Știri
Traian Băsescu spune că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu SUA , dar susține că Bucureștiul are „dreptul să judece altfel” decât alte state europene această relație, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile într-o intervenție la B1 TV , pe fondul discuțiilor despre rolul SUA în securitatea europeană și despre posibile evoluții militare în Orientul Mijlociu. Băsescu argumentează că Statele Unite rămân „garantul securității” în Europa, însă România trebuie să-și păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. În acest cadru, el invocă diferențe de poziționare militară față de alte state aliate, subliniind că România găzduiește capabilități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care au armament nuclear. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Fostul șef al statului spune că și comparațiile cu aliați precum Polonia trebuie făcute cu nuanțe, pentru că „contextul strategic diferă”, iar eventualele solicitări de participare la misiuni militare majore trebuie cântărite în funcție de capacitățile reale și de cadrul legal intern. În același timp, Băsescu a criticat dur stilul politic al președintelui american Donald Trump și felul în care acesta ar trata regulile democratice și dreptul internațional. În ceea ce privește un posibil scenariu de escaladare în Iran, Băsescu avertizează că o intervenție terestră ar fi riscantă și pledează pentru încetarea ostilităților și revenirea la negocieri. El a invocat și tema dezinformării din spațiul public, oferind drept exemplu un „filmuleț de intoxicare” care ar pretinde că dezvăluie locul unei debarcări, pe baza „informațiilor” transmise de „o doamnă dintr-un bordel”, pe care îl descrie ca propagandă de război destinată publicului larg. În final, Băsescu a susținut că Trump nu ar înțelege constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde trimiterea de trupe în afara teritoriului național necesită aprobarea parlamentelor. În opinia sa, această diferență limitează capacitatea statelor europene de a răspunde rapid unor solicitări externe și intră în contradicție cu abordarea de tip „fac ce vreau” pe care i-o atribuie liderului american. [...]
