Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului, după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico.
Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol.
În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe.
Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că:
„Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.”
Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii.
Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer.
În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul.
Recomandate
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Peter Magyar încearcă să repoziționeze Ungaria ca partener predictibil în UE , într-un mesaj cu miză de politică externă care vizează refacerea încrederii după anii de tensiuni cu Bruxellesul, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute la Budapesta, în ziua în care Ungaria a marcat 70 de ani de la Revoluția din 1956 împotriva dominației sovietice, înăbușită de Armata Roșie. Discursul lui Magyar a fost prezentat ca un contrast față de retorica lui Viktor Orban, descris ca aliat al Kremlinului și cunoscut pentru atacuri la adresa instituțiilor europene. În fața mulțimii adunate în fața Parlamentului, premierul a respins ideea unei poziționări ambigue între Est și Vest. „Ungaria nu este o «țară feribot», ea nu poate pluti la nesfârșit între Est și Vest. În 1956, poporul ungar a făcut o alegere clară: aparținem unei Europe libere și democratice” Magyar a susținut că obiectivul guvernului său este ca Ungaria să fie „un aliat de încredere” în Uniunea Europeană, nu un actor care se izolează și își urmărește o „cale separată”. „Vrem să fim aliați de încredere, capabili să stăm la masa comună cu capul ridicat și nu oportuniști care se izolează prin șantaj și urmează o cale separată” Semnal către Bruxelles: „guvernul nostru a făcut-o”, nu țara În același context, un participant la eveniment, Attila Rothi (56 de ani), a declarat pentru AFP că, în opinia sa, nu Ungaria s-a îndepărtat de UE, ci guvernarea anterioară. „Ungaria nu s-a îndepărtat niciodată de UE, guvernul nostru a făcut-o. În sfârșit ne-am regăsit țara” Prezență internațională și un episod politic intern La evenimentele de comemorare au participat lideri UE, premieri și alți demnitari din peste 40 de țări, conform informațiilor citate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut un discurs la o ceremonie oficială în Parlament, care a fost boicotată de opoziție, inclusiv de partidul Fidesz al lui Viktor Orban. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pași concreți, mesajul rămâne, deocamdată, unul de repoziționare politică: o încercare de a reancora Ungaria în linia principală a UE și de a reduce percepția de impredictibilitate în relația cu partenerii europeni. [...]
Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
