Tag: uniunea europeana
Știri despre „uniunea europeana”
Acordul India-UE poate redirecționa fluxurile de comerț - Companiile caută alternative la piața SUA
India și Uniunea Europeană au semnat un acord de liber schimb, cel mai mare de acest tip pentru ambele părți , în contextul unei politici comerciale imprevizibile din partea Statelor Unite, relatează CNN . Acordul vine ca o reacție la tarifele impuse de administrația Trump, care au afectat relațiile comerciale atât cu India, cât și cu Europa. Acordul, descris de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „mama tuturor acordurilor”, va întări legăturile economice și politice între blocul european și India, a patra economie a lumii. Într-o declarație, Comisia Europeană a subliniat că acest acord este un semnal al angajamentului comun față de deschiderea economică și comerțul bazat pe reguli, într-un moment de tensiuni geopolitice și provocări economice globale. Detalii ale acordului Acordul prevede reducerea treptată a tarifelor indiene pentru mașinile europene de la 110% la 10%, iar pentru mașini, chimicale și produse farmaceutice din Europa , tarifele vor fi eliminate în mare parte. De asemenea, tarifele pentru vinurile europene vor fi reduse inițial de la 150% la 75%, urmând să scadă la 20%, iar tarifele pentru uleiul de măsline european vor ajunge la zero în cinci ani. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va reduce tarifele pentru bunurile indiene, beneficiind astfel sectoare precum textilele, ceaiul, condimentele, bijuteriile și altele, conform unui comunicat al departamentului de comerț al Indiei. Impactul asupra piețelor globale Acest acord are potențialul de a redirecționa fluxurile comerciale globale, în condițiile în care companiile europene și indiene caută alternative la piața americană. Potrivit Comisiei Europene, acordul ar putea dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor. „Acest acord are o importanță simbolică majoră într-o lume cu protecționism în creștere”, a declarat Daniel Kral, economist senior la firma de consultanță Oxford Economics, subliniind că este puțin probabil ca acordul să stimuleze semnificativ economiile UE sau Indiei. Perspective și provocări Deși acordul a fost semnat, acesta trebuie să treacă prin mai multe etape legale înainte de a intra în vigoare. În plus, acordul vine în urma altor înțelegeri comerciale recente, cum ar fi cea dintre UE și Mercosur , un bloc comercial din America de Sud, și mai multe acorduri semnate de India în 2025, un an marcat de revenirea lui Trump la Casa Albă și de politica sa comercială haotică. În concluzie, acest acord India-UE ar putea reprezenta un pas important către o mai mare independență economică europeană și o diversificare a parteneriatelor comerciale globale, într-un context internațional complex și volatil. [...]
Viktor Orbán acuză Ucraina de amestec în alegerile din Ungaria - Kievul convocat la ministerul de externe în contextul scrutinului din aprilie
Premierul Ungariei, Viktor Orbán , acuză Ucraina de interferență electorală și convoacă ambasadorul ucrainean , potrivit AP . Acuzațiile vin în contextul alegerilor programate pentru 12 aprilie, unde Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă după 16 ani de putere. Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, susține că liderii politici ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au făcut declarații „ofensatoare și amenințătoare” la adresa Ungariei. Deși nu a specificat declarațiile la care se referă, Orbán a afirmat că serviciile de securitate naționale au evaluat aceste acțiuni ca parte a unei serii coordonate de măsuri ucrainene menite să interfereze în alegerile din Ungaria. Într-un context politic tensionat, Orbán a intensificat campania anti-Ucraina, acuzându-l pe liderul opoziției, Péter Magyar , de colaborare cu Kievul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. De asemenea, guvernul ungar s-a opus ferm ajutorului financiar și militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și a promis că va bloca orice încercare a Ucrainei de a adera la blocul comunitar. Criticile la adresa lui Orbán au fost exprimate și de președintele Zelenski, care a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că premierul ungar „trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene”. Zelenski a subliniat că, deși Orbán se simte confortabil la Moscova, nu ar trebui să permită ca capitalele europene să devină „mici Moscove”. [...]
UE și India pregătesc un acord comercial major - Reducerea taxelor vamale pentru autoturisme
Uniunea Europeană și India sunt pe punctul de a încheia un acord de liber schimb mult așteptat , potrivit HotNews.ro . Anunțul oficial ar putea fi făcut marți, în cadrul unui summit la New Delhi, și vine după ce UE a semnat recent un pact cu blocul sud-american Mercosur . Acest acord ar putea marca un moment semnificativ în extinderea comerțului bilateral între cele două părți. Detalii ale acordului India intenționează să reducă taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeană de la 110% la 40%, conform surselor citate de Reuters. Această deschidere a pieței indiene ar putea facilita accesul producătorilor auto europeni pe piața indiană, una dintre cele mai protejate din lume. În prezent, India aplică taxe vamale de 70% și 110% pentru mașinile importate, niveluri criticate de producătorii din Europa și SUA. Vehiculele electrice cu baterii vor fi excluse de la reducerile taxelor de import în primii cinci ani, pentru a proteja investițiile interne ale companiilor precum Mahindra & Mahindra și Tata Motors . După această perioadă, vehiculele electrice vor beneficia de reduceri similare ale taxelor. Impactul acordului Acordul de liber schimb ar putea stimula exporturile indiene de bunuri precum textile și bijuterii, care au fost afectate de taxele vamale impuse de SUA. De asemenea, ar putea contribui la restabilirea competitivității Indiei după retragerea concesiilor tarifare de către UE în 2023. Pentru Uniunea Europeană , acordul ar sprijini diversificarea lanțului de aprovizionare și ar reduce dependența de China. Exporturile UE către India se confruntă în prezent cu taxe medii de aproximativ 9,3%, iar acordul ar putea deschide noi oportunități în domenii precum automobilele, mașinile și produsele chimice. Provocări și perspective Odată semnat și ratificat, un proces care ar putea dura cel puțin un an, pactul ar putea extinde semnificativ comerțul bilateral. Totuși, votul recent al Parlamentului UE, care a amânat ratificarea acordului UE-Mercosur, evidențiază posibilele obstacole care ar putea întârzia sau complica ratificarea și în cazul acordului cu India. „Dacă pactul va aduce beneficii echilibrate, asta va depinde de modul în care vor fi gestionate taxele pe carbon, mobilitatea serviciilor și barierele netarifare”, afirmă analiștii. Avantaje și concesii India solicită accesul profesioniștilor săi și exportul de servicii IT, în timp ce UE dorește un acces mai larg la serviciile financiare și juridice ale Indiei. De asemenea, UE caută angajamente în domeniul muncii, mediului și proprietății intelectuale. Agricultura și produsele lactate sunt excluse din acord, iar India se opune cererilor UE de a elimina taxele pentru peste 95% din mărfuri, propunând un procent mai apropiat de 90%. Automobilele, vinul și băuturile spirtoase rămân subiecte sensibile, India luând în considerare reduceri treptate sau cote limitate. Concluzie Acordul de liber schimb UE-India ar putea reprezenta un pas major în extinderea relațiilor economice dintre cele două părți, oferind beneficii semnificative ambelor economii. Cu toate acestea, succesul său va depinde de capacitatea de a depăși provocările legate de taxe și reglementări, precum și de gestionarea eficientă a intereselor divergente ale celor două părți. [...]
UE interzice complet importurile de gaze rusești din toamna anului 2027 - Ungaria și Slovacia s-au opus deciziei în Consiliul UE
UE va interzice complet importurile de gaze rusești din toamna lui 2027 , potrivit Profit.ro , după adoptarea unui regulament care vizează atât gazele livrate prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG, adică gaz răcit și transportat pe mare). Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare a doua zi și se va aplica direct, fără transpunere în legislațiile naționale. Ungaria și Slovacia au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Calendarul interdicției și perioada de tranziție pentru contracte Conform actului normativ, interdicția pentru importurile de gaze rusești (prin conducte și LNG) va începe să se aplice la șase săptămâni de la intrarea în vigoare. Contractele existente vor avea o perioadă de tranziție, iar Consiliul UE arată că abordarea treptată urmărește să limiteze impactul asupra prețurilor și piețelor. Interdicția totală este programată în două etape: pentru importurile de LNG de la începutul anului 2027, iar pentru importurile de gaze naturale prin conducte din toamna anului 2027, a transmis Consiliul UE. Înainte de a autoriza intrarea importurilor de gaze în Uniune, statele membre vor verifica țara în care a fost produs gazul. Votul și miza regională: Ungaria, Slovacia și rolul Bulgariei ca nod de tranzit Ungaria și Slovacia, descrise ca fiind dependente semnificativ de livrările Gazprom , au fost singurele state care s-au opus. Bulgaria s-a abținut, într-un context în care țara este un punct nodal de tranzit pentru gaze provenite din Turcia, un hub unde ajung volume nu doar din Rusia, ci și din Azerbaidjan, precum și LNG adus pe mare din mai multe surse. În Bulgaria ajunge și LNG descărcat și regazeificat în Grecia. În acest cadru, identificarea originii gazului devine un element central al aplicării interdicției, mai ales în zonele în care fluxurile se amestecă prin rute și puncte de interconectare. Trasabilitatea „moleculei” și punctele de interconectare vizate Poziția oficială a României, exprimată în toamna lui 2025, este că susține interzicerea importurilor din Rusia, cu avertismentul că ar putea fi dificil de stabilit de unde provine fiecare „moleculă” importată și că măsura nu ar trebui să pericliteze aprovizionarea statelor membre din Europa Centrală și de Est. În anexa proiectului de regulament este inclusă o listă de puncte de interconectare pe unde se prezumă că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi „fără echivoc” că gazele provin din altă țară și au fost, eventual, doar în tranzit prin Rusia. Printre punctele menționate se numără și interconectarea Bulgaria–Turcia Strandzha 2 – Malkoclar , parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România, semnificative pe timp de iarnă. Neptun Deep, argument în strategia de înlocuire a gazului rusesc În argumentația Comisiei Europene de anul trecut pentru interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE din ultima parte a lui 2027 a fost invocată și producția viitoare a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, notează Profit.ro. Concesiunea, unde producția este programată să înceapă în 2027, este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, iar compania controlată de austriecii de la OMV are statut de operator. În logica Bruxelles -ului, intrarea în producție a unor volume noi în regiune ar trebui să susțină diversificarea și să reducă dependența de importurile rusești. Obligații pentru state și companii, sancțiuni și clauza de urgență Până la 1 martie 2026, statele UE trebuie să elaboreze planuri naționale pentru diversificarea aprovizionării cu gaze și pentru identificarea potențialelor provocări în înlocuirea gazului rusesc. În acest scop, companiile vor fi obligate să notifice autoritățile și Comisia cu privire la orice contracte de achiziție de gaze rusești rămase în vigoare. Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni maxime de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice și de cel puțin 40 de milioane de euro pentru companii, precum și praguri legate de cifra de afaceri (cel puțin 3,5% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei sau 300% din cifra de afaceri estimată a tranzacțiilor). Regulamentul include și o clauză de urgență: în cazul unei stări de urgență declarate și dacă securitatea aprovizionării este grav amenințată într-una sau mai multe țări ale UE, Comisia poate suspenda interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni. [...]
Zelenski spune că acordul SUA de garanții pentru Ucraina e gata de semnare - urmează data și ratificarea în Congres
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord de securitate cu Statele Unite este „100% pregătit” pentru semnare , informează The Washington Times . Acest anunț a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinții Lituaniei și Poloniei, desfășurată la Vilnius, Lituania, pe 25 ianuarie 2026. Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă ca partenerii săi să stabilească o dată pentru semnarea documentului, după care acesta va fi trimis spre ratificare Congresului SUA și parlamentului ucrainean. În același timp, liderul ucrainean a subliniat și dorința țării sale de a adera la Uniunea Europeană până în 2027, considerând acest pas ca o „garanție de securitate economică”. Discuțiile recente au avut loc la Abu Dhabi și au implicat reprezentanți diplomatici și militari din Ucraina, SUA și Rusia. Acestea sunt considerate primele de acest tip în ultimii ani și fac parte din eforturile de a pune capăt invaziei rusești, care durează de aproape patru ani. Zelenski a recunoscut diferențele fundamentale dintre pozițiile Ucrainei și Rusiei, subliniind că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre o soluționare a conflictului cu trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a subliniat că, pentru a ajunge la un acord de pace, Kievul trebuie să-și retragă trupele din zonele din estul Ucrainei, pe care Rusia le-a anexat ilegal, dar nu le-a capturat complet. Negociatorii urmează să revină în Emiratele Arabe Unite pe 1 februarie pentru o nouă rundă de discuții. Potrivit unui oficial american, discuțiile recente au abordat o gamă largă de aspecte militare și economice, inclusiv posibilitatea unui armistițiu înainte de încheierea unui acord. Totuși, nu s-a ajuns încă la un acord final privind supravegherea și operarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de Rusia. [...]
Europa accelerează producția de armament propriu - eforturi pentru independență în contextul tensiunilor cu SUA
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu , arată Biziday , care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA. Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid. Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă. Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări: Olanda și Italia importă din SUA peste 97% din echipamentele militare achiziționate din exterior. România importă din SUA 61% din armamentul său din import. Germania este la 70%, peste România. Franța este la 17%, semnificativ mai puțin decât restul exemplelor menționate. În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună. Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030 . [...]
India reduce taxele pentru mașinile europene exportate la 40% - acord care poate stimula comerțul bilateral auto
India vrea să reducă taxele vamale la 40% pentru mașinile din UE , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters, pe fondul negocierilor pentru un acord de liber schimb între New Delhi și Uniunea Europeană. Miza este accesul mai ușor al producătorilor europeni la una dintre cele mai mari piețe auto din lume, într-un moment în care India menține, în prezent, tarife ridicate pentru importurile de automobile. Conform informațiilor citate, India intenționează să reducă tarifele vamale pentru mașinile importate din UE de la 110% la 40%, ceea ce ar reprezenta cea mai importantă deschidere de până acum a pieței indiene în raport cu industria auto europeană. În paralel, cele două părți se pregătesc să încheie un acord de liber schimb, care „ar putea fi semnat chiar de marți”, potrivit surselor menționate de Digi24. Guvernul condus de premierul Narendra Modi ar fi acceptat o reducere imediată a taxei pentru un număr limitat de autoturisme provenite din cele 27 de state membre ale UE. Măsura ar viza, potrivit acelorași surse, mașinile al căror preț de import depășește 15.000 de euro, un prag care indică o orientare inițială către segmentele mai scumpe ale pieței. „Această taxă ar putea fi redusă la doar 10%”, au declarat sursele pentru Reuters , citate de Digi24. Dacă scenariul reducerii până la 10% se confirmă în forma finală a înțelegerii, efectul ar fi o scădere semnificativă a barierei fiscale la intrarea pe piața indiană, cu impact direct asupra prețului final al mașinilor importate. În articol sunt menționați ca potențiali beneficiari producători precum Renault și Stellantis, alături de grupuri germane cu prezență puternică în zona premium, precum Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW. În termeni practici, reducerea tarifelor ar putea schimba competitivitatea importurilor europene în India, unde taxele vamale ridicate au fost, tradițional, un instrument de protecție pentru producția locală și pentru investițiile în asamblare pe plan intern. Deocamdată, informațiile sunt prezentate ca rezultat al discuțiilor din negocieri și se bazează pe surse apropiate procesului, ceea ce înseamnă că parametrii finali (inclusiv numărul de mașini eligibile și calendarul) pot suferi modificări până la semnarea acordului. [...]
Europa se pregătește pentru o posibilă blocadă tehnologică din partea SUA – risc critic în cloud, AI și cipuri
Uniunea Europeană elaborează strategii pentru a reduce dependența de tehnologiile americane , în contextul unor tensiuni crescânde cu administrația Trump, care amenință cu blocarea accesului la infrastructuri digitale critice, invocând motive de securitate națională, relatează Yahoo Finance și Wall Street Journal . Un scenariu ipotetic, dar tot mai plauzibil, prevede impunerea de restricții asupra serviciilor cloud, AI și software, afectând grav economia digitală europeană. Statele Unite controlează în prezent aproximativ 70% din infrastructura de cloud utilizată în Europa , prin giganți precum Amazon, Microsoft și Google , iar companii americane domină și piața cipurilor AI (Nvidia) , sistemelor de operare și comunicațiilor satelitare ( Starlink ) . Conform unui raport al CSIS , această dependență face Europa extrem de vulnerabilă în fața unor decizii unilaterale din partea Washingtonului, cum ar fi un ordin executiv de suspendare a serviciilor digitale pe motiv de securitate națională – o variantă luată în calcul pentru noiembrie 2026. Tensiuni tot mai mari: În decembrie 2025, administrația Trump a interzis accesul unor oficiali europeni în SUA, acuzându-i că fac presiuni asupra firmelor americane de tech. Trump critică în mod repetat reglementările europene precum Digital Services Act și amenință cu tarife vamale impuse prin Section 301 . Conform CNN , Casa Albă a cerut relaxarea legislației europene asupra platformelor americane și a sugerat o posibilă decuplare digitală. Ce face Europa: UE a început implementarea unui așa-numit „EuroStack” – un ecosistem suveran de tehnologii esențiale în patru domenii strategice: Cloud – lansarea de servicii suverane (ex. AWS European Sovereign Cloud ) pentru administrația publică Cipuri – planul Chips Act 2.0 pentru producția internă de cipuri mainstream Inteligență Artificială – investiții în modele europene de AI și reglementare independentă Spațiu – alocarea a 60 de miliarde de euro pentru programe satelitare și comunicații proprii Pe plan politic, Bruxelles-ul promovează reguli de achiziții publice de tip „Buy European” , în special pentru tehnologie destinată sectorului guvernamental și apărării. Posibile evoluții: Pe fondul acestui conflict latent, Microsoft și alte companii americane promit să conteste legal eventuale ordine guvernamentale de blocare, în timp ce Europa ar putea oferi concesii tactice în domeniul cipurilor avansate pentru a evita escaladări comerciale. Totuși, potrivit Fortune , dinamica actuală amintește de un război tehnologic rece : unul în care infrastructurile digitale devin arme strategice, iar suveranitatea tehnologică nu mai este o opțiune, ci o urgență. [...]
Tensiuni la Davos între Kiev și Bruxelles: Zelenski cere acțiuni, UE pune accent pe rezultate
Uniunea Europeană a reacționat la criticile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind sprijinul substanțial acordat Ucrainei. Potrivit Mediafax , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins acuzațiile liderului ucrainean și a evidențiat contribuțiile semnificative ale Uniunii Europene în sprijinirea Kievului. Von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a fost un susținător major al Ucrainei în ultimii patru ani, oferind un ajutor financiar de peste 193 de miliarde de euro. Recent, Consiliul European a decis să aloce încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani . Ea a subliniat că, deși nu pot egala sacrificiul poporului ucrainean, Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina, iar cifrele vorbesc de la sine. Criticile lui Zelenski au vizat lipsa de acțiune a Europei în privința urmăririlor penale împotriva Rusiei, menționând că Europa preferă să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri concrete în prezent. În acest context, răspunsul Uniunii Europene a fost de a reafirma angajamentul și sprijinul său continuu pentru Ucraina. [...]
Uniunea Europeană reevaluează relația cu SUA în fața amenințărilor comerciale și militare - summit convocat de urgență în ianuarie 2026
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump , potrivit HotNews.ro , pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda , care au afectat încrederea în relația transatlantică. Summitul de urgență: miza politică și economică Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters , UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda. În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare. Semnale de detensionare și acordul comercial UE-SUA Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare. Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”. Poziții din UE: avertismente și apel la cooperare Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate. Ce a spus Nicușor Dan la Bruxelles Președintele României, Nicușor Dan , a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur. „Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro. Opțiuni de răspuns ale UE și riscul revenirii tensiunilor Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos , afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns. În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei. Ce urmează: Groenlanda, NATO și prezența în Arctica Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda. Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua. [...]
Macron deschide porțile Europei pentru investițiile chineze – un mesaj cu subînțelesuri geopolitice
Emmanuel Macron a declarat de la Davos că „China este binevenită în Europa”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să aducă mai mult capital prin investiții directe, nu doar influență politică. Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos , președintele Franței a transmis un mesaj care a stârnit reacții contrastante: deschiderea față de China este condiționată de respectarea unor valori europene precum statul de drept, știința și respingerea autoritarismului. Declarația sa a fost redată într-o înregistrare video publicată de Fox News . În intervenția sa, Macron a afirmat că „preferăm respectul în locul intimidării, știința în locul conspirațiilor și statul de drept în locul brutalității” , lăsând să se înțeleagă că Europa își definește propria cale în raport cu marile puteri globale. Mesajul pare să se adreseze indirect atât Statelor Unite – care în ultimii ani și-au reorientat politicile economice spre protecționism – cât și Chinei, cu condiția ca aceasta să respecte valorile menționate. Este important de remarcat că Franța, prin vocea lui Macron, nu a propus doar o simplă deschidere economică, ci a trasat o linie între investițiile productive și influența geopolitică nedorită . Președintele francez a menționat explicit că Europa este dornică de investiții chineze directe, dar a avertizat că acestea trebuie să se alinieze la principiile europene. Mesajul său contrastează puternic cu cel al administrației americane, care – potrivit Fox News – promovează reindustrializarea internă și respinge globalismul, în favoarea unei economii concentrate pe interesul național. În acest context, Macron pare să adopte o strategie diferită, mizând pe atragerea capitalului chinez pentru dezvoltarea economică europeană, dar cu reguli clare. Declarațiile președintelui au fost însoțite de un ton informal – jurnalistul Fox News remarcând chiar și faptul că Macron purta ochelari din cauza unei infecții la ochi, glumind pe seama unor zvonuri anterioare legate de posibile incidente personale. În ciuda ușorului umor din studio, comentatorii americani au remarcat caracterul „ironic” al mesajului lui Macron, sugerând că Franța cere respect și respinge „bullyingul”, în timp ce invită o țară acuzată frecvent de practici autoritare la nivel global. Pe fondul tensiunilor comerciale și al rivalităților geopolitice, această declarație subliniază o posibilă repoziționare a Franței – și implicit a Europei – ca spațiu de echilibru între marile puteri. Macron pare să trimită un semnal că, în competiția globală, Europa poate coopera cu China, dar o va face în propriile condiții. [...]
Von der Leyen și Macron reacționează ferm la Davos – UE îngheață acordul cu SUA pe fondul disputelor comerciale
Uniunea Europeană a suspendat marți procesul de aprobare a unui acord comercial cu Statele Unite după ce președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife împotriva opt țări europene , ca răspuns la opoziția lor față de tentativa sa de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit The Globe and Mail , liderii europeni s-au coordonat pentru a răspunde amenințărilor economice ale lui Trump, în paralel cu avertismente ferme exprimate la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a condamnat direct politicile administrației Trump, considerând noile tarife „o greșeală gravă între aliați vechi”, adăugând că răspunsul UE va fi „neclintit, unit și proporțional”. Ea a subliniat că un acord semnat în iulie anul trecut între cele două blocuri trebuie respectat: „Când prietenii își dau mâna, acest gest trebuie să conteze.” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat SUA că subminează ordinea internațională, avertizând că Europa trebuie să folosească „instrumentele sale puternice” pentru a se apăra, inclusiv mecanismul anti-coerciție , cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar putea fi activat pentru prima dată împotriva Washingtonului. El a calificat intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda drept „absurdă”, insistând că aliații ar trebui să-și concentreze eforturile pe asigurarea păcii în Ucraina, relatează AP News . Măsurile americane vizează impunerea unor tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru importurile din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – toate opunându-se politicii SUA în Arctica. Dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor crește la 25% până la 1 iunie, conform CBS News . Ca reacție, Parlamentul European a decis să înghețe ratificarea acordului care ar fi eliminat taxele vamale pentru bunuri americane. „Este o pârghie extrem de puternică – nu cred că firmele vor accepta să piardă piața europeană”, a declarat Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew, citată de Le Monde . În urma escaladării tensiunilor, liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles. Printre opțiunile analizate se numără introducerea unor tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari). Pe fondul acestor tensiuni, prim-ministrul canadian Mark Carney a primit aplauze în picioare la Davos după un discurs în care a declarat că „ordinea internațională este în criză” . „Nu trecem printr-o tranziție, ci printr-o ruptură. Vechiul sistem nu va reveni. Nostalgia nu este o strategie”, a spus el, citat de The Independent . Și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat atitudinea liderilor europeni față de Trump, comparând relațiile diplomatice cu fostul președinte american cu „negocieri cu un T-Rex” , afirmând că „nu mai putem tolera această complicitate”. Trump urmează să sosească miercuri la Davos și a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, în legătură cu Groenlanda, subliniind că „nu există cale de întoarcere”. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește să se întâlnească personal cu Trump pentru a „evita o escaladare” . [...]