Știri
Știri din categoria Externe

Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un negociator unic pentru Ucraina, avertizând că lipsa unui mandat comun slăbește Europa, pe fondul discuțiilor purtate în formate restrânse între unele capitale europene, potrivit Digi24.
Într-o intervenție în Parlament, înaintea participării sale la viitorul Consiliu European, premierul Italiei a susținut că UE ar trebui să desemneze „o figură cu autoritate”, învestită cu „încrederea și mandatul tuturor statelor membre”, pentru a reprezenta poziția Europei în eventuale negocieri privind Ucraina. În absența unei astfel de reprezentări, Meloni a avertizat că Europa riscă să meargă „în orb”, cu „formule variabile și insuficient reprezentative”, care duc la „fragmentare, confuzie și slăbiciune”.
Meloni a argumentat că o eventuală negociere între Ucraina și Rusia va include teme care privesc direct Europa, motiv pentru care blocul comunitar „trebuie să le negocieze”. În acest context, critica sa vizează mai ales lipsa unui format care să poată vorbi în numele întregii Uniuni, nu neapărat componența unui grup sau altul.
„Problema reală, din punctul meu de vedere, nu este cine face parte sau nu dintr-un anumit format, ci faptul că, în prezent, niciun format nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.”
Premierul italian a reiterat că „sprijinirea Kievului și menținerea presiunii asupra Moscovei” rămân, în viziunea sa, singura cale „serioasă” pentru a crea condiții care să forțeze deschiderea unei etape reale de negocieri. Meloni a declarat și că susține al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, motivând că Moscova „continuă să refuze un armistițiu și începutul unor negocieri serioase”.
„Va fi necesar să menținem o presiune politică și economică puternică.”
Deși nu a numit explicit întâlnirea, poziția exprimată de Meloni vine la câteva zile după discuțiile despre Ucraina de la Londra între premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează aceeași sursă. Mesajul Romei pune accent pe riscul ca inițiativele în cercuri restrânse să erodeze capacitatea UE de a acționa coerent, mai ales dacă se ajunge la o fază de negocieri.
Recomandate

Premierul italian Giorgia Meloni cere UE să desemneze un negociator pentru Ucraina , într-un demers care ar putea schimba modul în care Uniunea își coordonează poziția diplomatică și își proiectează influența externă, potrivit Agerpres . Meloni a îndemnat joi Uniunea Europeană să găsească o figură „respectabilă” care să participe la eventualele negocieri privind Ucraina. În același timp, ea a criticat summiturile pe care le-a numit „nereprezentative”, organizate de unii parteneri, pe motiv că acestea ar crea „fragmentare” pe continent. Informațiile sunt transmise de Agerpres , care citează EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre formatul propus pentru acest rol de negociator nu sunt accesibile din materialul public. [...]

Valerii Zalujnîi conduce detașat în clasamentul de încredere, iar diferența față de politicienii de vârf indică o presiune publică tot mai mare pentru un rol mai mare al liderilor militari în viitoarea conducere a Ucrainei , potrivit Kyiv Post , care citează un sondaj național realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Sondajul KIIS a fost realizat între 7 mai și 3 iunie 2026, pe baza a 1.015 interviuri telefonice cu adulți din teritoriile controlate de Ucraina, folosind un eșantion aleatoriu de numere de telefon mobil. Liderii militari domină clasamentul, cu scoruri nete puternic pozitive Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și în prezent ambasador în Regatul Unit, a obținut 73% încredere și 21% neîncredere (scor net +52). Alte figuri militare și de securitate incluse în sondaj au rămas, de asemenea, pe plus la capitolul încredere, inclusiv: Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (USF): 70% încredere, 7% neîncredere (scor net +63) – cel mai puternic rezultat din sondaj; Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial (menționat ca fost șef al serviciului de informații militare HUR): 70% încredere, 22% neîncredere (+48); Andrii Bilețkîi, comandant al Corpului 3 Armată: +38, cu mențiunea că aproximativ o treime dintre respondenți au spus că nu îl cunosc; Oleksandr Sîrskîi, comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: 52% încredere, 36% neîncredere (+16). În zona politică, doar câteva nume rămân pe plus Dintre politicienii civili și figurile publice, primarul Harkovului, Ihor Terehov, a fost cel mai bine plasat: 52% încredere și 19% neîncredere (scor net +32). Urmează ministrul apărării, Mihailo Fedorov, cu 50% încredere și 21% neîncredere (+29). Publicația amintește că Fedorov a fost anterior ministru al transformării digitale și a susținut digitalizarea. Președintele Volodîmîr Zelenskîi este al treilea între politicieni: 61% încredere și 34% neîncredere (+27). Alte figuri cu scor net pozitiv menționate în sondaj: Vitalii Kim (+20), Oleh Liașko (+5) și Serhii Prîtula (+2). Restul politicienilor enumerați au scoruri nete negative, inclusiv: Vitalii Kliciko (-11), Iuliia Svîrîdenko (-14), Dmîtro Razumkov (-19) și Oleksii Honcearenko (-23). Cele mai slabe scoruri nete au fost raportate pentru Petro Poroșenko (-45), Iurii Boiko (-72) și Iulia Timoșenko (-75). Ce semnal transmite sondajul pentru perioada următoare Directorul executiv al KIIS, Anton Hrușețkîi, a interpretat rezultatele ca o combinație între încrederea scăzută în mulți politicieni consacrați și cererea ridicată, în condiții de război, pentru lideri care „și-au dovedit” rolul. El a mai spus că diferența de încredere în favoarea lui Zalujnîi și Budanov, comparativ cu Zelenskîi, indică o așteptare publică pentru o implicare mai mare a figurilor militare în viitoarea conducere a țării. În același timp, Hrușețkîi a avertizat că această cerere s-ar putea schimba dacă războiul se încheie în termeni favorabili Ucrainei și există o perioadă mai lungă până la alegeri, când atenția publică s-ar putea muta către reformatori, anticorupție și dezvoltare economică. [...]

Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]

Refuzurile unor vedete la invitația pentru gala UFC de la Casa Albă complică efortul lui Trump de a transforma evenimentul într-un spectacol cu greutate publică , într-un context în care organizatorii mizează pe notorietate și pe un buget estimat la zeci de milioane de dolari, potrivit Adevărul . Evenimentul, numit „UFC Freedom 250”, este programat pentru 14 iunie și ar urma să aibă loc după transformarea, timp de mai multe luni, a peluzei sudice a Casei Albe într-o arenă UFC în aer liber. Costul este estimat la 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei), iar conceptul ar urma să marcheze atât împlinirea a 80 de ani de către Donald Trump, cât și aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Cine a fost invitat și cine a refuzat Potrivit Vanity Fair (citat de Adevărul), pe lista de invitați celebri a președintelui UFC, Dana White , s-au aflat nume precum Adam Sandler, Guy Ritchie, Tom Brady, Jared Leto, Jason Statham, Dwayne Johnson și prezentatorul TV Mario Lopez. Din informațiile publicate: Dwayne Johnson nu va participa, potrivit unei surse apropiate actorului; Adam Sandler, Jared Leto și Mario Lopez nu vor fi prezenți; pentru restul invitaților menționați, Vanity Fair notează că nu au existat răspunsuri la solicitările repetate de comentarii. În același context, Jon Favreau (regizor asociat cu „The Mandalorian” și franciza „Iron Man”) nu a răspuns unei solicitări de comentarii după apariția unor speculații că ar fi primit o invitație. Miza operațională: bilete, buget și „valoarea” de imagine Articolul notează și arhitectura de acces la eveniment: Dana White și Ari Emanuel (agent de la Hollywood și proprietar UFC) ar avea fiecare câte 200 de bilete de distribuit, iar Trump ar avea 1.000. Într-un eveniment construit în jurul vizibilității și al prezenței unor nume mari, absențele publice pot reduce efectul de „validare” pe care îl aduc, de regulă, celebritățile. Context: retrageri și la un festival, după schimbarea percepției de „nepartizan” Separat, Adevărul amintește că, pe 5 iunie, Trump a anunțat că va organiza un miting în locul deschiderii unui festival programat pentru 24 iunie, după ce majoritatea artiștilor din program s-au retras. Unii dintre aceștia au spus că evenimentul le-ar fi fost prezentat inițial ca nepartizan. Trump a comentat situația într-o postare pe Truth Social, criticând artiștii care s-au retras și indicând că preferă un format cu public, vorbitori și muzică „clasică” pentru audiența sa. Printre artiștii menționați ca aleși de Trump se numără Lee Greenwood și tenorul Christopher Macchio, potrivit aceleiași surse. [...]

Absența lui Donald Trump de la debutul Cupei Mondiale din SUA scoate în față riscurile logistice și diplomatice ale turneului , într-un moment în care administrația americană încearcă să gestioneze un eveniment cu miză internațională majoră, potrivit Antena 3 . Președintele SUA nu va participa la primul meci al Cupei Mondiale FIFA găzduit pe teritoriul american, partida dintre Statele Unite și Paraguay, programată vineri la Los Angeles. Informația este atribuită publicației Politico , care citează două persoane familiarizate cu planurile liderului de la Casa Albă. În contrast, președintele Paraguayului, Santiago Peña, a anunțat că va călători în California pentru meci. Biroul său a precizat că acesta va ajunge joi la Los Angeles, într-o vizită de patru zile, care include și partida de vineri. Cine reprezintă oficial SUA la meci Delegația oficială a țării gazdă va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio , potrivit autorităților de la Washington citate în articol. De ce contează absența: presiune pe organizare și pe relațiile externe Politico leagă decizia lui Trump de „dificultăți diplomatice și logistice” asociate turneului, cu care se confruntă administrația republicană. În acest context sunt menționate și problemele legate de vize, care afectează unele țări și delegații participante. Statele Unite găzduiesc competiția împreună cu Canada și Mexic, iar turneul este prezentat drept „cel mai mare eveniment sportiv din lume”. Antena 3 amintește că Trump a lăudat în repetate rânduri Cupa Mondială și Jocurile Olimpice din 2028 (programate tot la Los Angeles) ca evenimente de referință în timpul președinției sale, văzute ca oportunități de proiectare a influenței americane. [...]

Armata SUA spune că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă , contrazicând afirmațiile venite din Iran după ultimele lovituri americane, într-un moment în care orice semnal privind blocarea pasajului ar putea amplifica riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Agerpres , care citează AFP. Informația publicată de Agerpres este limitată, articolul integral fiind disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii despre natura dezmințirii, contextul operațional sau eventuale măsuri de securitate anunțate. În același flux de știri, Agerpres mai menționează separat că armata iraniană ar fi anunțat că va viza orice navă care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și că marina iraniană ar fi informat că a lovit două vase care încercau să treacă prin acest pasaj strategic, informații atribuite AFP în materialul respectiv. [...]