Tag: uniunea europeana
Știri despre „uniunea europeana”
Instrumentul anti-coerciție al UE revine în discuție pe fondul presiunilor SUA - conceput ca un „articol 5” economic al pieței unice
Capitalele UE iau în calcul Instrumentul anti-coerciție după amenințările legate de Groenlanda, relatează Euronews . Discuția vizează un mecanism juridic intrat în vigoare la finalul lui decembrie 2023, dar nefolosit până acum, care ar permite un răspuns colectiv atunci când un stat membru este presat să facă „o anumită alegere” prin măsuri ce afectează comerțul sau investițiile. Amenințări tarifare ale SUA și reacția Berlinului și Parisului Potrivit articolului, președintele SUA Donald Trump a reluat ideea de a „cumpăra” sau de a obține o formă de control asupra Groenlandei și a reacționat la lipsa de susținere din partea unor puteri europene prin amenințări tarifare. El a indicat o taxă suplimentară de 10% pentru bunuri din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, începând cu 1 februarie, care ar urma să urce la 25% de la 1 iunie dacă aceste țări „continuă să reziste”. Noile tarife s-ar adăuga peste un tarif existent de 15% la nivelul UE, rezultat dintr-o negociere anterioară din vara lui 2025, când o amenințare de 50% ar fi fost redusă după un acord semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . În acest context, miniștrii de finanțe din Germania și Franța au declarat public că nu vor accepta „șantajul economic” pentru a fi forțați să se conformeze cererilor SUA. „Dacă constrângi economic o capitală ca să forțezi o decizie politică, nu te iei doar de țara aceea, ci de întreaga piață unică.” De ce este invocat Instrumentul anti-coerciție și legătura cu „articolul 5” economic Deși Groenlanda nu este stat membru al UE, ea este legată de Danemarca, iar presiunea asupra Groenlandei poate fi interpretată ca presiune asupra alegerilor suverane ale unui stat membru, exact tipul de situație pentru care a fost conceput Instrumentul anti-coerciție (Anti-Coercion Instrument, ACI). Conform definiției din text, este vorba despre presiune economică menită să producă un rezultat geopolitic, adică o ingerință nejustificată în „alegerile suverane legitime” ale UE și ale statelor sale membre. Publicația compară logica mecanismului cu angajamentul NATO din Articolul 5 („un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”), însă transpus în plan comercial: nu răspuns militar, ci măsuri economice. O diferență subliniată este că SUA nu sunt parte a UE, astfel încât o eventuală acțiune în baza ACI împotriva Washingtonului nu ar antrena automat întreaga alianță, așa cum ar putea-o face o confruntare în cadrul NATO . Cum funcționează mecanismul și ce măsuri poate lua UE Consemnează Euronews că procedura poate începe fie din inițiativa Comisiei Europene, fie la cererea unui stat membru. Comisia evaluează „prejudiciul” într-un interval care, în mod normal, nu depășește patru luni, analizând inclusiv dacă statul terț are un istoric de interferențe similare și ce politici încearcă să influențeze. Dacă se constată coerciția și se propune acțiune, Consiliul UE are aproximativ două luni (până la 8 săptămâni, cel mult 10) pentru a stabili formal existența coerciției. Urmează o solicitare către statul terț de a opri măsurile și o încercare de angajare diplomatică; dacă aceasta eșuează, UE poate adopta „ca ultimă soluție” contramăsuri, inclusiv restricționarea accesului pe piața UE și alte dezavantaje economice în domenii precum bunuri, servicii, investiții străine directe, piețe financiare, achiziții publice, drepturi de proprietate intelectuală legate de comerț sau controale la export. Comisia poate cere și reparații „în conformitate cu dreptul internațional public”, iar răspunsul este oprit când măsurile nu mai sunt necesare. [...]
Trump dezvăluie mesaje private de la Macron și Rutte - Tensiuni crescânde privind Groenlanda
Donald Trump a dezvăluit mesaje private de la liderii NATO și Franța, generând un scandal diplomatic în Europa , potrivit The Independent . Președintele american a publicat pe platforma sa Truth Social mesaje de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de la președintele francez Emmanuel Macron, în contextul disputelor privind Groenlanda. Mesaje și reacții internaționale Donald Trump a împărtășit un mesaj de la Mark Rutte, în care acesta își exprima sprijinul pentru acțiunile lui Trump în Siria, Gaza și Ucraina, și menționa că va folosi platforma Forumului Economic Mondial pentru a susține eforturile președintelui american. Rutte a mai adăugat că este angajat să găsească o soluție pentru Groenlanda. „Domnule Președinte, dragă Donald - ceea ce ați realizat în Siria astăzi este incredibil. Voi folosi angajamentele mele media la Davos pentru a evidenția munca dumneavoastră acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de urmat pentru Groenlanda. Abia aștept să vă văd. Al dumneavoastră, Mark.” De asemenea, Trump a dezvăluit un mesaj de la Emmanuel Macron, care propunea o întâlnire și o cină la Paris, după Forumul Economic Mondial de la Davos. Macron a invitat liderul american să discute despre Siria și Iran, dar și despre Groenlanda, subliniind neînțelegerile pe acest subiect. Implicații economice și politice Aceste dezvăluiri vin în contextul în care Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% asupra vinului francez, ca răspuns la refuzul Franței de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Tensiunile dintre SUA și Europa s-au intensificat, iar Uniunea Europeană ia în considerare măsuri de retorsiune, inclusiv tarife asupra importurilor americane. Trump a subliniat dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu strategic deținut de Danemarca, și a amenințat cu sancțiuni economice dacă nu se ajunge la un acord. Această situație amenință stabilitatea alianței NATO, deja tensionată de conflictul din Ucraina și de cerințele SUA privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Reacții și perspective Liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au exprimat dorința de a evita un conflict comercial, dar au avertizat că sunt pregătiți să răspundă dacă tarifele impuse de Trump sunt considerate nerezonabile. În același timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut o discuție calmă între aliați, exprimându-și îndoiala că Trump ar considera acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda. Într-o postare pe Facebook , premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriul destin, insistând pe dialog, respect și drept internațional. Măsuri posibile ale Uniunii Europene Uniunea Europeană discută despre opțiuni de răspuns la acțiunile SUA, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor americane, care ar putea intra în vigoare automat pe 6 februarie, după o suspendare de șase luni. O altă opțiune este utilizarea „Instrumentului de Anti-Coerciție” (ACI), care ar putea limita accesul la licitații publice, investiții sau activități bancare. În concluzie, dezvăluirile lui Trump și amenințările sale economice au generat o criză diplomatică majoră, cu potențial de escaladare a tensiunilor comerciale și politice între SUA și Europa. [...]
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
TikTok a injectat 31 de miliarde EUR în economia UE în 2025 - Germania și Franța cumulează aproape jumătate din impact
TikTok a generat un impact economic estimat la 31 de miliarde de euro în UE în 2025 , potrivit unui studiu realizat de firma britanică de analiză Public First și comandat de TikTok, informează Public First . Raportul evidențiază modul în care platforma a depășit statutul de aplicație de divertisment, devenind un instrument de business relevant pentru milioane de companii europene, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Conform raportului, TikTok a generat un aport economic total de 31 de miliarde de euro prin efecte directe, indirecte și induse în economia UE, cu contribuții semnificative venind din Germania (7,2 miliarde euro), Franța (5,2 miliarde euro), Italia (3,6 miliarde euro), Spania (3 miliarde euro) și Polonia (920 milioane euro). Peste 6,5 milioane de afaceri din spațiul comunitar ar fi folosit platforma pentru promovare, extinderea pieței și conversie digitală, multe dintre acestea fiind IMM-uri care au raportat inclusiv epuizarea stocurilor după campanii prin TikTok Shop. Principalele contribuții economice la nivel național (în miliarde EUR): Țară Contribuție estimată Germania 7,2 Franța 5,2 Italia 3,6 Spania 3,0 Polonia 0,92 Un rol important în acest ecosistem îl are fenomenul de „descoperire convertită în cerere”, prin care utilizatorii descoperă produse pe TikTok și apoi le cumpără. Aproximativ 2 miliarde de euro în vânzări cross-border ar fi fost generate astfel, dintre care 1,2 miliarde în interiorul UE. În plus, Public First estimează economii de productivitate de circa 400 milioane de euro, datorate formatelor rapide de publicitate și creării eficiente de conținut digital. De asemenea, impactul asupra economiei creative europene este estimat la 2,6 miliarde de euro, contribuind la circa 52.000 de locuri de muncă în rândul creatorilor de conținut, agențiilor de producție, influencerilor și industriilor conexe. Industria muzicală a UE, în special, a beneficiat de aproximativ 1,8 miliarde de euro prin venituri din streaming, bilete și produse derivate. Nu în ultimul rând, TikTok invocă o contribuție semnificativă și în zona educațională informală: peste 5,3 miliarde de ore de conținut educativ ar fi fost consumate în 2025, cu accent pe dezvoltare personală, profesională și învățarea limbilor străine. Această activitate este estimată să genereze până la 20 de miliarde de euro în cunoștințe ce sporesc productivitatea. Datele arată că 54% dintre utilizatorii între 18 și 24 de ani au dobândit o nouă abilitate, iar 26% dintre aceștia au învățat o limbă străină cu ajutorul platformei. Pe scurt, raportul susține că 13 miliarde de euro din totalul impactului economic generat în 2025 au fost direct asociate cu IMM-urile din UE, confirmând că TikTok joacă un rol tot mai semnificativ în digitalizarea și dezvoltarea acestora. [...]
Lula și von der Leyen au marcat la Rio acordul UE–Mercosur - mesaj pro-multilateralism pe fond de tensiuni comerciale
Lula și Ursula von der Leyen au marcat la Rio acordul comercial UE–Mercosur , pe care l-au prezentat drept un semnal în favoarea multilateralismului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Cei doi lideri au vorbit vineri, la Rio de Janeiro, în contextul în care acordul urmează să fie semnat sâmbătă la Asuncion, în Paraguay. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a susținut că înțelegerea este benefică nu doar economic, ci și politic, într-un moment de presiuni asupra ordinii internaționale. „Acest acord este foarte bun, în special pentru lumea democratică și pentru multilateralism.” Președinta Comisiei Europene a insistat, la rândul ei, pe ideea de deschidere și pe efectele economice ale acordului. În același cadru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, prezent la Rio, a spus că UE și Mercosur transmit „un mesaj foarte puternic” într-un context în care „dreptul internațional este amenințat”, invocând concurența neloială în comerțul internațional și majorarea tarifelor de către Statele Unite. Dincolo de componenta comercială, Lula și von der Leyen au prezentat parteneriatul ca o alianță de valori, menționând democrația, statul de drept și drepturile omului. Von der Leyen a lăudat conducerea lui Lula, descriind-o drept orientată spre o ordine internațională bazată pe reguli și respect, inclusiv față de alte state. Un alt subiect abordat a fost cel al „materiilor prime critice”, unde von der Leyen a afirmat că Europa și Brazilia se îndreaptă spre „un acord politic foarte important” pentru investiții comune în litiu, nichel și elemente de pământuri rare, considerate relevante pentru tranziția digitală și ecologică și pentru „independența strategică”. După semnarea de la Asuncion, acordul UE–Mercosur va trebui ratificat de Parlamentul European, iar votul ar putea fi strâns, deși o majoritate ar fi în favoarea lui, mai notează AGERPRES. [...]
Un oficial UE analizează o aderare rapidă și limitată pentru Ucraina - Opțiune discutată la nivel executiv
Un oficial din executivul UE analizează ideea unei aderări rapide, dar limitate, pentru Ucraina , potrivit Global Banking & Finance Review . Pagina indicată are titlul „Conducerea executivă a UE analizează posibilitatea unei aderări rapide, dar cu drepturi limitate, pentru Ucraina”, însă textul furnizat nu conține detalii editoriale despre subiect (cine este oficialul, ce înseamnă concret „aderare limitată”, ce calendar ar fi avut în vedere sau în ce context a fost discutată opțiunea). În forma disponibilă, conținutul este doar o descriere generală a publicației Global Banking & Finance Review și mențiuni de tip copyright, fără informații factuale despre Ucraina sau despre o inițiativă la nivelul instituțiilor UE . În lipsa articolului propriu-zis sau a unor pasaje relevante din acesta, nu se poate stabili ce anume a fost propus, unde și când a fost discutat și care ar fi implicațiile, fără a introduce presupuneri. Dacă furnizați textul integral sau fragmentele-cheie ale materialului, pot redacta o sinteză completă, cu elementele esențiale (cine, ce, când, unde, de ce contează și ce urmează). [...]
UE și Mercosur vor o „a treia cale” între SUA și China; acordul devine semnal geopolitic și economic
UE și Mercosur se pregătesc să semneze sâmbătă, la Asuncion, un acord de liber schimb potrivit Digi24 , după peste 25 de ani de negocieri și în pofida temerilor puternice din sectorul agricol european. Acordul este negociat de Comisia Europeană cu membrii fondatori ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay) încă din 1999. Vineri, la Bruxelles, majoritatea statelor UE a sprijinit înțelegerea, deși mai multe țări, inclusiv Franța, se opun, relatează AFP, preluată de Agerpres. Miza economică este considerabilă: împreună, cele două blocuri reprezintă 30% din PIB-ul mondial și însumează peste 700 de milioane de consumatori, ceea ce ar transforma acordul într-una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Semnarea este programată în capitala Paraguayului, la teatrul Jose Asuncion Flores, la ora locală 12:00 (15:00 GMT). Înainte de Asuncion, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să meargă vineri la Rio de Janeiro, împreună cu Antonio Costa , președintele Consiliului European. Pe fondul tensiunilor comerciale globale, acordul capătă și o încărcătură geopolitică. Pentru Brazilia, el ar demonstra că există o opțiune distinctă între marile puteri economice ale momentului. „Este esenţial pentru a arăta că există o a treia cale” pe lângă SUA şi China În plan comercial, acordul ar reduce o parte importantă a taxelor vamale, cu efecte directe asupra fluxurilor de export-import dintre cele două regiuni. În esență, el ar avantaja exporturile europene de: automobile și mașini vinuri și brânzeturi În același timp, ar facilita intrarea pe piața europeană a unor produse sud-americane, inclusiv cu cote scutite de taxe, precum: carne de vită și carne de pasăre zahăr, orez, miere soia Direcția fluxului comercial Produse menționate în text Element-cheie din acord UE → Mercosur automobile, vinuri, brânzeturi eliminarea unei părți importante a taxelor vamale Mercosur → UE carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, miere, soia cote pentru produse scutite de taxe, care alarmează sectoarele europene Criticile vin în special din agricultură: opozanții susțin că acordul ar putea perturba piața europeană prin produse mai ieftine și care „nu respectă neapărat normele UE”, invocând lipsa unor controale suficiente. În ultimele zile, mii de agricultori au protestat în Franța, Polonia, Irlanda și Belgia, iar Bruxelles-ul a anunțat concesii și „garanții consolidate” pentru produsele considerate cele mai sensibile. După semnare, urmează etapa politică decisivă: ratificarea în Parlamentul European. Votul ar putea fi strâns, deși o majoritate pare favorabilă; eurodeputații urmează să se pronunțe și asupra unei posibile sesizări a justiției, care ar putea amâna ratificarea cu câteva luni, fără să blocheze însă o eventuală aplicare provizorie a acordului. [...]
Transparența salarială devine obligatorie din 2026; firmele europene vor afișa salariile în anunțurile de angajare
Din iunie 2026, angajatorii din Uniunea Europeană vor fi obligați să afișeze salariile în anunțurile de angajare , conform Digi24 . Această măsură face parte din Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială și vizează eliminarea discrepanțelor salariale și a discriminărilor la locul de muncă. Măsura va obliga firmele să afișeze intervalele de plată în anunțurile de angajare, iar angajații vor avea dreptul să cunoască salariile colegilor aflați pe poziții similare. Potrivit Sorinei Faier, specialist în resurse umane, această schimbare va aduce la lumină dezechilibre salariale care au fost ascunse de-a lungul anilor. Unul dintre efectele imediate ale acestei directive va fi evidențierea diferențelor salariale dintre angajații care ocupă aceleași funcții, dar care au fost plătiți diferit din diverse motive, cum ar fi negocierile individuale sau momentele diferite de angajare. De asemenea, se așteaptă ca diferențele de gen să fie mai vizibile, în special în sectoare precum managementul mediu, vânzări și financiar. Transparența salarială va expune și situația în care angajații noi, recrutați într-o piață mai scumpă, câștigă mai mult decât colegii lor mai vechi. Această situație va forța companiile să ofere explicații sau să corecteze aceste discrepanțe. În sectoare precum IT și servicii financiare, unde salariile sunt adesea negociate individual, se așteaptă ca impactul să fie semnificativ. În retail și producție, efectele vor fi resimțite în special la nivel de middle management și funcții administrative. Odată cu obligativitatea afișării salariilor, întrebările controversate din interviuri, precum „Cât câștigi acum?”, vor dispărea, iar negocierile vor deveni mai raționale. Companiile care nu se pregătesc din timp riscă un șoc major, fiind necesare audituri salariale și definirea unor grile salariale clare. Pe termen scurt, efectul va fi redistribuirea salariilor în favoarea celor subplătiți și a femeilor aflate pe roluri similare cu bărbați mai bine plătiți. Pe termen mediu, presiunea pe bugete ar putea duce la creșteri salariale acolo unde valoarea muncii justifică acest lucru. Conform Consiliului Uniunii Europene , normele privind transparența salarială sunt menite să combată discriminarea salarială și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați, care era de aproximativ 12% în 2020. Această inițiativă are ca scop îmbunătățirea calității vieții femeilor și reducerea riscului de sărăcie și a decalajului în pensii. [...]
Neptun Deep va transforma România în lider de producție de gaze în UE; Prima extracție în 2027
România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027 , conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro . Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi. Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre. Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep. [...]
Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]
România: creștere de 70% a prețurilor locuințelor în ultimul deceniu; contrast puternic cu piețele din Italia și Finlanda
Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproape 70% în ultimii 10 ani , potrivit Digi24 . Această creștere semnificativă a afectat în special tinerii, care întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie. În același timp, chiriile au crescut cu 55%, ceea ce face și mai dificilă situația pentru cei care nu pot achiziționa o casă. În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri mai moderate ale prețurilor locuințelor. De exemplu, în Italia și Franța, prețurile au crescut cu doar 17% și, respectiv, 28% din 2015. În Finlanda, locuințele s-au ieftinit cu 2% în ultimul deceniu, oferind un exemplu de stabilitate pe piața imobiliară europeană. Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile din România nu au ținut pasul cu scumpirea locuințelor, iar inflația este la un nivel record în Uniunea Europeană. Aceasta face ca planurile de economisire pentru achiziția unei case să devină tot mai dificile, mai ales pentru tinerii care nu beneficiază de sprijin financiar din partea familiei. Iată o comparație a evoluției prețurilor locuințelor în câteva țări europene: Țară / Zonă Preț locuințe (vs 2015, ~ultimii 10 ani) România +70% UE (medie – Eurostat, citat în material) +66% Italia +17% Franța +28% Finlanda −2% Ungaria +200% Această situație economică pune presiune pe tinerii români, care se văd nevoiți să opteze pentru chirie, chiar dacă aceasta reprezintă o povară financiară semnificativă. [...]
România, lider în producția de gaze naturale din UE; ministrul Energiei răspunde îngrijorărilor privind rezervele
România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană , conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a declarat că țara are suficiente rezerve pentru sezonul rece. Potrivit Digi24 , România nu mai importă gaze din Rusia din anul 2023 și are depozitele de gaze umplute în proporție de 68%. Ministrul Ivan a subliniat că: România extrage zilnic între 21 și 23 de milioane de metri cubi de gaze. Depozitele de gaze sunt pline în proporție de aproximativ 68%. La începutul sezonului rece, România a avut depozitele umplute 100%, fiind singura țară din UE în această situație. Ministrul a respins teza conform căreia România nu ar avea suficiente resurse din cauza ajutorului oferit Republicii Moldova și Ucrainei. El a explicat că țara importă gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, pe care le vinde și le tranzitează către vecini, generând astfel venituri suplimentare. De asemenea, Ivan a menționat că România a cerut operatorilor economici să facă achiziții de gaze în timpul verii, când prețurile erau mai mici, asigurând astfel rezervele necesare pentru iarnă. Această strategie a fost menită să protejeze țara de eventuale presiuni externe și să asigure independența energetică. [...]