Știri
Știri din categoria Externe
António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi „resurse proprii”, avertizând că fără noi surse de venit nu se poate închide negocierea pentru următorul cadru financiar multianual, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare și finanțare: statele membre trebuie să accepte taxe și mecanisme noi de colectare la nivel european pentru a susține un buget estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani.
Mesajul a fost transmis într-o scrisoare oficială adresată celor 27 de lideri ai UE, înaintea reuniunii de la Bruxelles din 18-19 iunie, unde vor continua discuțiile despre buget. Costa cere ca negocierile să se concentreze pe „elementele cheie” care ar permite un acord până la finalul anului, inclusiv progrese privind noile „resurse proprii” (surse de venit ale UE, distincte de contribuțiile naționale).
„Ar trebui să ne concentrăm discuția asupra elementelor cheie pentru a facilita un acord până la sfârșitul anului. Aceasta include realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii, care vor fi decisive pentru a ne potrivi ambițiile cu mijloacele necesare.”
Noile surse de venit sunt unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor. Planul Comisiei Europene, citat în articol, ar urmări colectarea a aproximativ 58 de miliarde de euro anual prin:
În paralel, liderii europeni au cerut Comisiei să analizeze și propuneri noi venite din Parlamentul European. Printre acestea se află o taxă digitală aplicată jocurilor de noroc online și activelor cripto, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar putea aduce aproximativ 13 miliarde de euro anual la bugetul UE.
Statele membre rămân împărțite. Franța a transmis că nu este dispusă să accepte viitorul buget european fără introducerea unor noi taxe importante, în timp ce țări precum Suedia și Germania, asociate grupului statelor „frugale”, se opun extinderii acestor surse de finanțare.
Pe fundal, Costa încearcă să accelereze negocierile, inclusiv din cauza riscului ca subiectul contribuțiilor la bugetul UE să devină temă de campanie: în 2027, mai multe state membre, între care Franța, Spania și Polonia, au programate alegeri naționale.
Un alt element de incertitudine: Irlanda, care preia președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, nu și-a asumat finalizarea negocierilor în mandatul său de șase luni. Prim-ministrul irlandez Micháel Martin a spus că va urmări „asigurarea unei baze solide” pentru activitatea viitoare a Uniunii prin negocierea bugetului pe termen lung.
Pe lângă buget, liderii UE vor discuta la reuniunea din 18-19 iunie despre presiunile economice venite din China, extinderea Uniunii, migrație, situația din Orientul Mijlociu și măsuri împotriva traficului de droguri. La summit este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va prezenta liderilor europeni situația din Ucraina.
Recomandate
Franța coboară așteptările de la summitul G7 pentru a evita o ruptură cu SUA , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina riscă să împingă agenda economică în plan secund, potrivit Reuters . Summitul are loc între 15 și 17 iunie, la Evian-les-Bains (pe malul Lacului Geneva), și îi reunește pe liderii Franței, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite, alături de Uniunea Europeană. Diplomați citați de Reuters spun că accentul va fi pe „managementul crizelor”, iar decizii majore sunt puțin probabile. De ce contează: riscul ca G7 să livreze puțin pe economie În mod tradițional, G7 a funcționat ca un forum de coordonare pe teme economice și geopolitice, însă coeziunea s-a erodat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. Franța, ca gazdă, ar fi setat „ștacheta” jos, sugerând că ar fi un succes dacă Trump rămâne până la finalul reuniunii, după ce în 2025 a plecat mai devreme. În acest context, Reuters notează că nu sunt așteptate „decizii de tip breakthrough” nici pe dosarele economice aflate pe masă, precum: răspunsul la dezechilibrele macroeconomice globale; securitatea economică; asigurarea accesului la minerale critice din afara Chinei. Iranul poate dicta tonul: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe energie Evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct dinamica summitului. Un armistițiu fragil între SUA și Iran este „sub presiune”, iar obținerea chiar și a unui acord interimar care să amâne subiecte mai dificile, precum programul nuclear iranian, este descrisă ca fiind anevoioasă. Reuters relatează că Trump vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz , punct-cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze, în timp ce Teheranul cere încetarea blocadei asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor înghețate și oprirea atacului Israelului asupra Hezbollah în Liban. Diplomați spun că starea de spirit a lui Trump ar putea depinde de posibilitatea unui acord înainte de summit. Franța a invitat la reuniune Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și Egiptul, pe fondul rolului său în eforturile de mediere. Ucraina: europenii caută o „resetare” cu SUA La summit este invitat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski . Negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia sunt blocate, iar Zelenski vrea un nou impuls și insistă ca Europa să joace un rol mai mare. În același timp, el se teme că războiul din Iran a distras atenția SUA. Diplomați europeni văd reuniunea ca pe o ocazie de a-l convinge pe Trump că propunerile americane pentru un acord ar fi fost prea favorabile Moscovei. Ei vor, totodată, să transmită că sunt dispuși să se angajeze în dialog cu Rusia, în timp ce înăspresc sancțiunile și cresc sprijinul militar pentru Ucraina, susținând că Rusia, nu Kievul, blochează progresul. Mineralele critice și China: declarații mai înguste, nu un comunicat amplu Oficialii francezi au renunțat la ideea unui comunicat final amplu și ar urma să mizeze pe declarații comune mai înguste, inclusiv pe minerale critice, migrație și trafic de droguri. În zona mineralelor critice, o analistă Mizuho Bank citată de Reuters spune că Japonia și marile sale companii au construit de peste un deceniu stocuri și au arătat că pot trece peste șocuri de aprovizionare, sugerând că G7 ar putea discuta inițiative precum prețuri minime, partajarea stocurilor sau proiecte comune de dezvoltare — însă diferențele dintre membri rămân mari. Separat, Franța încearcă să împingă pe agendă tema dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care o descrie drept responsabilitate comună: China „supraproduce”, SUA „supraconsumă”, iar Europa „subinvestește”. Pentru această discuție au fost invitate și Brazilia, India, Kenya și Coreea de Sud, iar Emmanuel Macron a cerut Chinei să-și stimuleze consumul intern. [...]
Premierul italian Giorgia Meloni cere UE să desemneze un negociator pentru Ucraina , într-un demers care ar putea schimba modul în care Uniunea își coordonează poziția diplomatică și își proiectează influența externă, potrivit Agerpres . Meloni a îndemnat joi Uniunea Europeană să găsească o figură „respectabilă” care să participe la eventualele negocieri privind Ucraina. În același timp, ea a criticat summiturile pe care le-a numit „nereprezentative”, organizate de unii parteneri, pe motiv că acestea ar crea „fragmentare” pe continent. Informațiile sunt transmise de Agerpres , care citează EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre formatul propus pentru acest rol de negociator nu sunt accesibile din materialul public. [...]
Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un negociator unic pentru Ucraina, avertizând că lipsa unui mandat comun slăbește Europa , pe fondul discuțiilor purtate în formate restrânse între unele capitale europene, potrivit Digi24 . Într-o intervenție în Parlament, înaintea participării sale la viitorul Consiliu European, premierul Italiei a susținut că UE ar trebui să desemneze „o figură cu autoritate”, învestită cu „încrederea și mandatul tuturor statelor membre”, pentru a reprezenta poziția Europei în eventuale negocieri privind Ucraina. În absența unei astfel de reprezentări, Meloni a avertizat că Europa riscă să meargă „în orb”, cu „formule variabile și insuficient reprezentative”, care duc la „fragmentare, confuzie și slăbiciune”. De ce contează: legitimitatea UE la masa negocierilor Meloni a argumentat că o eventuală negociere între Ucraina și Rusia va include teme care privesc direct Europa, motiv pentru care blocul comunitar „trebuie să le negocieze”. În acest context, critica sa vizează mai ales lipsa unui format care să poată vorbi în numele întregii Uniuni, nu neapărat componența unui grup sau altul. „Problema reală, din punctul meu de vedere, nu este cine face parte sau nu dintr-un anumit format, ci faptul că, în prezent, niciun format nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.” Linia Italiei: sprijin pentru Kiev și presiune economică asupra Moscovei Premierul italian a reiterat că „sprijinirea Kievului și menținerea presiunii asupra Moscovei” rămân, în viziunea sa, singura cale „serioasă” pentru a crea condiții care să forțeze deschiderea unei etape reale de negocieri. Meloni a declarat și că susține al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei , motivând că Moscova „continuă să refuze un armistițiu și începutul unor negocieri serioase”. „Va fi necesar să menținem o presiune politică și economică puternică.” Contextul politic: reacție după întâlnirea de la Londra Deși nu a numit explicit întâlnirea, poziția exprimată de Meloni vine la câteva zile după discuțiile despre Ucraina de la Londra între premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează aceeași sursă. Mesajul Romei pune accent pe riscul ca inițiativele în cercuri restrânse să erodeze capacitatea UE de a acționa coerent, mai ales dacă se ajunge la o fază de negocieri. [...]
Amenințarea lui Donald Trump că SUA „vor prelua” Insula Kharg – nodul prin care trece 90% din exportul de țiței al Iranului – ridică miza conflictului spre o țintire directă a infrastructurii energetice și a rutelor de transport , cu potențial de șoc pe piețele de petrol și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Trump a scris pe Truth Social că SUA vor lovi Iranul „foarte dur” „în această seară” și a adăugat că armata americană va „prelua Insula Kharg” și alte „puncte de infrastructură petrolieră” „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Declarațiile vin după două zile de lovituri reciproce SUA–Iran, într-un moment în care negocierile pentru un armistițiu durabil riscă să fie deraiate. De ce contează: Kharg este „inima” exporturilor de țiței ale Iranului Insula Kharg, descrisă ca „Insula Interzisă” din cauza controlului militar strict, procesează 90% din exporturile de țiței ale Iranului, notează publicația. O eventuală lovire sau ocupare a punctului ar însemna, practic, o escaladare de la ținte militare la infrastructură critică pentru veniturile Iranului și pentru fluxurile regionale de energie. Într-un interviu ulterior pentru Fox News, Trump a spus că preluarea Insulei Kharg a fost mereu „preferința” sa, dar a adăugat că nu știe dacă „America are stomac” pentru asta și a reiterat reticența față de trimiterea de trupe terestre în Iran. Escaladare militară și presiune în negocieri Iranul a transmis, prin Ministerul de Externe, că ultima rundă de lovituri americane a făcut pauza în lupte „practic lipsită de sens”. În paralel, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat într-o postare pe X că „strategiile greșite și deciziile impulsive” pot „reseta întreaga tablă” și pot „exploda infrastructura energetică și piețele”, creând „o mlaștină fără sfârșit”. Potrivit relatării, presa iraniană a indicat că loviturile SUA au vizat Bandar Abbas, Insula Qeshm și localitățile Sirik, Minab și Karaj (la vest de Teheran). Iranul, la rândul său, a atacat baze americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Trump a acuzat și că Iranul ar fi doborât un elicopter american în Strâmtoarea Hormuz , luni. Strâmtoarea Hormuz, închisă; SUA: presiune inclusiv prin active înghețate După cea mai recentă rundă de lovituri americane, Iranul a anunțat închiderea completă a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca o arteră maritimă care a devenit principalul punct de pârghie al Teheranului în conflict. Oficiali americani au semnalat de săptămâni că un acord ar fi aproape, dar au oferit puține detalii despre blocajele legate de viitorul programului nuclear iranian, controlul asupra Strâmtorii Hormuz sau eliberarea fondurilor iraniene înghețate. În acest context, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că orice pagube pe care Iranul le-ar provoca „aliaților noștri din Golf” vor fi plătite din fonduri „extrase” din activele înghețate ale Iranului, estimate la circa 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) la nivel global. Separat, US CENTCOM a anunțat că armata americană a dezactivat trei petroliere în Golful Oman, în cadrul blocadei porturilor iraniene. India a cerut SUA să înceteze atacurile, după ce trei membri indieni ai echipajului au fost uciși într-o lovitură americană asupra unei nave, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina urmărește izolarea Crimeei prin lovituri cu drone asupra rutelor și energiei , o strategie care deja a redus traficul pe o arteră-cheie de aprovizionare și a împins autoritățile ruse să recunoască probleme de combustibil în peninsulă, potrivit HotNews . Campania ucraineană de atacuri cu drone în zonele ocupate de Rusia a perturbat logistica militară și aprovizionarea cu combustibil, iar luna trecută autoritățile au introdus raționalizarea combustibilului în Crimeea. Robert Brovdi , comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, spune că traficul pe autostrada Novorossiia — rută critică de aprovizionare militară care traversează sudul ocupat al Ucrainei către Crimeea — a scăzut cu „mai mult de două treimi” în ultima lună. Brovdi afirmă că, „în încă o lună”, Ucraina ar putea avea „control total” asupra drumului și că obiectivul este izolarea Crimeei „în viitorul apropiat”. Efect operațional: combustibil raționalizat și blocaje logistice Moscova a admis că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au contribuit la penuria recentă de benzină din Crimeea anexată și din unele zone din sudul Rusiei, potrivit The Moscow Times, citat de HotNews. Președintele Vladimir Putin a recunoscut săptămâna trecută că atacurile cu drone au produs pagube, dar a susținut că nu reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei. În Crimeea, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a anunțat miercuri amânarea planurilor de distribuire a benzinei raționalizate, invocând faptul că transporturile nu au ajuns în oraș. El a precizat că joi se va acorda prioritate la realimentare transportului public și utilităților, vehiculelor de urgență și celor guvernamentale. Ținta: „coloana vertebrală” a ocupației ruse în sud O parte importantă a problemelor este legată de atacurile recente asupra unei autostrăzi și a unui pod care leagă Rostov (sudul Rusiei) de Crimeea prin Mariupol, oraș portuar ocupat, notează materialul. Analistul Clément Molin, de la think tank-ul francez Atum Mundi, a declarat pentru BBC că drumul este „practic coloana vertebrală a ocupației ruse în sud” și că Ucraina ar fi efectuat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor, inclusiv 30 de cisterne, de la începutul lunii mai, campania intensificându-se în această lună. Traficul a fost suspendat săptămâna aceasta pe podul Chonhar , un tronson cheie al rutei care leagă provincia Herson (parțial ocupată) de Crimeea, după o serie de atacuri cu drone. Regimentul 1 de asalt independent al Ucrainei a transmis că monitorizează mișcările și lucrările de reparații și că este pregătit să lovească din nou. De ce contează: presiune pe capacitatea Rusiei de a susține frontul Analiști militari citați în material susțin că loviturile ucrainene cu rază medie în teritoriile controlate de Rusia au întrerupt aprovizionarea liniei frontului — apropiind avansul rus de un impas luna trecută — și au slăbit apărarea antiaeriană, deschizând calea pentru lovituri mai adânci care au distrus infrastructură petrolieră și fabrici de armament. Brovdi spune că unul dintre obiectivele strategice este să forțeze Moscova să-și retragă trupele, nu să avanseze, prin crearea unor condiții care să facă „extrem de dificil” pentru personalul militar și industria de apărare să rămână în Crimeea și în teritoriile ocupate sau să folosească rutele de acces. Escaladarea campaniei cu drone: ritm, ținte și plan de extindere Comandantul forțelor de drone afirmă că numărul misiunilor de luptă pe distanțe medii a crescut de 28 de ori pe parcursul anului, iar atacurile adânci pe teritoriul rus au crescut de aproape patru ori în aceeași perioadă. În primele cinci luni ale acestui an, unitățile ar fi distrus 174 de complexe rusești de apărare aeriană, evaluate de Brovdi la aproximativ 5,4 miliarde de dolari (aprox. 24,3 miliarde lei). Tot el susține că, în aceeași perioadă din 2026, forțele de drone au ucis peste 50.900 de militari ruși și au lovit peste 176.500 de ținte, cu o medie zilnică de 337 de soldați și 1.169 de ținte. Potrivit datelor prezentate de Brovdi, costul mediu al uciderii unui soldat rus ar fi fost de aproximativ 918 dolari (aprox. 4.100 lei) în ultimul an. Unitățile de drone, care ar reprezenta 2,5% din forțele armate ale Ucrainei, ar fi responsabile pentru circa o treime din pierderile rusești din ultimele 12 luni, iar planul ar fi creșterea lor la 5% din armată. Brovdi a mai spus că Ucraina „nu a lovit și nu va lovi direct civilii și țintele civile”, în contextul în care Rusia a acuzat Kievul, în ultimele săptămâni, de uciderea a zeci de civili în Ucraina ocupată. [...]
Atacurile ucrainene asupra podurilor din sudul Ucrainei și Crimeea au început să afecteze aprovizionarea cu carburanți în Sevastopol , unde vânzarea este suspendată temporar, potrivit Biziday . Măsura vine după ce cisternele de realimentare nu au mai putut ajunge în oraș, pe fondul unor lovituri asupra infrastructurii de transport din zona ocupată. Guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Herson a transmis pe Telegram că armata ucraineană a atacat patru poduri din regiune, inclusiv unele care fac legătura cu Crimeea. Acesta a indicat drept ținte poduri din Preobrajenka și Mîrne, un pod lângă satul Stavki și un pod rutier de pe autostrada Perekop–Armeansk. Canalul de Telegram Crimean Wind a publicat, la rândul său, informații despre atacuri asupra a două poduri din proximitatea orașului Armeansk: unul la intrarea în peninsulă dinspre Herson și altul pe șoseaua către Krasnoperekopsk. Aceeași sursă susține că au fost avariate și camioane, iar resturi de dronă au lovit clădiri rezidențiale și o grădiniță. Au mai fost raportate explozii la Simferopol și Bahcisarai, iar în Sevastopol au apărut pene de curent în unele districte. Crimean Wind mai indică izbucnirea unui incendiu în apropierea bazei militare din Golful Strilețka. Pe partea de energie, guvernatorul din Sevastopol (administrația rusă de ocupație) a anunțat suspendarea vânzării de carburanți pentru o zi, motivând că transporturile nu au putut intra în oraș. În paralel, Ministerul rus al Energiei a recunoscut recent existența unor lipsuri de carburanți în sudul Rusiei și în Crimeea anexată, pe care le pune pe seama atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice. [...]
