Știri
Știri din categoria Externe
Premierul italian Giorgia Meloni cere UE să desemneze un negociator pentru Ucraina, într-un demers care ar putea schimba modul în care Uniunea își coordonează poziția diplomatică și își proiectează influența externă, potrivit Agerpres.
Meloni a îndemnat joi Uniunea Europeană să găsească o figură „respectabilă” care să participe la eventualele negocieri privind Ucraina. În același timp, ea a criticat summiturile pe care le-a numit „nereprezentative”, organizate de unii parteneri, pe motiv că acestea ar crea „fragmentare” pe continent.
Informațiile sunt transmise de Agerpres, care citează EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre formatul propus pentru acest rol de negociator nu sunt accesibile din materialul public.
Recomandate
Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un negociator unic pentru Ucraina, avertizând că lipsa unui mandat comun slăbește Europa , pe fondul discuțiilor purtate în formate restrânse între unele capitale europene, potrivit Digi24 . Într-o intervenție în Parlament, înaintea participării sale la viitorul Consiliu European, premierul Italiei a susținut că UE ar trebui să desemneze „o figură cu autoritate”, învestită cu „încrederea și mandatul tuturor statelor membre”, pentru a reprezenta poziția Europei în eventuale negocieri privind Ucraina. În absența unei astfel de reprezentări, Meloni a avertizat că Europa riscă să meargă „în orb”, cu „formule variabile și insuficient reprezentative”, care duc la „fragmentare, confuzie și slăbiciune”. De ce contează: legitimitatea UE la masa negocierilor Meloni a argumentat că o eventuală negociere între Ucraina și Rusia va include teme care privesc direct Europa, motiv pentru care blocul comunitar „trebuie să le negocieze”. În acest context, critica sa vizează mai ales lipsa unui format care să poată vorbi în numele întregii Uniuni, nu neapărat componența unui grup sau altul. „Problema reală, din punctul meu de vedere, nu este cine face parte sau nu dintr-un anumit format, ci faptul că, în prezent, niciun format nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.” Linia Italiei: sprijin pentru Kiev și presiune economică asupra Moscovei Premierul italian a reiterat că „sprijinirea Kievului și menținerea presiunii asupra Moscovei” rămân, în viziunea sa, singura cale „serioasă” pentru a crea condiții care să forțeze deschiderea unei etape reale de negocieri. Meloni a declarat și că susține al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei , motivând că Moscova „continuă să refuze un armistițiu și începutul unor negocieri serioase”. „Va fi necesar să menținem o presiune politică și economică puternică.” Contextul politic: reacție după întâlnirea de la Londra Deși nu a numit explicit întâlnirea, poziția exprimată de Meloni vine la câteva zile după discuțiile despre Ucraina de la Londra între premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează aceeași sursă. Mesajul Romei pune accent pe riscul ca inițiativele în cercuri restrânse să erodeze capacitatea UE de a acționa coerent, mai ales dacă se ajunge la o fază de negocieri. [...]
Valerii Zalujnîi conduce detașat în clasamentul de încredere, iar diferența față de politicienii de vârf indică o presiune publică tot mai mare pentru un rol mai mare al liderilor militari în viitoarea conducere a Ucrainei , potrivit Kyiv Post , care citează un sondaj național realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Sondajul KIIS a fost realizat între 7 mai și 3 iunie 2026, pe baza a 1.015 interviuri telefonice cu adulți din teritoriile controlate de Ucraina, folosind un eșantion aleatoriu de numere de telefon mobil. Liderii militari domină clasamentul, cu scoruri nete puternic pozitive Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și în prezent ambasador în Regatul Unit, a obținut 73% încredere și 21% neîncredere (scor net +52). Alte figuri militare și de securitate incluse în sondaj au rămas, de asemenea, pe plus la capitolul încredere, inclusiv: Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (USF): 70% încredere, 7% neîncredere (scor net +63) – cel mai puternic rezultat din sondaj; Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial (menționat ca fost șef al serviciului de informații militare HUR): 70% încredere, 22% neîncredere (+48); Andrii Bilețkîi, comandant al Corpului 3 Armată: +38, cu mențiunea că aproximativ o treime dintre respondenți au spus că nu îl cunosc; Oleksandr Sîrskîi, comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: 52% încredere, 36% neîncredere (+16). În zona politică, doar câteva nume rămân pe plus Dintre politicienii civili și figurile publice, primarul Harkovului, Ihor Terehov, a fost cel mai bine plasat: 52% încredere și 19% neîncredere (scor net +32). Urmează ministrul apărării, Mihailo Fedorov, cu 50% încredere și 21% neîncredere (+29). Publicația amintește că Fedorov a fost anterior ministru al transformării digitale și a susținut digitalizarea. Președintele Volodîmîr Zelenskîi este al treilea între politicieni: 61% încredere și 34% neîncredere (+27). Alte figuri cu scor net pozitiv menționate în sondaj: Vitalii Kim (+20), Oleh Liașko (+5) și Serhii Prîtula (+2). Restul politicienilor enumerați au scoruri nete negative, inclusiv: Vitalii Kliciko (-11), Iuliia Svîrîdenko (-14), Dmîtro Razumkov (-19) și Oleksii Honcearenko (-23). Cele mai slabe scoruri nete au fost raportate pentru Petro Poroșenko (-45), Iurii Boiko (-72) și Iulia Timoșenko (-75). Ce semnal transmite sondajul pentru perioada următoare Directorul executiv al KIIS, Anton Hrușețkîi, a interpretat rezultatele ca o combinație între încrederea scăzută în mulți politicieni consacrați și cererea ridicată, în condiții de război, pentru lideri care „și-au dovedit” rolul. El a mai spus că diferența de încredere în favoarea lui Zalujnîi și Budanov, comparativ cu Zelenskîi, indică o așteptare publică pentru o implicare mai mare a figurilor militare în viitoarea conducere a țării. În același timp, Hrușețkîi a avertizat că această cerere s-ar putea schimba dacă războiul se încheie în termeni favorabili Ucrainei și există o perioadă mai lungă până la alegeri, când atenția publică s-ar putea muta către reformatori, anticorupție și dezvoltare economică. [...]
Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]
Un grup de 22 de state cere Iranului să oprească operațiunile ostile pe teritoriile lor , într-un semnal de presiune diplomatică cu miză de securitate pentru Europa și aliații săi, potrivit Agerpres . Țările semnatare condamnă atacuri desfășurate în Europa, America de Nord și Australia de „entități statale iraniene” împotriva disidenților iranieni, jurnaliștilor și a membrilor comunităților evreiești și israeliene aflați pe teritoriile lor. În comunicatul citat, statele cer oprirea imediată a acestor acțiuni, conform textului publicat în limba franceză de Ministerul de Externe de la Paris . Cine semnează și ce structuri iraniene sunt vizate Lista semnatarilor include: Albania, Germania, Australia, Belgia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Norvegia, Noua Zeelandă, Țările de Jos, Portugalia, Republica Cehă, Regatul Unit și Suedia. Aceste state atribuie „tentative de omor și alte acțiuni rău intenționate” unor structuri iraniene, între care: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice ; serviciile de informații; Forța Quds ; Ministerul Informațiilor și Securității din Iran. Contextul invocat: atacuri revendicate în Europa Comunicatul denunță și o „campanie recentă de atacuri” în Europa împotriva comunităților evreiești, a jurnaliștilor iranieni și a intereselor americane, revendicată de grupul Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia și susținută de intermediarii săi. Potrivit informațiilor citate, grupul a revendicat incendieri și un atac cu cuțitul la Londra, în aprilie, împotriva a doi bărbați evrei, precum și alte acte în Europa de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. [...]
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]
