeliană, Netanyahu ar fi argumentat că lipsa unui răspuns la atacul iranian ar fi „rău pentru Israel, rău pentru SUA și rău pentru acordul” pe care Trump încearcă să-l negocieze, deoarece ar transmite că Iranul are avantajul. Discuția s-ar fi încheiat fără o decizie clară, iar unii oficiali americani au considerat că Trump a câștigat timp. Netanyahu ar fi interpretat însă că opoziția lui Trump „nu a fost un «Nu» ferm”, potrivit unei surse israeliene. Loviturile și riscul de „război total” După consultări interne cu echipa de securitate și comandanții IDF, Netanyahu a informat Casa Albă că a decis să continue loviturile, potrivit materialului. Trump a afirmat că Israelul „ne-a anunțat foarte târziu” despre atacurile de duminică și că, în cele din urmă, a reușit să „limiteze” bombardamentul. Israelul a lovit „o componentă-cheie” a celei mai mari facilități petrochimice din Iran și alte ținte din Teheran, ceea ce a determinat Iranul să lanseze un nou baraj de rachete către Tel Aviv. Luni dimineață au urmat încă două runde de atacuri și contraatacuri, apropiind situația de un „război total”, potrivit relatării. Deși armata americană nu ar fi participat la atacurile israeliene, doi oficiali americani din domeniul apărării au spus că SUA au ajutat IDF să intercepteze rachetele iraniene care se apropiau. Miza pentru SUA: evitarea implicării directe și presiunea regională Trump a mai spus că a primit apeluri din cinci țări din regiune care i-au cerut să îl preseze pe Netanyahu să se oprească. Tot el a afirmat că administrația sa a primit mesaje de la iranieni, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a opri atacurile dacă Israelul face același lucru. Într-un alt episod descris de Axios, Israelul se pregătea pentru o serie majoră de atacuri asupra Iranului, cu „zeci de ținte sensibile” planificate pentru luni, iar Trump l-a sunat din nou pe Netanyahu ca să ceară oprirea loviturilor. O sursă israeliană a spus că, după apel, Netanyahu le-a cerut comandanților să anuleze atacurile și ar fi acceptat să facă un pas înapoi dacă iranienii nu atacă. De ce contează: divergențe strategice tot mai vizibile Concluzia Axios, redată de HotNews, este că evenimentele recente arată o distanțare între interesele strategice ale SUA și ale Israelului, dar și între calculele politice ale lui Trump și Netanyahu. Un oficial american citat în material a rezumat tensiunea astfel: „Bibi are nevoie ca războiul să continue pentru a rămâne în viață din punct de vedere politic în Israel, iar Trump are nevoie ca războiul să se încheie pentru a rămâne în viață din punct de vedere în SUA.” [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze canalul diplomatic cu SUA după ce a discutat la Chișinău cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , într-un moment în care negocierile mediate de Washington sunt descrise ca fiind blocate, pe fondul concentrării SUA pe conflictul din Iran, potrivit news.ro . Zelenski a transmis, într-o postare pe X, că discuția a fost „foarte pozitivă” și a mulțumit pentru disponibilitatea celor doi de „a lucra cât mai activ posibil în săptămânile următoare” pentru a impulsiona diplomația în vederea încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Contextul întâlnirii este unul de presiune diplomatică în creștere. Zelenski se întorcea la Kiev după discuțiile de la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, care au susținut propunerea unei întâlniri între Zelenski și Vladimir Putin, cu obiectivul obținerii unui armistițiu, și au indicat că Europa ar urma să joace un rol în acest demers. Negocierile SUA–Ucraina, în așteptarea unui „impuls” înainte de G7 Potrivit declarațiilor lui Zelenski, discuția cu Witkoff și Kushner a vizat și perspectivele negocierilor în contextul viitorului summit G7, programat în luna iunie, la Evian (Franța). Liderul ucrainean a afirmat că a prezentat „datele” pe care Ucraina le are privind intențiile Moscovei și a mulțumit Statelor Unite pentru „evaluarea pozitivă” a poziției Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a recunoscut că o parte importantă a atenției internaționale este concentrată asupra Iranului, dar a insistat că „obiectivul nostru comun, pacea în Europa, rămâne pe agenda de lucru”. De ce contează: semnal de relansare a canalului american, într-un moment de blocaj Elementul cu impact imediat este încercarea Kievului de a repune în mișcare formatul de discuții mediat de SUA, după ce, conform relatării, aceste negocieri au fost blocate, iar Washingtonul este „clar concentrat” pe conflictul din Iran. În acest context, mesajul lui Zelenski indică o fereastră de lucru „în următoarele săptămâni”, cu G7 drept reper apropiat pentru coordonare politică. Zelenski a transmis, totodată, mulțumiri Republicii Moldova „pentru ospitalitate”, precizând că discuția cu emisarii americani a avut loc în timpul unei escale la Chișinău. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile de pace cu Rusia printr-un nou impuls diplomatic american , după ce a discutat cu emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner și a salutat disponibilitatea acestora de a lucra „în săptămânile următoare” la o soluționare a războiului, potrivit Reuters . Președintele ucrainean a descris discuția drept „foarte pozitivă”, într-un mesaj publicat pe Telegram, în timpul unei escale la Chișinău, în drum spre Kiev. „O conversație foarte pozitivă.” Zelenski a spus că este „recunoscător” pentru disponibilitatea de a lucra „cât mai activ posibil” în perioada imediat următoare, cu obiectivul de a „da un impuls diplomației” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Context: Europa susține o întâlnire Zelenski–Putin, dar discuțiile mediate de SUA sunt blocate Declarațiile vin după ce Zelenski s-a întors de la discuții la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre pașii următori într-un posibil acord de soluționare a conflictului, aflat de peste patru ani în desfășurare. Cei trei lideri au susținut o propunere pentru o întâlnire între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a obține o încetare a focului, și au afirmat că Europa ar urma să joace un rol. În paralel, negocierile intermediate de SUA, supervizate de Witkoff și Kushner (ginerele președintelui american Donald Trump), au stagnat, în condițiile în care Washingtonul este „în mod evident” concentrat pe conflictul din Iran, notează Reuters. Miza imediată: G7 și încercarea de a readuce „pacea în Europa” pe agendă Zelenski a recunoscut că atenția globală rămâne concentrată pe Iran, dar a insistat că „obiectivul comun” privind pacea în Europa rămâne pe agendă. El a mai spus că, în discuția cu emisarii americani, au fost abordate perspectivele unor negocieri la viitorul summit G7, care urmează să aibă loc la Evian, în Franța. Totodată, Zelenski a mulțumit Statelor Unite și a menționat o „evaluare pozitivă” a poziției Ucrainei, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestei evaluări. [...]
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
