Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului, după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico.
Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol.
În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe.
Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că:
„Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.”
Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii.
Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer.
În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul.
Recomandate
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran , inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios . Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei). Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi. De ce contează: energie și rute maritime sub presiune Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz , un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală. În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime. Ce spune Trump despre o posibilă implicare a Israelului Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului. Negocieri: „vor să negocieze”, dar fără acord Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată. Ce urmează Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș. [...]
Atacurile SUA asupra unor ținte din Iran au continuat pentru a 13-a noapte la rând, iar exploziile raportate în apropierea Strâmtorii Ormuz mențin presiunea asupra unui coridor-cheie pentru transportul maritim comercial , potrivit Agerpres . Presa iraniană a semnalat vineri dimineață mai multe explozii după ce forțele americane au anunțat un nou val de lovituri. Printre zonele vizate s-ar fi aflat împrejurimi ale orașelor Ahvaz, Andimeshk și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest), a relatat agenția iraniană Fars, citând autorități de la Teheran. Explozii au fost raportate și în apropierea insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz , precum și în jurul orașului portuar Bandar Abbas, indicând o extindere a incidentelor în proximitatea rutelor de navigație. Ce spune Centcom despre țintele lovite și durata operațiunii Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că ultimul val de atacuri a durat puțin peste două ore și s-a încheiat la ora locală 04:30 (01:00 GMT). Într-o postare pe X, Centcom a precizat că a vizat: centre de comandă militară iraniene; instalații de depozitare a dronelor; rețele de comunicații; situri de supraveghere de coastă; capacități maritime, cu obiectivul declarat de a diminua amenințarea asupra marinarilor și navelor comerciale civile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Implicația pentru navigația comercială în Strâmtoarea Ormuz Centcom a reiterat poziția SUA potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă navigației, în pofida atacurilor recente lansate de Gardienii Revoluției din Iran, și că navele comerciale ar putea tranzita zona cu sprijin militar american. Potrivit informațiilor citate, conflictul a escaladat din nou la începutul acestei luni, după ce forțele iraniene au tras asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Administrația Trump reintroduce tarife de 10% și 12,5% pentru importuri din 60 de economii, inclusiv UE , într-o mișcare care poate crește costurile pentru companiile expuse comerțului transatlantic și riscă să tensioneze relațiile comerciale, potrivit Mediafax . Noile taxe intră în vigoare vineri și înlocuiesc tariful global temporar de 10% introdus după ce Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele „reciproce”. Măsurile vor intra în vigoare la ora 07:01 (ora indicată în material) exact când expiră tariful global temporar de 10%, aplicat timp de 150 de zile. Acesta fusese introdus după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, tarifele reciproce de 10%-50% impuse anterior în baza legislației privind situațiile de urgență națională. Baza legală: Secțiunea 301 și acuzații legate de munca forțată Casa Albă susține că noul pachet nu este doar o prelungire a tarifelor expirate, chiar dacă nivelurile și acoperirea sunt similare. De această dată, administrația invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care permite sancționarea practicilor comerciale considerate neloiale. Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA (USTR), decizia vine după 60 de investigații deschise la ordinul lui Donald Trump pe 12 martie 2026, privind modul în care diferite economii interzic și aplică interdicțiile la import pentru bunuri produse prin muncă forțată. Procesul a inclus două serii de audieri publice, consultări cu peste 45 de guverne și analiza a peste 3.700 de comentarii de la companii, organizații și alte părți interesate. Ambasadorul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a argumentat măsura prin necesitatea eliminării muncii forțate din lanțurile globale de aprovizionare: „Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru.” Ce produse sunt exceptate și cum se aplică în UE Noile tarife nu se aplică tuturor bunurilor. Sunt exceptate: petrolul și gazele naturale; îngrășămintele; anumite produse alimentare; produse deja vizate de tarife din motive de securitate națională, precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul. De asemenea, mărfurile care respectă regulile Acordului comercial SUA–Mexic–Canada (USMCA) vor fi scutite, pe fondul integrării ridicate a lanțurilor de aprovizionare din America de Nord. Administrația americană va aplica tarife diferențiate: 10% pentru statele considerate că au adoptat o legislație adecvată împotriva muncii forțate și 12,5% pentru cele evaluate drept insuficient de stricte. India este dată ca exemplu de țară încadrată la tariful de 10% după modificări legislative recente. În cazul Uniunii Europene, tarifele nu se aplică uniform: unele bunuri vor fi taxate cu 10%, altele cu 12,5% (din care se scade tariful aplicabil conform regulii „națiunii celei mai favorizate”), iar o serie de produse vor avea excepții pentru a evita perturbări economice sau pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente în SUA. [...]
Parlamentul Bulgariei a aprobat folosirea unei baze aeriene de către SUA , o decizie care ridică miza de securitate pentru Sofia și complică echilibrul regional, în condițiile în care Iranul a avertizat explicit împotriva sprijinirii operațiunilor americane, potrivit Antena 3 . Votul permite staționarea a maximum opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer , la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia. Avioanele-cisternă sunt folosite pentru realimentarea în zbor a altor aeronave, ceea ce extinde autonomia și raza de acțiune a operațiunilor aeriene. Decizia vine la o zi după ce Iranul a transmis Bulgariei să nu permită folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. În același timp, hotărârea este luată pe fondul rezervelor exprimate de unele state din Uniunea Europeană față de utilizarea bazelor aeriene pentru sprijinirea operațiunilor americane legate de războiul cu Iranul, notează The Washington Post. Avertismentul Teheranului și riscul de escaladare Cu o zi înaintea votului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a spus că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului echivalează cu o complicitate la „agresiune şi crime de război” și a cerut Bulgariei să nu devină „complice a agresorilor şi a celor care încalcă legea”. În Bulgaria, decizia a alimentat îngrijorări privind riscul ca țara să fie atrasă în conflictul cu Iranul. Ce spune Sofia: „nu înseamnă implicare în război” Președinta Bulgariei, Iliana Iotova , citată de agenția BTA, a declarat înaintea votului că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani la baza Bezmer nu echivalează cu implicarea Bulgariei în război. Ea a mai spus că aprobarea Parlamentului este obligatorie și că guvernul respectă procedurile legale. BTA amintește că Bulgaria a mai găzduit aeronave americane de realimentare în zbor, staționate pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii mai, cu o prelungire ulterioară până la finalul lunii iunie, iar avioanele au plecat în termenul stabilit. [...]
Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului , după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică. „Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.” Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice. „Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.” Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”. Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur” Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe. Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior. Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis. Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu: Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak ); Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan); Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei); Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului). Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”. Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război. El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”. În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne. [...]
Armata israeliană spune că pregătește o „operațiune majoră” în Cisiordania , după violențele din zona localității Tal soldate cu moartea unui israelian și a patru palestinieni, potrivit Agerpres . Mișcarea anunțată indică o posibilă escaladare operațională pe teren, într-un context în care părțile oferă versiuni diferite asupra incidentului. Armata israeliană a transmis că decizia vine „în urma atacului terorist comis astăzi în zona Tal”, precizând că soldații IDF „se pregătesc să desfășoare o operațiune majoră de combatere a terorismului în sector”. Ce a declanșat anunțul: incidentul din zona Tal, lângă Nablus Potrivit armatei israeliene, forțele sale au intervenit într-o zonă la sud-vest de orașul palestinian Nablus, după ce a fost raportat un atac asupra unor civili israelieni aflați în drumeție. Armata susține că un palestinian ar fi furat o armă de la personalul de securitate local și ar fi tras asupra civililor israelieni. De cealaltă parte, oficiali palestinieni afirmă că palestinieni din Tal ar fi fost atacați de civili israelieni, iar bilanțul ar fi de patru morți și patru răniți, împușcați atât de civili israelieni, cât și de soldați israelieni. Acuzații privind implicarea coloniștilor și reacția politică la nivel înalt Un lider local al partidului palestinian Fatah din Tal, Essam Saifi, a declarat pentru Reuters că aproximativ 25-30 de coloniști evrei ar fi atacat inițial partea de est a localității și ar fi încercat să pătrundă în două locuințe, iar când localnicii au ieșit să îi confrunte, coloniștii ar fi deschis focul. Saifi a mai relatat că, după circa o jumătate de oră, israelienii ar fi revenit și ar fi atacat partea de vest a localității, lovind un minor cu o armă, iar ulterior ar fi sosit forțele militare israeliene care, împreună cu coloniștii, ar fi tras focuri de armă. În urma incidentelor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta un răspuns. [...]
