Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului, după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico.
Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol.
În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe.
Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că:
„Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.”
Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii.
Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer.
În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul.
Recomandate
Iran a anunțat reînchiderea Strâmtorii Hormuz în mai puțin de 24 de ore, ridicând riscul de blocaj pentru transportul maritim și de volatilitate pe piața petrolului , într-un nou episod de escaladare în confruntarea cu SUA, potrivit Global Times . Garda Revoluționară (IRGC) a transmis că orice navă care încearcă să traverseze punctul strategic va fi tratată drept „țintă militară” până când Washingtonul ridică „blocada navală” asupra porturilor iraniene. Într-un mesaj publicat sâmbătă seara pe Telegram, IRGC a avertizat că nicio navă „de niciun fel” nu ar trebui să părăsească ancorajul din Golful Persic și Marea Oman și că apropierea de strâmtoare va fi considerată „cooperare cu inamicul”, urmând ca nava să fie lovită. Mișcarea vine după ce Teheranul declarase cu o zi înainte că ruta este „complet deschisă” pentru transportul comercial, o schimbare pe care publicația o descrie drept o recalculare rapidă a strategiei. Reacția SUA și disputa pe „încălcarea armistițiului” Președintele american Donald Trump a respins presiunea Teheranului și a spus că SUA nu vor fi „șantajate”, insistând că „asediul maritim” american va rămâne „în vigoare”. În paralel, Iranul și SUA s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, relatează Xinhua. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a susținut că „blocada” SUA asupra porturilor și coastelor Iranului încalcă armistițiul și a numit-o „ilegală și criminală”. De cealaltă parte, Trump a acuzat Iranul de o „încălcare gravă” a armistițiului, potrivit lui Jonathan Karl, corespondent ABC News la Washington, care a relatat declarația pe X. Incidente maritime și semnale de deteriorare a securității Tensiunile au crescut după apariția unor informații privind focuri trase asupra mai multor nave comerciale în apropierea strâmtorii. Reuters notează că cel puțin două nave au raportat că au fost vizate, iar UK Maritime Trade Operations a primit o raportare despre un incident la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) nord-est de Oman. Căpitanul unui petrolier a spus că nava a fost abordată de ambarcațiuni IRGC, care au tras asupra acesteia. Tot Reuters relatează că două nave sub pavilion indian care încercau să traverseze Strâmtoarea Hormuz au fost atacate, iar Ministerul de Externe al Indiei a convocat ambasadorul Iranului și a cerut asigurarea trecerii în siguranță pentru navele cu destinația India. De ce contează: pârghii pentru negocieri, nu o „normalizare” a traficului Analiști chinezi citați de Global Times susțin că redeschiderea de o zi nu a adus beneficii „tangibile” Iranului și ar fi fost folosită mai degrabă ca semnal tactic, inclusiv pentru a influența prețul petrolului și sentimentul de piață în SUA. Li Haidong, profesor la China Foreign Affairs University, afirmă că Teheranul ar fi ajuns la concluzia că utilizarea de către Trump a mesajelor publice ca instrument de presiune nu i-a adus câștiguri și că reînchiderea strâmtorii este o reacție la această frustrare. În aceeași logică, Li apreciază că episoade similare de escaladare și reversări rapide ar putea continua, pe fondul unui blocaj de fond în negocieri. Ding Long, profesor la Institutul de Studii asupra Orientului Mijlociu din cadrul Shanghai International Studies University, descrie situația ca un joc de tip „roșu-verde”, în care orice mișcare poate declanșa reacții puternice, pe fondul lipsei de încredere. Ce urmează: negocieri incerte și risc de reescaladare Pe canalul diplomatic, semnalele rămân amestecate. Al Jazeera a relatat, citând două surse de securitate pakistaneze, că negocierile SUA–Iran ar urma „probabil” să aibă loc înainte de vineri la Islamabad, în contextul pregătirilor logistice la hoteluri menționate ca posibile locații. Trump a spus, potrivit Xinhua, că negociatorii americani vor fi în Pakistan luni pentru o a doua rundă de discuții. În același timp, oficiali iranieni au indicat sâmbătă că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă și că este necesar mai întâi un „cadru de înțelegere”, potrivit Reuters. Axios a relatat că Trump a convocat vineri o reuniune în „situation room”, iar un oficial american a avertizat că, fără un progres rapid, „războiul s-ar putea redeschide în câteva zile”. În evaluarea experților citați, perioada actuală ar putea fi folosită de ambele părți pentru a-și consolida pârghiile înaintea unor negocieri viitoare – inclusiv prin întărirea capabilităților militare și a strategiilor de comunicare – ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. [...]
Blocada Strâmtorii Hormuz a devenit principalul instrument de descurajare al Iranului , cu efecte directe asupra prețurilor la energie, inflației și creșterii economice globale, potrivit unei analize din Focus . Publicația susține că, în contextul războiului cu Israel și SUA, Teheranul ar putea trage concluzia că nu are nevoie de o armă nucleară pentru a-și intimida adversarii, cât timp poate bloca o rută maritimă critică pentru comerțul mondial cu petrol și gaze. În material este amintită și lipsa unei justificări coerente din partea administrației americane pentru atacurile asupra Iranului. „The Atlantic” ironiza la începutul lunii martie că motivul „depinde de ziua săptămânii”, în condițiile în care președintele Donald Trump a invocat, pe rând, schimbarea regimului, „amenințări directe” și, recurent, oprirea programului nuclear iranian. Washingtonul se teme că Iranul ar lucra la o bombă atomică, acuzație pe care Teheranul a negat-o în trecut. Hormuz: șoc energetic și risc de întreruperi în lanț Focus notează că Strâmtoarea Hormuz este „de săptămâni” practic închisă pentru navigație, cu „consecințe masive” pentru economia mondială. Prin această rută trec, între altele, livrări de țiței din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, iar publicația afirmă că prețurile la carburanți și la păcură/combustibil pentru încălzire au crescut la nivel global. Pe lângă scumpiri, apar și riscuri operaționale: Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat, potrivit materialului, asupra unor posibile anulări de zboruri în Europa din cauza lipsei de combustibil. Șeful IEA, Fatih Birol , a declarat pentru agenția AP că stocurile ar mai ajunge pentru aproximativ șase săptămâni. Birol a descris situația drept „cea mai mare criză energetică” cu care lumea s-a confruntat vreodată și a avertizat că prelungirea blocadei ar agrava efectele asupra creșterii economice și inflației la nivel global. Efecte dincolo de petrol: heliul și industriile dependente O blocare de durată ar lovi și sectoare mai puțin evidente, potrivit unui articol citat de Focus din „Süddeutsche Zeitung”. Exemplul dat: aproximativ o treime din producția globală de heliu ar proveni din Qatar. Gazul este folosit, între altele, în producția de semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, iar întreruperile de aprovizionare ar putea duce la penurii și creșteri de prețuri. De ce contează: „geografia” ca armă economică Analiza argumentează că Teheranul a învățat că poziția sa geografică este un levier major: spre deosebire de o armă nucleară, blocada nu presupune distrugeri ireversibile, dar poate produce pagube economice mari. Focus menționează că ar fi suficiente mine marine și drone de atac de unică folosință pentru a aduce traficul maritim „aproape complet” la un punct mort. Danny Citrinowicz, de la Atlantic Council, a declarat pentru „The New York Times” că închiderea strâmtorii ar urma să fie „în capul listei” Iranului într-un conflict viitor, adăugând că „geografia este de neînvins”. Negocieri SUA–Iran și un termen-limită apropiat În paralel, SUA și Iranul sunt în negocieri de pace. Președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a spus într-un interviu pentru agenția de stat Tasnim că există progrese, dar că părțile sunt încă departe de o înțelegere finală. Iranul a anunțat la un moment dat redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a revenit asupra deciziei; Focus indică drept motiv blocada continuă a porturilor iraniene de către SUA. Trump a declarat la Casa Albă că SUA nu se vor lăsa „șantajate” și că discuțiile „merg foarte bine”. Un element de presiune imediat: miercuri expiră armistițiul convenit între SUA și Iran. Există, potrivit materialului, eforturi de prelungire mediate de Pakistan, însă situația rămâne incertă, iar Trump a amenințat că armistițiul s-ar putea încheia dacă nu se ajunge la un acord până miercuri. [...]
Iran amenință să mențină Strâmtoarea Hormuz închisă, ceea ce riscă să blocheze o rută-cheie pentru transportul de petrol , dacă Washingtonul nu ridică ceea ce Teheranul numește „asediul SUA” asupra porturilor iraniene, potrivit Al Jazeera . Publicația notează că amenințarea vizează oprirea „majorității traficului” prin unul dintre cele mai importante puncte de strangulare („chokepoint”) pentru petrol la nivel global, cu potențial de a amplifica tensiunile pe piețele energetice și în lanțurile de aprovizionare. Ce se întâmplă pe rută, potrivit materialului Al Jazeera relatează că navele comerciale au fost descurajate să tranziteze zona de: șalupe militare iraniene; avertismente radio transmise de Gardienii Revoluției (IRGC). Contextul de securitate: armistiții care „se suprapun” și se apropie de expirare În același material se menționează că există armistiții „suprapuse” între Israel–Liban și SUA, care „se apropie de expirare”. Această apropiere de termen alimentează temeri privind o posibilă reluare a escaladării. Materialul a fost publicat pe 19 aprilie 2026. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz împing navele să traverseze zona în regim de risc , după ce un petrolier a fost vizat de foc iranian și a fost forțat să se întoarcă, potrivit Focus . Incidentul, documentat printr-un mesaj audio publicat de compania TankerTrackers , indică o deteriorare a siguranței operaționale pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie. În înregistrare se aude căpitanul petrolierului indian „Sanmar Herald” în timp ce traversează strâmtoarea, implorând prin radio forțele iraniene să îl lase să se întoarcă. Conform relatării, nava ar fi primit inițial permisiunea de trecere, însă ulterior a fost luată sub foc, iar căpitanul repetă că se trage asupra lui și cere să i se permită să întoarcă. Ce se știe despre incidentul cu petrolierul Evenimentul ar fi avut loc sâmbătă, iar petrolierul „a trebuit să se întoarcă”, conform informațiilor prezentate. Publicația notează că, potrivit postului CNBC, nu ar fi existat pagube la navă și nici răniți la bord. Semnale de escaladare: nave care trec „în viteză” Materialul mai menționează că alte clipuri ar arăta „haosul” din Strâmtoarea Hormuz după o amenințare a Iranului. Din date de urmărire de duminică dimineață ar reieși că un convoi de patru nave de croazieră a traversat strâmtoarea „cu viteză maximă”, aparent sub foc, potrivit mai multor bloggeri militari care citează site-uri de monitorizare a traficului maritim. Informațiile privind convoiul de nave de croazieră sunt atribuite unor surse din zona de analiză OSINT (informații din surse deschise) și nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări oficiale. [...]
Riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce Iranul spune că negocierile cu SUA au înregistrat „progrese”, dar sunt încă „departe” de un acord, pe fondul unor restricții reimpuse asupra rutei maritime prin care tranzitează, în mod normal, circa 20% din petrolul comercializat la nivel global, potrivit Al Jazeera . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociator-șef, a declarat într-un discurs televizat că, deși există „progres” în discuțiile cu Washingtonul, „multe diferențe și câteva puncte fundamentale rămân” și că părțile sunt „încă departe de discuția finală”. Mesajul vine în contextul în care armistițiul ar urma să expire miercuri, alimentând temerile privind o posibilă revenire la confruntări. Hormuz, folosit ca pârghie în negocieri Impulsul de tensiune a crescut după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au reimpus restricții în Strâmtoarea Hormuz la mai puțin de 24 de ore de la redeschidere, invocând continuarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ghalibaf a numit blocada „ignorantă” și „prostească” și a avertizat că Teheranul nu va permite altora să tranziteze strâmtoarea dacă navele sale sunt blocate. Corespondentul Al Jazeera la Teheran, Tohid Asadi, notează că oficialii iranieni folosesc strâmtoarea drept „punct de presiune” în negocieri, descriind-o drept posibil „cel mai important atu de negociere”, având în vedere ponderea sa în comerțul global cu petrol. Miza: programul nuclear și controlul rutei maritime Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că Donald Trump nu poate justifica privarea Teheranului de ceea ce el a numit „drepturile nucleare” ale Iranului. Potrivit aceleiași surse, viitorul programului nuclear iranian și Strâmtoarea Hormuz sunt puncte-cheie de blocaj în negocieri. Ce se știe despre următoarea rundă de discuții Mediatorii au încercat să obțină o a doua rundă de discuții, după ce prima rundă, desfășurată la Islamabad, s-a încheiat pe 12 aprilie fără acord. Casa Albă indicase că o nouă rundă ar putea avea loc tot la Islamabad, însă adjunctul ministrului iranian de externe a spus sâmbătă că nu poate fi stabilită o dată înainte ca cele două părți să cadă de acord asupra unui „cadru de înțelegere”, acuzând Washingtonul de o poziție „maximalistă”. Din Washington, corespondentul Al Jazeera John Holman spune că Trump ar încerca să prezinte impasul din Hormuz drept „o denivelare pe drum, nu ceva definitiv”, dar că lipsește, deocamdată, confirmarea unei a doua runde de negocieri, așa cum se credea „în urmă cu o zi sau două”. Amenințări și presiune: armistițiul expiră miercuri Donald Trump a avut sâmbătă declarații amestecate: pe de o parte, a spus că Iranul „s-a făcut puțin obraznic” în privința Strâmtorii Hormuz și că SUA nu vor fi „șantajate”; pe de altă parte, a afirmat că oficiali americani și iranieni sunt în contact și că negocierile „merg foarte bine”. Tot sâmbătă, el a avertizat că SUA „vor trebui să înceapă să arunce din nou bombe” dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, când expiră armistițiul. În paralel, Ghalibaf a spus că forțele iraniene sunt „pe deplin pregătite” pentru reluarea ostilităților „în orice moment”. Abbas Aslani, cercetător la Centre for Middle East Strategic Studies din Teheran, descrie situația drept o abordare „pe două piste”: negocieri, dar și presiune americană prin blocadă navală, sancțiuni și intensificarea prezenței militare. El a adăugat că nu există semne privind prelungirea înțelegerilor existente și că „nimeni nu vorbește” despre extinderea armistițiului. [...]
Războiul SUA–Iran devine un „manual” pentru Beijing, cu implicații directe pentru riscul din Taiwan , potrivit unei analize preluate de Stirile Pro TV . Ideea centrală: China urmărește atent ce funcționează și ce nu în modul în care Washingtonul își proiectează forța militară, pentru a-și calibra propria strategie într-un eventual conflict cu SUA în jurul Taiwanului. Analiza, publicată de South China Morning Post (SCMP) , susține că efectele războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului vor fi resimțite ani la rând, influențând nu doar geopolitica, ci și percepțiile globale asupra capacităților tactice și strategice ale Statelor Unite, inclusiv în planul securității energetice. Ce „învață” China din performanța militară a SUA În material sunt inventariate câteva concluzii pe care Armata Populară de Eliberare le-ar putea trage din conflict, pe baza opiniilor unor analiști și foști oficiali ai Pentagonului și CIA: armata americană rămâne „formidabilă”, bine disciplinată și capabilă să proiecteze rapid forță letală, cu performanțe tactice ridicate; în același timp, războiul cu drone a întâmpinat dificultăți; sprijinul intern din SUA pentru un conflict prelungit poate fi erodat de îngrijorări legate de inflație și de numărul victimelor, un factor relevant în calculele unei confruntări de durată. Dennis Wilder , fost oficial CIA și al Consiliului Național de Securitate al SUA, este citat spunând: „Armata chineză va învăța din asta. Pentru chinezi, întrebarea este dacă va funcționa acest lucru și dacă este fezabil pentru noi.” Tot el avertizează că evoluțiile nu sunt încheiate: „Și nu suntem la finalul acestei povești.” Limitele comparației: Iran nu este Taiwan Materialul subliniază că există diferențe care reduc valoarea „transferului” de lecții din Orientul Mijlociu către un scenariu din Asia. Un exemplu: se afirmă că președintele american Donald Trump „se pare” că nu s-a consultat cu alți aliați ai SUA în afară de Israel, în timp ce un conflict în Taiwan ar implica probabil o coaliție mai largă – Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Australia și, posibil, Europa. De ce contează: presiune pe planificarea de securitate și pe piețe Chiar dacă analiza rămâne în registru militar, miza economică este indirectă, dar majoră: un calcul mai precis al Beijingului privind capacitățile și constrângerile SUA poate influența riscul perceput în jurul Taiwanului, cu efecte în lanț asupra securității regionale și asupra așteptărilor privind stabilitatea rutelor comerciale și a energiei. Un detaliu de context reținut în material: China nu a mai avut o experiență de război comparabilă – „gustul sângelui”, cum este formulat – din conflictul cu Vietnamul din 1979, ceea ce face ca observarea unui război modern purtat de SUA să fie, pentru Beijing, o sursă rară de informații operaționale. [...]
