Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE, în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3. Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului.
În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%.
România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100.
În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%).
Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”.
Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă.
Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”.
Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000.
La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate.
Recomandate
Spania ridică miza presiunii politice în UE asupra Israelului , cerând denunțarea Acordului de asociere, un pas care ar putea împinge Uniunea spre o decizie cu efecte de reglementare asupra relațiilor comerciale și instituționale cu statul israelian, potrivit Agerpres . Propunerea urmează să fie prezentată marți, la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre , unde pe agendă se află războiul din Orientul Mijlociu. Premierul spaniol Pedro Sanchez a motivat inițiativa prin „încălcările drepturilor omului” pe care le atribuie guvernului condus de Benjamin Netanyahu. Ce cere Madridul și pe ce își bazează argumentul Sanchez a susținut, într-un miting electoral în Andaluzia, că un guvern care „încalcă dreptul internațional” nu poate fi partener al Uniunii Europene. El i-a îndemnat pe ceilalți miniștri de externe să sprijine demersul Spaniei la reuniunea de marți. De ce contează: un semnal de înăsprire pe canalul UE–Israel În forma prezentată de Sanchez, solicitarea vizează direct Acordul de asociere UE–Israel, cadrul care structurează relația bilaterală. O eventuală decizie la nivelul UE ar însemna o schimbare de linie cu potențiale consecințe asupra cooperării și schimburilor, însă materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali sau despre susținerea de care ar dispune propunerea în rândul statelor membre. Premierul spaniol a reiterat și opoziția față de un război pe care îl consideră „ilegal” și o „greșeală imensă”, afirmând că acesta a generat nu doar pierderi de vieți omenești și persoane strămutate, ci și „miliarde de euro” în pierderi economice, fără a avansa o estimare numerică. Poziționarea Spaniei față de Israel Sanchez a afirmat că Spania este un „popor prieten” al Israelului, dar a insistat că această relație nu implică acceptarea unei „încălcări” a dreptului internațional, pe care o leagă de „suferință, durere și moarte”. Următorul reper este reuniunea de marți de la Bruxelles, unde miniștrii de externe ai UE vor discuta conflictul din Orientul Mijlociu și, potrivit declarațiilor premierului spaniol, ar urma să fie pusă pe masă propunerea Madridului. [...]
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie de la 1 mai , iar Germania și Brazilia îl prezintă drept un pariu economic și geopolitic pentru deschiderea de piețe și reducerea dependențelor, pe fondul tensiunilor comerciale globale, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva au lăudat duminică tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, într-un mesaj comun împotriva „unilateralismului”, descris în material ca o critică indirectă la adresa președintelui american Donald Trump (informație atribuită de Agerpres agenției AFP). Merz a spus, la deschiderea târgului industrial de la Hanovra, în fața liderilor de afaceri, că acordul „va face toate economiile participante mai puternice, mai independente și mai reziliente”. Lula a susținut că UE și Mercosur „au ales cooperarea” și a invocat dimensiunea economică a spațiului vizat: „o piață cu aproape 720 de milioane de locuitori și un PIB de 23 de trilioane de dolari”. Miza pentru exporturi și industrie, în special pentru Germania Acordul este susținut pe scară largă de Germania, care speră să găsească noi piețe de export pentru a-și revigora economia „aflată în dificultate”, și de Brazilia, notează materialul. În acest context, Merz a descris târgul de la Hanovra ca o ocazie de a demonstra „încrederea” dintre Europa și America de Sud, bazată pe cooperare cu „cât mai puține taxe vamale posibile și, dacă este posibil, fără”. Brazilia este parteneră în acest an a evenimentului industrial de la Hanovra, unde urmează să fie reprezentate peste 3.000 de companii. Obstacole politice și contestări juridice în UE Tratatul rămâne contestat în interiorul Uniunii Europene. Potrivit Agerpres, Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea acordului, care este combătut de agricultorii europeni și de Franța. Mesaj politic pe fondul tensiunilor internaționale În aceeași intervenție, Merz a spus că Berlinul și Brasilia doresc să rezolve conflictele „doar prin mijloace pașnice”, referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu „lansat de Statele Unite și Israel”, conform textului. Lula a criticat, la rândul său, ideea că un lider poate impune taxe și sancțiuni „pe e-mail sau pe Twitter”, în condițiile în care relațiile dintre Washington și Brasilia sunt descrise ca tensionate. [...]
Armata israeliană spune că verifică autenticitatea unei fotografii în care un soldat ar lovi cu un ciocan o statuie a lui Iisus Hristos în sudul Libanului, un episod care riscă să alimenteze tensiunile într-o zonă unde Israelul a preluat recent controlul asupra unor teritorii, potrivit Agerpres . Fotografia, care circulă pe rețelele sociale, „pare să arate” un militar israelian folosind un baros pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, căzută de pe cruce. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani , a transmis pe X că, dacă imaginea este reală și recentă, acțiunile „nu sunt nici în conformitate cu valorile Tsahal, nici cu comportamentul așteptat de la soldații săi”. „Incidentul va face obiectul unei anchete amănunțite și minuțioase și, dacă va fi necesar, vor fi luate măsuri.” Contextul operațional: control în sudul Libanului și armistițiu recent Potrivit informațiilor citate, Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, descris ca bastion al Hezbollah , după atacul mișcării pro-iraniene asupra Israelului din 2 martie, prezentat ca represalii la ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare în Liban vineri. Unde ar fi fost statuia și ce se știe, deocamdată Presa arabă a susținut că statuia s-ar fi aflat în satul creștin Debl, în sudul Libanului, aproape de frontiera cu Israelul. Municipalitatea din Debl a declarat pentru AFP că statuia era într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă a fost deteriorată. Separat, agenția oficială de presă libaneză ANI a relatat că trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat mai multe case duminică. [...]
Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]
Alerta de tsunami emisă după cutremurul din nordul Japoniei a întrerupt inclusiv transportul feroviar de mare viteză , un prim efect operațional al seismului care a zguduit puternic zona și a fost resimțit până la Tokyo, potrivit Economica . În urma cutremurului a fost emisă o avertizare de tsunami, valurile putând ajunge la trei metri în prefectura Iwate și în unele zone din Hokkaido, relatează Agerpres. Seismul s-a produs la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate, iar mișcările au fost suficient de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo. Avertizarea a venit cu instrucțiuni explicite de evacuare. Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a transmis: „Evacuaţi imediat regiunile costiere şi zonele riverane către un loc mai sigur, cum ar fi un teren înalt sau o clădire de evacuare. Valurile seismice ar urma să lovească de mai multe ori. Nu părăsiţi locurile sigure până când alerta nu este ridicată”. Postul public japonez NHK și-a întrerupt imediat programul, în contextul alertei. Impact operațional imediat: Shinkansen , oprit pe ruta Tokyo–Aomori Circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo–Aomori a fost întreruptă după seism, potrivit agenției de presă Kyodo. Materialul nu oferă detalii despre durata întreruperii sau despre reluarea traficului. Magnitudini raportate și context de risc Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), citat de Reuters, a indicat o magnitudine de 7,3 și o adâncime de 13 kilometri. În textul preluat de Economica, magnitudinea este prezentată ca 7,4 în titlu. Japonia rămâne sensibilă la riscul de tsunami după seismul din martie 2011 (magnitudine 9), care a provocat aproximativ 18.500 de morți sau dispăruți, amintește AFP. Tot AFP notează că un cutremur în fosa Nankai, urmat de tsunami, ar putea provoca până la 298.000 de decese și pagube de până la 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde de lei), potrivit unei estimări guvernamentale. Arhipelagul, cu circa 125 de milioane de locuitori, este afectat de aproximativ 1.500 de cutremure anual, iar pagubele depind de localizare și adâncime. [...]
Războiul din Iran tensionează resursele SUA și poate deschide spațiu pentru presiuni chineze „sub pragul războiului” asupra Taiwanului , într-un moment în care Washingtonul își consumă muniții și își redistribuie sisteme de apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează The Diplomat . Armistițiul convenit pe 7 aprilie între SUA și Iran a adus o pauză temporară după aproape șapte săptămâni de lupte, însă o pace durabilă rămâne incertă: o rundă de discuții s-a încheiat fără acord, iar SUA au anunțat o blocadă navală a Iranului. În acest context, analiza indică faptul că postura de apărare americană în Indo-Pacific este „tensionată” de cerințe operaționale concurente. Conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri operaționale directe pentru SUA: cheltuieli de miliarde de dolari în rachete, realocarea unei Unități Expediționare a Pușcașilor Marini din Japonia și mutarea a 48 de interceptoare THAAD în largul Peninsulei Coreene. Reaprovizionarea stocurilor și redistribuirea sistemelor de armament ar urma să necesite timp și bani, ceea ce înseamnă, pe termen scurt, mai puține capabilități disponibile în Indo-Pacific. De ce contează pentru Taiwan: fereastra pentru coerciție, nu neapărat pentru invazie Pe fondul acestor constrângeri, unii comentatori se tem că Beijingul ar putea interpreta momentul drept oportun pentru a avansa obiectivul „unificării” cu Taiwanul, iar îngrijorarea este împărtășită și de oficiali taiwanezi din domeniul securității, potrivit textului. Totuși, până acum, China ar fi aplicat mai ales măsuri de persuasiune și nu ar fi escaladat militar în Strâmtoarea Taiwan, rămânând probabil descurajată să facă acest pas. Analiza sugerează însă că războiul din Iran ar putea crea oportunități pentru intensificarea tacticilor coercitive „în afara războiului”, menite să testeze limite și să împingă un nou status quo, în timp ce Taipei și Washington sunt nevoite să-și calibreze răspunsul într-un mediu mai încărcat operațional. De ce o invazie rapidă rămâne „puțin probabilă”: trei riscuri pentru Beijing Deși Beijingul ar putea lua în calcul o accelerare a planurilor, o invazie pe termen scurt este descrisă drept puțin probabilă, din cauza a trei riscuri majore: Îndoieli privind capacitatea PLA de a cuceri Taiwanul prin forță , pe fondul epurărilor din armată: din 2022, Xi Jinping ar fi epurat peste 100 de oficiali de rang înalt, iar în 2025 au fost demiși inclusiv comandantul și adjunctul Comandamentului Teatrului de Est (responsabil de Strâmtoarea Taiwan). În prezent, doar 21% dintre pozițiile-cheie de conducere ale PLA ar fi ocupate. Un raport al Departamentului Apărării al SUA din 2025 avertizează că aceste demiteri riscă să provoace perturbări pe termen scurt ale eficacității operaționale, iar exercițiile ar necesita planificare mai lungă și ar părea mai puțin organizate decât înainte. Incertitudinea legată de reacția SUA , în condițiile în care administrația Trump ar fi arătat un apetit mai mare pentru acțiune militară decât predecesorii. Disponibilitatea Washingtonului de a apăra Taiwanul – și percepția Beijingului asupra acestui lucru – rămâne decisivă în calculele Chinei. Lipsa de experiență de luptă a PLA, numită de oficiali chinezi „boala păcii” , în contrast cu operațiunile recente ale SUA, descrise ca demonstrând coordonare și putere de foc. PLA nu ar mai fi purtat un conflict convențional major și susținut din 1979, iar experiența navală ar fi rămas limitată la misiuni expediționare mici, precum cele anti-piraterie din Golful Aden. Presiune prin energie și dezinformare: „unificare” fără război Textul mai arată că invazia nu este singura cale: comunitatea de informații a SUA, în Evaluarea Anuală a Amenințărilor din 2026 , ar fi apreciat că liderii chinezi nu intenționează în prezent să execute o invazie în 2027, ci încearcă probabil să creeze condițiile pentru o eventuală unificare în caz de conflict. În această logică, sunt menționate trei instrumente care pot fi folosite separat sau împreună: persuasiunea , coerciția (inclusiv amenințări economice și militare) și operațiuni cinetice limitate (utilizarea restrictivă a forței letale). Un exemplu invocat este oferta Beijingului din 18 martie, prin care ar fi promis Taiwanului „garanții energetice” în schimbul acceptării unificării pașnice, pe fondul vulnerabilității energetice a insulei: Taiwan importă 96% din energia sa, iar importurile ar fi în scădere. În paralel, China ar fi amplificat presiunea prin dezinformare pe rețele sociale, inclusiv postări pe Douyin care ar fi susținut fals că Taiwanul își va epuiza rezervele de gaze naturale lichefiate în mai puțin de două săptămâni. În ansamblu, analiza indică faptul că, pe măsură ce SUA își gestionează simultan angajamentele din Orientul Mijlociu și Indo-Pacific, riscul imediat pentru Taiwan ar putea veni mai degrabă din intensificarea presiunilor graduale decât dintr-o decizie rapidă de invazie. Limitarea importantă: materialul discută scenarii și evaluări, nu confirmă intenții sau decizii operative ale Beijingului. [...]
